Masoneria, de la Cuza la Iliescu - „Sunt prea mulţi securişti la cârma ţării”. Motivul pentru care Regele Carol al II-lea nu a fost mason, iar „Mihai I, nici atât”

Masoneria, de la Cuza la Iliescu - „Sunt prea mulţi securişti la cârma ţării”. Motivul pentru care Regele Carol al II-lea nu a fost mason, iar „Mihai I, nici atât”

Masoneria din România a avut influenţe importante asupra istoriei ţării.

A fost A.I. Cuza mason? Ce a spus Carol I când a fost invitat în masonerie? Câţi politicieni români sunt masoni? Ce rol au avut Iliescu şi Năstase în renaşterea masoneriei în România? De ce a refuzat Marcel Shapira, liderul masonilor din exil, să reaprindă „luminile“ masoneriei româneşti după 1989? Sunt câteva dintre întrebările la care a răspuns istoricul mason Horia Nestorescu-Bălceşti.

Ştiri pe aceeaşi temă

Istoricul Horia Nestorescu-Bălceşti (77 de ani) autorul celei mai cuprinzătoare lucrări despre masoneria română - „Enciclopedia Ilustrată a francmasoneriei din România“, el însuşi fiind maestru mason, a vorbit, pentru „Adevărul”, despre legătura masoneriei cu conducătorii României începând din perioada paşoptistă şi până astăzi.  

Reporter Adevărul: Care dintre conducătorii importanţi ai României au fost masoni sau au fost influenţaţi de masonerie?

Horia Nestorescu-Bălceşti: Depinde de perioada pe care o ai în vedere. În perioada comunistă nu au fost masoni la conducerea ţării, iar masoneria nu a avut influenţă asupra liderilor. Dacă vorbim de perioada paşoptistă (a doua jumătate a secolului al XIX-lea), masoneria a avut o influenţă foarte mare. Şi dacă am admite, cum zic unii, că A. I. Cuza nu a fost mason, toţi cei din jurul lui, toţi miniştri lui, au fost masoni. Acest lucru poate fi dovedit cu acte, nefiind vorba de supoziţii.


A fost Alexandru Ioan Cuza mason?

HNB: Nu sunt acte, există o scrisoare pe care mă zbat s-o găsesc a mamei viitoarei sale soţii, doamna Elena. Îi scria maică-sa, înşirând calităţile viitorului ginere. Încheia cu următoarea propoziţie: <<Şi pe deasupra mai e şi mason>>. Deci era o calitate pe deasupra celorlalte calităţi. Încă un element ce poate fi luat în considerare este că detronarea lui Cuza, ca şi a lui Bibescu, la 1848, s-a făcut cu mănuşi, adică o caleaşcă l-a condus până la graniţă, fără violenţă, fără obrăznicii. Mai ales că toţi, şi cei de lângă Cuza şi cei împotriva lui, erau masoni. Pe de altă parte, imediat după moartea lui Cuza două loji din România au primit numele Cuza-Vodă sau Alexandru Ioan I. Nu-i dădeau numele lui Cuza unei loji, dacă el nu era mason. Astăzi e o nebunie întreagă, sunt loji numite Decebal, Mihai Viteazu sau Burebista.  

Ce s-a întâmplat după domnia lui Alexandru Ioan Cuza?

Masonii au încercat să-l implice în masonerie pe Carol I, fie când era domn, fie mai târziu când era rege. Carol făcea prte dintr-o ramură a familiei Hohenzollern-Sigmaringen care nu era prea implicată în masonerie. Era şi ofiţer de carieră, interesat şi, pe bună dreptate, să fie deasupra partidelor, deasupra scandalurilor.

Acţiunea de aducere la conducerea României a unui prinţ străin a avut legătură cu masoneria?

Poate că au gândit, dar principiul era cel din vechime: regele domneşte, dar nu guvernează. Deci regele e deasupra lor. Au fost două încercări de a-l convinge pe Carol să devină mason. Carol a făcut un lucru extraordinar. L-a chemat pe Brătianu, care era mare maestru mason, şi i-a zis: <<Uite masonii tăi, ce vor?>>.  Brătianu i-a ras de nu s-au văzut. Le-a spus: <<Nu vă apropiaţi de Rege>>, pentru că în concepţia lui, personalitatea şi puterea regală nu trebuia implicată în ceea ce şi mai târziu a devenit mocirlă politică.

Ferdinand I a avut legături cu masoneria?

În niciun caz, Ferdinand nu a fost mason. Carol II se poate spune că a cochetat şi cu masoneria, şi cu evreii, având amantă evreică, pe madam Wolf – Lupescu. Jean Pangal, liderul masonilor din acea vreme, era omul de casă al regelui. Pangal a încercat şi a reuşit parţial să întărească autoritatea regală mergând până la a dat regelui foarte multe puteri, dându-şi seama că un stat şi un popor de gintă latină nu se poate conduce cu o democraţie ateniană. Totuşi nu se putea nici ca Bismarck, care a pus biciul pe nemţi, dar a scos din poporul acela o elită. La noi, s-a încercat să se împace şi capra şi varza.

A fost Carol II mason?

A existat un zvon, eu l-am înregistrat pentru că sunt istoric şi a trebuit. Un demintar al Marii Loji Naţionale din România, Isaac Graziani, după ce a plecat în Israel şi a ajuns acolo mare demnitar, inclusiv suveran mare comandor al Supremului Consiliu al statului Israel, a afirmat că odată, într-o cămăruţă a palatului regal a asistat la iniţierea lui Carol II. La morga lui Carol II, pe care îl vedem şi călare cu coif şi cu multe decoraţiuni, n-ar fi acceptat să-l bage într-un beci, într-un subsol, şi să-l facă mason. Lui îi trebuia un spectacol întreg. Deci, după părerea mea, nu a fost mason. Mihai I, nici atât.


Regele Carol I a refuzat să intre în masonerie.

A fost vreun membru al familiei regale mason?

Singurul membru al familiei regale care a fost mason şi mason mare, membru al Supremului Consiliu din emigraţie, a fost principele Nicolae. Dar principele Nicolae a fost dezagreat de familia regală pentru o poveste pe care şi Carol II a avut-o. Ei nu aveau voie să se căsătorească cu femeia pe care o iubeau. Soţia trebuia să aibă sânge albastru, erau căsătorii aranjate, diplomatice, regale. Cum principele Nicolae a renunţat la toate drepturile conferite de apartenenţa la familia regală, şi-a putut permite să fie mason în emigraţie.

Ne-aţi spus că Ceauşescu nu a fost mason, dar au există masoni în anturajul dictatorului?

Nu avem certitudinea că ar exista. Dar pot să-ţi spun că în perioada de sfârşit, ultimii 3-5 ani, a regimului Ceauşescu, câţiva români au fost iniţiaţi în străinătate. Nimeni nu poate să-mi spună că Securitatea n-a ştiut. Cel mai bun, cel mai semnificativ exemplu este că 1987 sau 88 este iniţiat, la Roma, în loja Mozart nimeni altul decât marele scriitor Eugen Barbu. Să fim serioşi. Chiar dacă Barbu n-a spus înainte de ce merge la Roma sau n-a fost trimis să se iniţieze, după ce s-a întors, sigur a spus ce s-a întâmplat. Nu avea cum să ţină secret un asemenea aspect.


La Revoluţia din 1989, în România existau 21 de masoni cu vârste între 60 şi 90 de ani. 

Ce s-a întâmplat după 1989? 

Cineva mi-a spus la un moment-dat: <<Revoluţia din decembrie 1989 a fost făcută de masoni>>. Eu i-am spus: <<Domnule, ştii ceva, eu ştiu cine era în 89 mason. Poţi să-mi spui mie care dintre cei 21 de masoni cu vârste între 60 de ani şi 90 de ani a făcut Revoluţia din decembrie. Hai să fim serioşi>>. Că pe urmă s-a reactivat masoneria şi că au fost mulţi care au aderat la masonerie e altceva.  


Când a fost reactivată masoneria în România după perioada comunistă?

Când s-a pus problema reaprinderii luminilor masoneriei în România, conform cutumelor, acest lucru trebuia făcut de o mare lojă regulară de oriunde din lume. Formula pe care ar fi trebuit să mergem era ca emigraţia română, care a ţinut aprinsă flacăra timp de 20 de ani, să reaprindă luminile masoneriei din ţară. Drapelul României a fost pus la orice conferinţă regională, europeană sau universală, la loc de cinste în faţa reprezentantului nostru din emigraţie, care era Marcel Shapira (care era Suveranul Mare Comandor al Supremului Consiliu în exil pentru România).  Acesta a ezitat spunând că sunt prea mulţi securişti în conducerea României şi că el nu are încredere. A  doua variantă, era că masonii români din exil sunt foarte săraci şi îi împuternicesc pe fraţii americani, care aveau foarte mulţi bani, să aprindă luminile la Bucureşti. 

Numai că americanii nu au vrut s-o facă direct şi au făcut-o cu mâna italienilor, care şi ei, au avut puternice relaţii de două secole cu masoneria română. La momentul respectiv, sigur că masonii italieni au contactat şi ei reprezentanţii oficiali ai statului român. Ei nu au venit pe uşa din dos, ocult sau secret la Bucureşti, nu. La Roma au contactat reprezentantul oficial al Statului Român care era ambasadorul României, care atunci se numea însărcinat cu afaceri. Acesta a făcut un raport diplomatic, absolut pe canalele legale, la Ministerul de Externe.

Ministrul de externe care era Adrian Năstase l-a informat pe preşedinte, adică pe Ion Iliescu. Acesta a agreat propunerea şi i-a spus lui Năstase: <<Du-te la Roma şi vezi despre ce este vorba>>. Năstase s-a dus la Roma, iar italienii au venit, oficial, la Bucureşti şi au aprins lumina la 24 ianuarie 1993. Totul a fost absolut legal şi cu asentimentul autorităţilor Statului Român, la cel mai înalt nivel.


Preşedintele Ion Iliescu a fost de acord cu reînfiinţarea masoneriei în România. 

Este Adrian Năstase mason?

Nu ştim. La vremea aceea nu era, dar era diplomat, era omul de legătură pe filiera externă a Statului Român.

Sunt mulţi politicieni români iniţiaţi în masonerie astăzi?

Nu aşa de mulţi ca în Franţa. La un moment-dat în Franţa, trei sferturi din Adunarea Deputaţilor făceau parte din masonerie. Există un gest pe care un mason poate să-l facă, un gest de ajutor. La un moment- dat, în Franţa se schimbau guvernele în fiecare lună. Un depitat s-a urcat la tribună, a făcut gestul respectiv şi de a doua zi guvernul a fost stabil. Nu s-a mai mişcat nimic.

Apartenenţa la masonerie a politicienilor poate avea efecte pozitive?

Poate fi un lucru bun. Sigur că o putere politică, indiferent de nuanţa ei - chiar de la stânga la dreapta, dar stânga europeană nu cea stalinistă - poate avea avantaje imense, dacă păstrează o minimă decenţă în relaţiile cu francmasoneria. Pentru că în contextul în care francmasoneria e o fraternitate universală nu poţi avea decât avantaje. În niciun caz, dezavantaje. Fără îndoială că orice regim indiferent că e de stânga sau de dreapta, poate să folosească în interesul ţării masoneria.

Îţi dau un exemplu, în 1915, generalul Averescu, care era şeful Statului major al Armatei, înainte de intrarea noastră oficială în război, care a fost după un an, cheamă la el conducerea masoneriei şi le spune: <<Domnilor, am nevoie de sprijinul masoneriei, pentru că noi vom intra în război. Pe canalele voastre, faceţi lobby pentru România în întreaga lume.

A doua zi, au plecat misiuni diplomatice masonice în toată lumea şi au făcut un lobby extraordinar. După război, la expoziţia universală care a avut loc la Bucureşti, masoneria română , Marea Lojă Naţională din România , primeşte medalia de aur pentru contribuţia adusă la recunoaşterea internaţională a Marii Uniri. Deci, lucrurile sunt foarte clare, dacă ai inteligenţa să foloseşti cum trebuie masoneria.

Există tot felul de teorii conform cărora masoneria sau diferite entităţi secrete sau discrete precum Clubul Bilderberg, ar conduce lumea. Ce părere aveţi despre acestea?

Horia Nestorescu-Bălceşti (foto): Să fim serioşi. Masoneria are putere, dar nu conduce lumea. Toate cluburile de genul Bilderberg sau clubul de la Roma sunt create din raţiuni politico-economice pentru că nu politicul e precumpănitor în relaţiile dintre state, ci economicul. Nimeni nu face politică de dragul politicii, ci pentru câştiguri economice. Peste tot în lume lucrurile se petrec la fel.  

Vă mai recomandăm: 

A fost Nicolae Ceauşescu mason? Un istoric român dezleagă enigma relaţiilor fostului dictator cu cel mai misterios mason italian

 

 

 

 

 

 

  

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările