Gazul radioactiv despre care autorităţile nu vor să audă. Pericol în şcoli şi grădiniţe: „Echivalentul a 16 ţigări pe zi“

Gazul radioactiv despre care autorităţile nu vor să audă. Pericol în şcoli şi grădiniţe: „Echivalentul a 16 ţigări pe zi“

Cercetătorii de la UBB au măsurat concentraţia de radon la 11.000 de case din România. FOTO: smartradon.ro

Legislaţia română şi cea europeană obligă autorităţile să măsoare concentraţia de radon din toate clădirile publice, mai ales grădiniţe, şcoli, spitale. România este în pericol de infringement din cauză că nu a luat măsuri în acest sens. Expunerea la radon peste limita legală echivalează cu fumatul a 16 ţigări pe zi - respectiv cu 150 de radiografii pulmonare pe an.

Ştiri pe aceeaşi temă


Dintre cele 20.000 de respiraţii pe zi pe care un om normal le face, aproximativ 16.000 sunt cu aer din spaţii închise, unde nivelul poluanţilor este de 2 până la 5 ori mai mare decât în aerul exterior. În aerul pe care-l respirăm zi de zi acasă, la şcoală sau la locul de muncă se găseşte radon, formaldehidă, compuşi organici volatili, pulberi inhalabile, dioxid de carbon şi alte componente. 
 
Dintre toate aceste elemente, radonul este cel mai periculos, mai ales că România este o ţară cu risc crescut de poluare cu acest tip de gaz care se găseşte în sol.  

Radonul este principala cauză în apariţia cancerului pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a doua cauză în apariţia cancerului pulmonar în rândul fumătorilor. 
 
În Codul european de luptă împotriva cancerului, pe lângă recomandări privind stilul de viaţă, alimentaţia, sportul, renunţarea de fumat etc, se găseşte şi o menţiune privind concentraţia de radon din case.  

Cercetătorii de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Laboratorul de încercări Radon „Constantin Cosma”  - LiRaCC, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) au analizat circa 11.000 de case din toată ţara şi au ajuns la o concluzie tristă: România este în topul ţărilor europene în ceea ce priveşte poluarea cu radon. 
 
Concentraţia de radon poate creşte de la 25% până la 125% în situaţia în care care în locuinţă sunt montate geamuri termopan şi pereţii sunt izolaţi, susţin cercetătorii de la UBB în baza rezultatelor ştiinţifice şi ale studiilor internaţionale. 

Din 1.100 de case reabilitate termic din toată ţara pe care cercetătorii de la UBB le-au analizat, 24% depăşesc standardul de siguranţă românesc, iar 72% - pe cel recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în baza rezultatelor ştiinţifice.

România a transpus în legislaţie încă din 2018 Directiva Europeană în domeniu, însă până acum nu s-a făcut aproape nimic. În toate clădirile publice, fie că vorbim de şcoli sau grădiniţe, fie că vorbim despre sedii de instituţii, trebuie măsurat nivelul de radon şi luate măsură dacă limitele sunt depăşite. Extrem de puţine instituţii au luat măsuri în acest sens.    

Planul naţional de acţiune la radon este o formă fără fond în România. În plus, s-au demarat programele de reabilitare termică a locuinţelor fără a se ţine seama de poluarea cu radon.


Radonul este un gaz radioactiv care se găseşte în sol şi intră în construcţii prin crăpăturile din fundaţie şi pereţi sau prin reţeaua de apă şi canalizare. FOTO: Radon-air.com
 

Pericolul radonului: 16 ţigări pe zi sau 150 de radiografii pe an

 
„Adevărul” a stat de vorbă despre pericolul radonului şi ce fac autorităţile pentru a limita expunerea populaţiei la acest gaz radioactiv cu Alexandra Cucoş (Dinu), cercetător ştiinţific gradul I la Laboratorul de încercări Radon „Constantin Cosma”  - LiRaCC, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai şi Bety Burghele, cercetător ştiinţific gradul III în cadrul aceluiaşi laborator.
 
Radonul este un gaz radioactiv prezent în sol. Acesta pătrunde uşor prin fisurile din fundaţie şi pereţi, prin podele şi pe lângă tubulatura utilizată pentru instalaţii şi se acumulează treptat în aerul de interior, cauzând diferite afecţiuni pulmonare şi cancer. 

Legislaţia din România prevede că nivelul de referinţă maxim admis pentru concentraţia de radon este 300 Bq/m3, „iar o astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, ceea ce este enorm”, spune Alexandra Cucoş, cercetător ştiinţific gradul I la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, unul dintre cei mai buni specialişti în domeniu din România, care a participat la scrierea celor mai important ghiduri de reglementare în domeniu. 
 
În America, spre exemplu, majoritatea spitalelor permit efectuarea a maxim 4 radiografii pe an, se arată într-un ghid de informare realizat de UBB. Potrivit studiilor internaţionale, la fiecare 100 Bq/m3 concentraţie de radon are loc o creştere a riscului de a dezvolta cancer pulmonar cu 16% în comparaţie cu persoanele expuse la concentraţii inferioare valorii de 100 Bq/m3. 
 
Dacă este să facem o comparaţie între gradul de pericol al radonului şi efectele fumatului în declanşarea cancerului pulmonar, rezultatele sunt îngrijiorătoare. 
 
„Pentru un nefumător, riscul asupra sănătăţii în cazul expunerii la o concentraţie de radon în aerul interior de 180 Bq/m3 (media pentru măsurătorile din România) este echivalentul a 10 ţigări pe zi. Astfel, riscul asupra sănătăţii pentru o valoare anuală de 300 Bq/m3 pentru concentraţia de radon în aerul interior este echivalentul a 16 ţigări pe zi”, se arată într-o prezentare realizată de cercetătorii UBB. 
 

Pentru un fumător, riscul este de 14 ori mai mare 

 
Riscul de expunere la radon este un risc pe termen lung şi depinde de nivelul de radon, de cât timp este expusă o persoană şi de obiceiul fumatului. De exemplu, în Canada radonul este cauza a peste 3000 de decese în fiecare an. 
 
„În Canada, dacă sunteţi fumător şi sunteţi expus acasă la niveluri ridicate de radon, riscul de a dezvolta cancer pulmonar este de 1 la 3. Nefumătorii au un risc de 1 din 20 de a face cancer pulmonar dacă nivelul de radon la care se expun ACASA este ridicat. (Sursa: https://www.publichealthgreybruce.on.ca/Your-Environment/Healthy-Housing/Radon)
 
Concentraţia de radon din case poate creşte cu valori între 25 şi 125% după ce se vor monta geamuri termopane şi se vor izola pereţii. Reabilitarea termică trebuie însoţită de soluţii mai bune de ventilare a aerului. FOTO: smartradon.ro 


Pericolul reabilitării termice a locuinţelor 

 
Un număr de 1.100 case eficiente energetic sau cu elemente de izolare termică, selectate din zone metropolitane aglomerate, precum şi din regiuni ale României, în care măsurători preliminare de screening au indicat un potenţial ridicat de radon cum ar fi Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Bucureşti, Sibiu, Alba, au fost analizate de cercetătorii de la Universitatea Babeş-Bolyai în perioada 2014-2020. Toate casele investigate au fost construite, modernizate şi izolate termic în perioada 2001-2014.
 
Rezultatele arată că un procent de 24% din casele investigate depăşeşte nivelul de referinţă de 300 Bq/m3 impus de legislaţie ca prag de risc pentru concentraţia de radon în aerul interior, respectiv că 72% din case au nivelul de radon superior valorii de 100 Bq/m3 recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca nivelul pentru pragul derisc asupra sănătăţii.

În continuarea primului studiu, cercetătorii au selectat 100 de clădiri rezidenţiale reabilitate termic din Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Iaşi şi Timişoara, în care s-a analizat calitatea aerului, măsurându-se cu un aparat realizat de cercetătătorii clujeni, concentraţiile de radon, compuşi organici volatili şi compuşi carbonilici. 
 
Astfel, în 95% dintre clădirile investigate concentraţia de formaldehidă a depăşit valoarea de 50 μg/m3, valoare prag reglementată în anumite ţări europene, iar în 10% dintre locuinţele investigate au fost înregistrate concentraţii ridicate de acetaldehidă. 
 
Aceste concentraţii ridicate au fost asociate în principal cu o aerisire precară a camerelor investigate, respectiv utilizarea unor produse precum lumânările parfumate sau a uleiurilor volatile. Concentraţia de radon a depăşit în 52 % din case pragul de 300 Bq/m3, valoare stipulată de legislaţia românească şi cea europeană. 
 
„Poluarea aerului interior după reabilitare termică creşte cu valori între 25% şi 125% faţă de situaţia anterioară”, spune Cucoş. 
 
Colega ei de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, cercetătoarea Bety Burghele, precizează: „Noi avem 10.000 – 11.000 de măsurători la case din toată ţara, şi putem vedea care este incidenţa la casele izolate termic şi la cele neizolate. Problema cea mai mare este la casele vechi şi reabilitate termic. Casele noi respectă anumite norme de protecţie şi problemele pot fi remediate mai uşor.” 
 
 
Soluţia montării unei folii anti-radon peste placa de beton din fundaţie este una ieftină şi eficientă. FOTO: smartradon.ro


Casele vechi reabilitate, cele mai periculoase


Astfel, cea mai mare problemă la casele vechi reabilitate este lipsa plăcii de beton de la baza casei, care protejează în proporţie de 80% de radonul din sol. „Placa funcţionează ca o membrană anti-radon. Dacă nu există, ea trebuie creată şi lucrurile se complică”, spune Burghele. 
 
Fisurile din placa de beton şi din pereţi reprezintă, de asemenea, un loc pe unde radonul pătrunde în locuinţă. 
 
Un alt loc pe unde radonul poate intra în casă este reţeaua de conducte. „La baie avem situaţii în care conductele au fost realizate fără sifonul care ţine apa în conductă, iar aerul trece prin această conductă. Odată cu aerul, în locuinţă ajunge şi radonul”, susţine cercetătoarea Bety Burghele. 
 
Aceasta a explicat şi cum putem să ne dăm seama dacă avem sifonul acela care ţine apa în conductă: „Se poate folosi o lumânare şi se pune peste sifonul din podeaua băii, scurgerea. Acolo ar trebui să fie apă, iar dacă nu este apă, flacăra se va mişca. Asta înseamnă că e o gură de intrare pentru radon în aerul interior, dacă există astfel de probleme în zonă”. 
 
Cea mai bună soluţie este ca înainte de construirea unei case să se facă măsurători în sol cu privire la concentraţia de radon, spun cercetătoarele. 
 
Dacă sunt depăşite limitele, este foarte uşor să fie rezolvată problema. „Se aplică o membrană anti-radon peste fundaţie, care este foarte ieftină şi, în plus, protejează şi faţă de mucegaiuri şi pânza freatică. Dacă concentraţia de radon este într-o categorie ridicată de risc, sub membrană se pun nişte conducte de PVC perforate, care sunt foarte ieftine şi se găsesc oriunde. Dacă după ce am construit casa mai sunt probleme, conectăm pur şi simplu conductele la un ventilator şi se rezolvă”, explică Burghele. 
 
 

„Toţi cei care îşi vor realiza reabilitarea termică este indicat să-şi măsoare nivelul de radon”

 
Măsurarea concentraţiei de radon din pământ costă între 500 şi 1000 lei în funcţie de locaţie. „Costă aproximativ cât un certificat energetic”, completează Cucoş.
 
Măsuri pentru remedierea problemelor cu radonul se pot lua şi în momentul în care dorim să reabilităm termic casa. „De asemenea, toţi cei care îşi vor realiza reabilitarea termică este indicat să-şi măsoare nivelul de radon şi, dacă sunt probleme, să ia măsuri, deoarece în această fază e foarte simplu şi ieftin să rezolvi problema calităţii aerului în ansamblu”, completează Cucoş.
 
Burghele atrage atenţia că având în vedere faptul că după reabilitarea termică, poluarea cu radon poate să se dubleze, măsuri trebuie să fie luate dacă înainte de reabilitare dacă concentraţia este de 100 de Bq/m3 sau maximum 200 Bq/m3.
 
Cercetătoarea mai atrage atenţia că la locuinţele care au şemineu, sobă sau hotă, trebuie avut grijă deosebită, deoarece acest sistem extrag oxigenul din camere, dar şi antrenează acumularea radonului. Mai ales în sezonul rece concentraţia de radon într-o clădire creşte mai mult decat în perioada de vară datorită diferenţei de temperatura dintre interior si exterior – prin “efectul de şemineu”. Soluţia ar fi montarea unor ferestre care au fante de ventilaţie sau a unor sisteme de ventilaţie cu recuperare de căldură.
 
Alexandra Cucoş a concluzionat  „Recomandarea cea mai bună pe care o putem face este ca oricine să măsoare nivelul de radon din casa înainte de începerea oricăror lucrări de renovare, cu atât mai mult cu cât se doreşte o reabilitare termică a locuinţei”. 
 
 
Harta de radon a fost realizată de cercetătorii de la UBB doar în anumite zone ale ţării, însă aceştia susţin că este foarte probabil ca situaţia să fie similară în toată ţara. FOTO: smartradon.ro

 
Probleme în toată ţara
 

„Din măsurătorile pe care le avem noi, toată ţara este zonă de risc la radon. România are hartă de radon pentru 43-44 % din teritoriul ţării (din hartă lipsesc Moldova şi Muntenia - nr). Nu am reuşit s-o recunoaştem încă la nivel naţionaldar e integrată în Atlasul de Radon European şi e recunoscută la nivelul Comisiei Europene. Harta poziţionează România în topul negativ al ţărilor europene ca poluare cu radon îninterior”, susţine Cucoş. 
 
Astfel, ca un prim pas ar trebui completată harta cu toată ţara. „Întârzierea mare cu privire la implementarea legislaţiei este cu privire la harta de radon, pe care România trebuia s-o finalizeze la începutul anului trecut. În plus, Ministerul Sănătăţii a întârziat un an şi jumătate cu demararea unei campanii de informare cu privire la radon”, spun cercetătoarele. 
 
Din hărţile pe care le-au realizat cercetătorii de la UBB şi din cea realizată în Republica Moldova, a cărei geologie este similară cu cea a României, rezultă că ar exista cam peste tot probleme cu radonul. „Soluţia credem noi ar fi introducerea în ghidurile de construcţii în toată ţara a unor elemente preventive”, spune Burghele.
 


Legislaţia cu privire la radon, formă fără fond. Pericol de infringement


În România nu există o lege care să prevadă obligativitatea pentru proprietarii/constructorii de case să măsoare concentraţia de radon, în schimb în sectorul public există această obligaţie. 
 
„Toate clădirile publice cu factor de ocupare ridicat au obligativitatea să măsoare radonul şi să aplice remedieri dacă se depăşeşte pragul de risc de 300 Bq/m3. Legislaţia aceasta există din 2018, dar nu se cunoaşte, nici măcar autorităţile publice locale, regionale, centrale nu cunosc problema”, susţine Cucoş. 
 
Din câte cunoaşte cercetătoarea, nicio administraţie publică din România nu a realizat astfel de măsurători, cu câteva excepţii printre care Primăria Municipiului Cluj-Napoca, sau o serie de instituţii precum Universitatea Babeş-Bolyai, spitale şi instituţii nucleare sau din categoria sanitară. „Există legi care să prevadă sancţiuni, dar CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare) are rolul de a elabora, adopta şi coordona implementarea normelor şi a PNAR-ului (Planul Naţional de Acţiune la Radon conform HG526/2018) şi nu are atribuţii să controleze modul în care se fac măsurători în toate clădirile din ţară. Lipseşte cadrul pentru a pune în aplicare efectiv aceste legi”, spune cercetătoarea.
 
Şase ministere şi-au asumat că implementează Hotărârea nr. 526/2018 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune la radon, transpunerea în legislaţia de la noi a Directivei Europene în domeniu, dar nu s-a făcut aproape nimic. „Din noiembrie, CNCAN, care este reglementatorul-coordonator în acest domeniu, a primit prima atenţionare de infringement, din cauză întârzierilor cu care se implementează legislaţia”, precizează Cucoş. Actele normative au fost elaborate de CNCAN, dar ministerele nu pun în practică legislaţia de radon. În plus, toate ţările europene au întocmit harta de radon, până şi Republica Moldova sau alte ţări din Estul Europei care au început în urma României să facă măsurătorile, dar la noi nu există aşa ceva.  
 
 
Directiva 2013/59/Euratom prevede că Planul naţional de acţiune la radon pentru fiecare ţară europeană trebuie să fie corelat cu Programele de eficienţă energetică şi de calitate a aerului interior. 
 
„Ministerul Mediului a lansat anul trecut programul Casa eficientă energetic pentru sectorul rezidenţial, respectiv pentru şcoli, grădiniţe, creşe în care nu ţine cont de calitatea aerului interior. Noi am trimis observaţii şi am participat în colectivele tehnice care au scris ghidurile de implementare, dar totul s-a respins în momentul lansării programului. Lipsa mare din România este partea de sinergism între acte normative. Degeaba avem legi şi programe privind calitatea aerului interior şi cu privire la radon, degeaba avem programe şi legi privind eficienţa energetică, pentru că nimeni nu le aplică şi nu le corelează”, concluzionează Cucoş. 
 
Legislaţia naţională de radon este accesibilă pe site-ul CNCAN.
 
CNCAN a atras atenţia că ar trebui ca în toate programele privind eficienţa energetică a clădirilor trebuie să se ţină seama de calitatea aerului interior, mai spune cercetătoarea: „În plus, Strategia de Renovare a clădirilor/ CE Renovation Wave Strategy 2020 demarată de CE în octombrie 2020 prevede că orice program de reabilitare trebuie să ţină cont de protecţia împotriva substanţelor nocive precum azbestul şi radonul, dar şi faţă de incendii şi cutremure”. 
 

Vă mai recomandăm: 
 
 

Harta de radon a României realizată de cercetătorii de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Laboratorul de încercări Radon „Constantin Cosma”  - LiRaCC, din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB). FOTO: UBB

Imagini din aceeasi galerie
  • Harta de radon a României realizată de cercetătorii de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Laboratorul de încercări Radon „Constantin Cosma”  - LiRaCC, din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB). FOTO: UBB
  • Eliminarea radonului de la nivelul fundației caselor se face prin intermediul unor conducte. FOTO: Facultatea de Știința și Ingineria Mediului 
  • Conductele elimină radonul în exterior. FOTO: Facultatea de Știința și Ingineria Mediului 
  • Peste fundație se montează folia anti-radon. FOTO: Facultatea de Știința și Ingineria Mediului 
  • Aparatul de măsurare a calității aerului patentat de cercetătorii de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului. FOTO: Facultatea de Știința și Ingineria Mediului 
  • Înainte de construirea casei trebuie măsurat nivelul de radon din sol. 
  • Radonu este un gaz radioactiv care provine din uraniu. 
  • Radonul intră în casă prin diferite conducte din pământ. 
  • În dreapta, Alexandra Cucoș (Dinu), Cercetător Științific gradul I  la Laboratorul de încercări Radon „Constantin Cosma”  - LiRaCC, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul Universității Babeș-Bolyai și Bety Burghele (stânga), Cercetător Științific gradul III în cadrul aceluiași laborator. FOTO: Arhivă personală
  • Echipa de la Laboratorul de încercări Radon „Constantin Cosma”  - LiRaCC, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul Universității Babeș-Bolyai. FOTO: Arhivă personală
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările