Şase lucruri care te pot scăpa de cancer, dezvăluite de un medic oncolog din Cluj. Cât de periculoase sunt carnea şi alcoolul
0Doi români din zece îşi pierd viaţa din cauza tumorilor maligne, arată un studiu al Ministerului Sănătăţii, citat la o dezbatere organizată cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului. Medicul clujean, Dan Eniu, a enumerat o serie de obiceiuri care reduc foarte mult riscul apariţiei bolii. Ce prevede Codul European împotrva Cancerului.
„Putem lupta împotriva acestui flagel în ascensiune prin modificarea stilului de viaţă şi prin colaborarea cu specialiştii în domeniu. Secretul stă în informare: un om informat este un om puternic”, a susţinut conferenţiarul universitar doctor, Dan Eniu, medic primar în chirurgie oncologică în cadrul dezbaterii „Problematica afecţiunilor oncologice”, defăşurate zilele trecute la Cluj-Napoca. Medicul de la Institutul Oncologic din Cluj a enumerat pentru „Adevărul” şase obiceiuri care odată adoptate ar scădea extrem de mult riscul apariţiei cancerului.
Cele mai frecvente tipuri de cancer
Cancerul de sân şi cancerul bronho-pulmonar sunt cele mai frecevente cauze de cancer întâlnite la pacienţii români. Studiul Onco Monitor 2014 arată că un oncolog consultă pe lună 40 de paciente cu cancer de sân şi 20 de pacienţi cu cancer pulmonar. Care sunt riscurile la care se supun fumătorii? Dar cei care consumă băuturi alcoolice?
Fumatul este principalul factor de risc la cancerul pulmonar, este un lucru demonstrat ştiinţific. Şi lăsatul de fumat este factor de protecţie, nu contează vârsta şi cât ai fumat, oricând te laşi de fumat este un câştig, scade riscul de cancer pulmonar. O problemă importantă este fumatul pasiv, sunt multe situaţii în care vrem să mâncăm un prânz şi nu putem din cauza fumului. Chiar o expunere sporadică la fumul de ţigară are efecte negative importante. Alcoolul în orice cantitate este periculos, se acceptă un consum moderat, dar e clar că şi ăsta creşte riscul. E recomandat zero alcool. Inclusiv la femei s-a demonstrat că un pahar de vin pe zi ridică riscul de cancer mamar.
Cât de mult contează mişcarea fizică?
Mişcarea fizică este deosebit de importantă în prevenţia cancerului. Sedentarismul e un factor de risc esenţial pentru cancer. Sportul pune sângele în mişcare, iar organismul funcţionează mai bine. Mai ales are un rol preventiv demonstrat ştiinţific în cancerele hormonodependente, cum este cancerul mamar, de endometru, cancerul de prostată. Cei care după serviciu, merg acasă, mănâncă bine, se aşează în fotliu şi beau bere în faţa televizorului îşi cresc foarte mult riscul de a dezvolta unul dintre aceste tipuri de cancer. Dacă, în schimb, mănâncă un pic mai puţin şi iese la alergat sau chiar la o plimbare e câştigat, îşi prelungeşte viaţa. Recomand să se facă mişcare o oră pe zi.
Sunt anumite sporturi recomandate?
În general, stilul aerobic , adică acea mişcare care pune în circulaţie sângele mai mult, nu să ridicăm greutăţi la sală, şi aici se consumă energie, dar e preferabilă mişcarea aerobică, alergatul, plimbatul, pentru cei care nu pot alerga, înot, step, aerobic, bicicletă. Gimnastica e utilă pentru muşchi, circulaţie, articulaţii, dar din punct de vedere energetic nu consumă aşa de multă energie.
Cei care după serviciu, merg acasă, mănâncă bine, se aşează în fotliu şi beau bere în faţa televizorului îşi cresc foarte mult riscul de a dezvolta unul dintre aceste tipuri de cancer. Dacă, în schimb, mănâncă un pic mai puţin şi iese la alergat sau chiar la o plimbare e câştigat, îşi prelungeşte viaţa. Recomand să se facă mişcare o oră pe zi.
Dan Eniu, medic
Pe lângă mişcare, ce mai putem face pentru a preveni cancerul?
În primul rând m-aş referi la alimentaţie. Alimentaţia nesănătoasă înseamnă alimentaţia hiopercalorică şi hiperproteică. Aceasta înseamnă, un aport prea mare pentru nevoile corpului. Poate bunicii/străbunicii noşti mâncau mai mult decât, dar făceau activitatea fizică foarte intenstă. Ei îşi permiteau să mănânce şi slănină, şi carne, şi cârnaţi, şi pâine, şi laptele ăla bun de la vacă, dar activitatea fizică era de 7 - 8.000 de kilocalorii pe zi. Noi, aşezându-ne în maşină dimineaţa, mergem la serviciu, stăm pe scaun toată ziua, iar seara venim cu maşina acasă şi suntem morţi de obosiţi, consumăm poate 300 de calorii ceea ce înseamnă poate o felie de pâine. Deci, dacă am mâncat două felii de pâine, am depăşit energia pe care am consumat-o. Excesul se depune, dacă mâncăm şi aperitiv, şi felul I şi felul II, mai luăm şi un pahar de alcool, atunci aportul e foarte mare. Organismul este dat peste cap, trebuie să facă ceva cu atâta energie. Astfel apar tulburări, se instalează sindromul metabolic care la rândul lui are foarte multe consecinţe negative.
Carnea prăjită trebuie evitată.
Apoi, periculoasă e tendinţa de a consuma mâncare de tip fast-food, gătită rapid, bogată în proteine şi carbohidraţi şi săracă în fibre. Consumul de carne şi mai ales de carne prăjită şi grăsimi prăjite este principalul factor de risc pentru cancerul colo-rectal, care este tipul de cancer aflat pe locul II ca incidenţă la bărbaţi în România. Recomandarea mea este de a reduce consumul de carne, mai ales de carne de porc şi de carne grasă şi de a reduce consumul de pâine şi patiserie, de grăsimi, smântână, unt şi aşa mai departe; şi de a creşte consumul de vegetale, legume, fructe, pâine neagră, tărâţe. Sunt recomandate uleiurile vegetale, precum uleiul de măsline, caracteristic dietei mediteraneene. Dieta aceasta este demonstat că scade, nu ştiu exact cifrele dar scade semnificativ riscul infarctului miocradic, de boli cardiovasculare şi de cancer. Nu mezeluri dimineaţa, masa de amiază şi cea de seara nu trebuie să fie formate numai din carne, şi trebuie să se evite mâncatul târziu.
Vorbeaţi despre stilul de viaţă, şi ştim că stresul face parte din viaţa tuturor. Ce efecte are stresul asupra apariţiei cancerului?
Studiile sunt mai puţin clare. E foarte greu să cuantifici stresul, pentru că e foarte personal, dar studiile sunt mai mult descrieri de cazuri. Stresul influenţează sistemul imunitar al organismului. Sunt multe descrieri de pacienţi care au avut traume majore psihice, decesul persoanei dragi sau un accident, iar apoi s-au îmbolnăvit de cancer, deşi aveau controalele făcute şi aveau un stil de viaţă sănătos. Probabil a apărut un defect undeva în apărarea corpului, în sistemul imunitar.
În plus faţă de acestea, femeile trebuie să aibă grijă şi la alte aspecte?
Factorii hormonali pentru femei sunt foarte importanţi, adică o viaţa hormonală şi sexuală sănătoase, asta înseamnă să aibă copii la o vârstă cât mai tânără, pentru că acuma vârsta la care femeile fac primul copil este tot mai înaintată, s-a trecut chiar de 40 de ani. E un pic cam târziu, şi din punct de vedere medical are implicaţii majore, risc mare de cancer de sân, risc mare de cancer ovarian şi alte boli. Studiile mai vechi spuneau ca e recomandat ca primul copil să fie făcut sub 30 de ani, dar acum foarte multe cupluri fac copiii după această vârstă. Măcar să fie sub 35 de ani. De asemenea, cu cât vârsta este mai înaintată există riscuri privind sănătatea copilului.
Cum facem ca să evităm cancerul de piele?
Evităm expunerea brutală la soare. Soarele este periculos mai ales în ultimii ani, pentru că din cauza poluării Terrei stratul de ozon, care până acum ne-a protejat de radiaţii solare, este alterat, nu mai are filtre. Aşa cum ne cumpărăm acum ochelari de soare cu filtru UV pentru ultraviolete, aşa era şi stratul de ozon. Acum acesta este alterat din cauza poluării. Suntem mult mai expuşi la radiaţiile solare. Recomandarea este să nu ne expunem la soare în miezul zilei, ci un pic dimineaţa şi un pic seara, plus protejarea cu cremă. Mai ales copiii trebuie protejaţi.
Ce teste ar trebui să facă orice adult responsabil legate de cancer?
E recomandabil ca orice femeie după ce şi-a început viaţa sexuală, anual, să-şi facă un test Papanicolau şi o ecografie, asta ne protejează de orice cancer din sfera genitală. În ceea ce priveşte sânul, se reocomandă, anual, să se facă o ecografie până la vârsta de 40 de ani, iar după această vârstă o mamografie anual. Eu sfătuiesc pacientele ca de ziua de naştere, să-şi facă acest control, pentru că aşa îşi vor aminti în fiecare an. Înainte de a face bilanţul anului trecut să-şi facă examen ginecologic, ecografie, testul Papanicolau şi o mamografie. Asta e pachetul de bază pentru femei. Pentru bărbaţi, după vârta de 40 de ani este recomandată o colonoscopie din 5 în 5 ani şi o radiografie pulmonară. Dacă pacienţii sunt mai blonzi, mai albi la faţă, să-şi facă un examen general la dermatolog, iar dacă se constată potenţiale probleme să ţină sub urmărire evoluţia acestora. Dacă apare orice semn de întrebare, o neregulă, care poate fi o răguşeală persistentă, o sângerare neaşteptată în urină sau în timpul actului sexual sau orice fel de problemă, sfatul meu este să nu încerce pacientul să găsească o explicaţie, pentru că de obicei asta face: <<am fost obosit>>, <<am fost stresat>>, <<am mâncat greu>>. Nu, du-te şi întreagă medicul, e mai bine să-ţi spună că te-ai dus pentru nimic, decât să-ţi spună că ai venit prea târziu şi nu te mai poate ajuta.
Există studii legate de gradul de risc privind consumul de E-urilor, aditivilor alimentari?
Există, dar acestea sunt mai puţin importante atunci când vorbim despre cancer, pentru că în momentul în care s-au identificat agenţii chimici periculoşi, alimentele au fost scoase din uz. Nu ştiu să existe studii privind efectul hormonilor şi a proteinelor folosite pentru creşterea animalelor, dar cu siguranţă acestea au un rol negativ asupra metabolismului corpului. Generaţiile tinere care se hrănesc cu mâncarea de acum, sunt mai mari, cresc mai repede, au greutate mai mare, lucruri care sunt legate mai ales de alimentaţie şi de sedentarism.
Primele două puncte ale Codului European împotriva Cancerului se referă la fumat
CODUL EUROPEAN ÎMPOTRIVA CANCERULUI
La iniţiativa Comisiei Europene a fost adoptata Codul European împotriva Cancerului care conţine 12 puncte:
1.Nu fumaţi. Nu utilizaţi nicio formă de tutun.
2.Eliminaţi fumatul acasă. Sprijiniţi politicile în favoarea interzicerii fumatului la locul de muncă.
3.Luaţi măsuri pentru a avea o greutate corporală sănătoasă.
4.Fiţi activ fizic în viaţa de zi cu zi. Limitaţi perioadele de timp petrecute stând aşezat.
5.Adoptaţi o dietă sănătoasă: consumaţi din abundenţă cereale integrale, leguminoase, legume şi fructe. limitaţi alimentele bogate în calorii
(alimente cu conţinut crescut de grăsimi sau zahăr) şi evitaţi băuturile îndulcite. evitaţi carnea prelucrată; limitaţi carnea roşie şi alimentele cu un conţinut ridicat de sare.
6.În cazul în care consumaţi alcool de orice fel , limitaţi-vă consumul. Pentru prevenirea cancerului este mai bine să nu beţi alcool deloc.
7.Evitaţi expunerea exagerată la soare, în special în cazul copiilor. Utilizaţi produse de protecţie solară. Nu utilizaţi aparate de bronzat.
8.La locul de muncă, respectaţi instrucţiunile privind sănătatea şi securitatea în muncă pentru a vă proteja de substanţele cancerigene.
9.Aflaţi dacă sunteţi expuşi iradierilor cu niveluri ridicate de radon natural în locuinţa dumneavoastră. Luaţi măsuri pentru a reduce nivelurile ridicate de radon.
10.Pentru femei: alăptarea reduce riscul de cancer al mamei. Dacă puteţi, alăptaţi-vă copilul. Terapia hormonală de substituţie (THS) creşte riscul apariţiei anumitor tipuri de cancer. Limitaţi utilizarea THS.
11.Asiguraţi participarea copiilor dumneavoastră la programele de vaccinare pentru: hepatita B (pentru nou-născuţi) virusul papiloma uman (HPV) (pentru fete).
12.Participaţi la programele organizate de screening pentru cancer: colorectal (la femei şi bărbaţi) mamar (la femei), de col uterin (la femei).
Iradiere cu radon în România?
„Radonul este o substanţa radioactivă. Se găseşte in sol. Sunt zone cu concentraţii mari. Se detectează de către autorităţile competente in radioprotecţie. Din cite stiu eu, in Romania nu sunt zone suspecte, dar in multe părţi din lume exista, iar oamenii nu ar trebui sa locuiască acolo. Nu e un subiect important pentru România”, a susţinut Eniu.
Vă mai recomandăm:
Un cercetător din Cluj a lansat o aplicaţie care măsoară stresul, depresia, anxietatea, furia şi nevoia de ajutor la bolnavii de cancer. Invenţia, disponibilă de pe orice smartphone, funcţionează ca un termometru emoţional.
Doctorul din viaţa bolnavilor de cancer
Csaba László Dégi este singurul cercetător din ţară care şi-a făcut doctoratul despre calitatea vieţii bolnavilor de cancer.