Cum arată şi cât costă casele viitorului din România. Cât plăteşti în plus pentru a reduce cu 85% costurile cu încălzirea

Cum arată şi cât costă casele viitorului din România. Cât plăteşti în plus pentru a reduce cu 85% costurile cu încălzirea

Casa pasivă din Cluj-Napoca, de pe Cetăţuie (în construcţie), proiectată de arhitectul Abos Ede. FOTO: Arhivă personală

Un număr de 11 case pasive există în acest moment în România, dar sunt din ce în ce mai multe persoane ineresate de o asemenea construcţie pe măsură ce costurile la utilităţi cresc. O casă pasivă permite costuri reduse cu 85% la facturile de încălzire.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cinci case pasive din cele 11 care există în România şi-au deschis în acest weekend porţile pentru cei interesanţi. În cadrul Passive House Days 2016, proprietarii i-au invitat înăuntru, iar arhitecţi şi specialişti le-au explicat care sunt beneficiile acestui tip de clădire, la 25 de ani de la construirea primei case pasive din lume. „Adevărul” a stat de vorbă cu arhitectul Ede Abos, preşedintele Asociaţiei Casa Pasivă, cea care a organizat “Zilele Porţilor Deschise”. 
 

Câte case pasive sunt în România în acest moment? 

 
Unsprezece astfel de case apar în baza de date a Institutului Passive House din Germania. Patru sunt finalizate - la Dumbrăviţa (judeţul Timiş), Sfântu Gheorghe, Cluj-Napoca şi Nazna (judeţul Mureş). Celelalte sunt în faza de precertificare, ceea ce înseamnă că experţii din Germania au verificat calculele făcute de arhitecţi la fiecare fază a construcţiei şi ele respectă cerinţele Institutului. Certificarea finală se face în momentul în care s-au mutat locatarii.
 

Explicaţi-ne pentru necunoscători ce înseamnă o casă pasivă.

 
Sunt mai multe criterii destul de tehnice, dar în esenţă o casă pasivă este una la care se reduce consumul de energie necesară pentru încălzire cu 85-95% faţă de o clădire realizată conform normativelor actuale din România, care şi aşa sunt rareori respectate. Când vorbesc de încălzire nu mă refer şi la apa caldă menajeră. 
 

Cât costă construirea unei case pasive comparativ cu a unei case obişnuite?

 
O clădire normală ar fi una care respectă normativele de construire din România, care au fost reviziute acum câţiva ani, şi prevăd anumiţi coeficienţi de transfer termic apropiaţi de cei ai caselor pasive. Problema este că aceste normative nu se respectă şi nu prea putem face o statistică. Pe de altă parte, în România numărul de clădiri pasive e destul de mic şi sunt realizate din materiale diferite, deci costurile diferă: casa de la Sfântul Gheroghe, de exemplu, a costat 600 de euro pe metru pătrat,  casa de la Nazna (judeţul Mureş) a costat 480 de euro/mp, casa din Dumbrăviţa - 550 de euro/mp. Vorbim aici de preţuri care includ şi finisajele şi sistemele de încălzire şi ventilaţie. O casă convenţională costă începând de la 350 euro/mp şi poate ajunge şi la 5-600 de euro în funcţie de finisajele alese. În Occident, unde sunt mai multe case pasive costurile sunt mai mari cu 8-15% pentru o casă pasivă. 
 

Casa pasivă de pe strada Luminii, prima din Cluj-Napoca, a costat 800 euro/mp.   

În cât timp se recuperează investiţia suplimentară făcută pentru construirea unei case pasive prin scăderea cheltuielilor?

 
Noi am făcut o estimare şi ne-a ieşit că investiţia suplimentară s-ar recupera în 8-10 ani. 
 
 

Sunteţi arhitectul care a proiectat una dintre casele pasive deschise spre vizitare, cea din Cluj-Napoca. Spuneţi-ne câteva cuvinte despre aceasta?

 
Terenul pe care s-a propus construcţia, este în cartierul Gruia din Cluj, pe versantul sudic al Cetăţuii. În afară de eficienţa energetică, se pune foarte mult accent şi pe managementul conştient al apei. Se vor realiza bazine de retenţie a apei meteorice cu care se va uda suprafeţele verzi ale grădinii şi cele ale teraselor verzi, respectiv a vegetaţiei interioare care va conţine şi un perete verde. Se vor realiza bazine de retenţie şi tartare a apei gri, care se va folosi la clătirea vaselor de WC. Încălzirea în perioada de iarnă se va asigura folosind un mic şemineu cu apă, aflat în camera de zi, care va asigura şi necesarul de apă caldă menajeră. În timpul verii şi in perioadele de tranziţie  apa caldă menajeră va fi asigurată de cele 8 panouri solare amplasate pe acoperiş. Preîncalzirea/preracirea aerului proaspat se va realiza printr-un colector geotermal cu circuit inchis.
 

Ministerul mediului a repornit programul “Casa verde” în cadrul căruia subvenţionează anumite cheltuieli privind eficientizarea energetică a locuinţelor. Care sunt etapele pe care trebuie să le urmăm dacă vrem să avem facturile mai mici la încălzire într-o locuinţă deja existentă? 

Primul pas se referă la termoizolaţia clădirii, a pereţilor, şi montarea unor ferestre şi uşi eficiente energetic. Nu are rost să investim într-o sursă alternativă de energie precum panouri solare sau pompe de cldură, dacă energia termică scapă prin pereţi. La tâmplării e foarte importantă nu numai partea de toc şi cerceva, ci şi cea vitrată. 
 

Ce trebuie să cerem de la furnizor atunci când  cumpărăm ferestre eficiente energetic?

 
Trebuie să cerem specificaţiile tehnice ale tâmplăriei, iar în cazul în care nu respectă nici măcar normativul românesc nu trebuie să cumpărăm. Partea virtată poate să fie cu două sau cu trei straturi de sticlă, iar coeficientul de transfer termic să fie cel mult 1,1 W/m2K, iar la tâmplărie valoarea să fie 1, maxim 1,2 W/m2K. Trebuie să avem, de asemenea, grijă să aibă o etanşeitate bună. 
 

Cum facem ventilaţia clădirii după ce am făcut aceste modificări?

 
Dacă nu avem sistem de ventilaţie, trebuie să avem grijă şi să ventilăm corespunzător clădirea prin ferestre. Sunt mai mulţi factori care se schimbă atunci când clădirea are un grad mare de etanşeitate. În primul rând, aerul nu circulă prin pereţi şi prin ferestre ca şi înainte, creşte cantitatea de CO2, care de la un anumit nivel devine nesănătos. Creşte şi umiditatea relativă din cameră care poate provoca condens pe pereţi, ceea ce poate duce la apariţia mucegaiului. E destul de greu să facem ventilaţie corespunzătoare, mai ales noaptea când nu putem să ne trezim din două în două ore să deschidem ferestrele. 
Prima casă pasivă din ţară a fost construită în Dumbrăviţa, judeţul Timiş

 

Care este necesarul de aer proaspăt pe persoană? 

 
Necesarul de aer proapăt de persoană este de 30 de metri cubi pe oră. O cameră de 10 metri pătraţi are în jur de 25 de metri cubi de aer. Această cantitate ajunge pentru o persoană timp de o oră. Deci, dacă avem o locuinţă de 75 de metri pătraţi în care trăiesc 4 persoane, ferestrele trebuie deschise cam la o oră şi jumătate. 
 

Cât timp trebuie să ţinem ferestrele deschise?

Dacă rabatăm  doar ferestrele avem o deschidere mică şi durează mai mult. Dacă deschidem două ferestre aflate pe faţade opuse şi se face curent, câteva minute ajung. 
 

Cât de groasă trebuie să fie termoizolaţia pereţilor? 

 
Grosimea termoizolaţiei se calculează în funcţie de coeficientul de conductivitate termica al polistirenului, a zidăriei şi tencuielii. Conform normativului în vigoare din România valoarea coeficientului termic al pereţilor este de max. 0.56 W/mp K. În cazul în care avem în vedere construirea unei clădiri noi trebuie să cerem ca acesta sa fie respectat. Un minimum pe România, dacă vorbim despre o locuinţă cu pereţi de 25 de centimmetri, ar fi o termoizolaţie de polistiren de 10 centimetri. Grosimea de 30 de centimetri a polistirenului este bună deja pentru casele pasive. 
Casa pasivă din Nazna, judeţul Mureş, a costat 480 de euro/mp. 

Ce se mai poate face pentru creşterea standardului energetic al clădirilor? 

 Pasul următor constă în creşterea eficienţei instalaţiilor de încălzire. Se recomandă folosirea cazanelor pe condensaţie, care au eficienţă sporită faţă de cele convenţionale. Apoi, sunt recomandate panourile solare pentru apă caldă menajeră, care sunt şi subvenţionate prin programul Casa verde.  De asemenea, recomand instalarea de elemente de umbrire la ferestre, pentru a împiedica supraîncălzirea în timpul verii, elmente fixe orizontale sau verticale în functie de orientarea faţadei pe care o instalăm, obloane sau jaluzele exterioare. Abia după ce rezolvăm aceste elemente, trebuie să analizăm posibilitatea instalării unor panouri fotovoltaice şi/sau a unor pompe de căldură. 
 
 

Cum trebuie să fie o casa pasivă

 
Prima casă pasivă din lume a fost construit acum 25 de ani în Darmstadt-Kranichstein (Germania) şi a fost iniţiată de dr.Wolfgang Feist, promotorul Standardului “Passive House”. Localitatea din landul Hessen a devenit capitala caselor pasive, aici fiind înfiinţat şi Institutul Casei Pasive, o instituţie care certifică construcţiile din toată lumea care îndeplinesc cele mai stricte criterii de eficienţă energetică. Din 1991 şi până astăzi în lume au fost construite 3.875 de clădiri care respectă criteriile Institutului Casei Pasive dintre care trei sunt esenţiale: 
1. prima se referă la consumul de energie necesar pentru a încălzi imobilul iarna, respectiv pentru a-l răci vara,  care nu trebuie să fie mai mare de 15 kilowaţi/oră pe metru pătrat pe an, ceea ce înseamnă că, la o casă de 100 de metri pătraţi, în condiţiile în care un kilowatt/oră costă acum  0,5390 lei, factura la căldură nu trebuie să depăşească 67 de lei lunar; 
2. a doua cerinţă se referă la necesarul de energie primara  necesară, care nu trebuie să depăşească 120 de kilowaţi/oră pe metru pătrat pe an. 
3. a treia caracteristică a casei pasive este o etanşeitate crescută (o casă pasivă pierde maximum 60% din volumul de aer pe oră în mod necontrolat).
 
Citeşte şi
 
 

Prima casă pasivă din România a fost ridicată în județul Timiș (localitatea Dumbrăvița) și a costat 550 de euro/mp 

Imagini din aceeasi galerie
  • Prima casă pasivă din România a fost ridicată în județul Timiș (localitatea Dumbrăvița) și a costat 550 de euro/mp 
  • Casa pasivă (finalizată) din Cluj-Napoca, pe strada Luminii. A costat 700 de euro/mp. FOTO: Arhivă personală
  • Casa pasivă din Cluj-Napoca, de pe Cetățuie (în construcție), proiectată de arhitectul Abos Ede. FOTO: Arhivă personală 
  • Casa pasivă din Cluj-Napoca, de pe Cetățuie (în construcție), proiectată de arhitectul Abos Ede. FOTO: Arhivă personală 
  • Casa pasivă din Cluj-Napoca, de pe Cetățuie (în construcție), proiectată de arhitectul Abos Ede. FOTO: Arhivă personală 
  • Casa pasivă din Cluj-Napoca, de pe Cetățuie (în construcție), proiectată de arhitectul Abos Ede. FOTO: Arhivă personală 
  • Arhitectul Ede Abos, președintele Asociatiei Casa Pasivă. FOTO: Arhivă personală
  • Primul bloc din România construit după criteriile Institutului Casei Pasive din Germania se află lângă București, în localitatea Bragadiru.FOTO: Arhivă personală
  • Casă pasivă din Bragadiru. FOTO: Arhivă personală
  • Casă pasivă din București. FOTO: Arhivă personală
  • Casă pasivă din Cisnădioara.FOTO: Arhivă personală
  • Casa pasivă din Nazna (județul Mureș) a costat 480 de euro/mp
  • Casa pasivă din Odorheiu Secuiesc. FOTO: Arhivă personală
  • Casa pasivă din Sfântul Gheorghe a costat 600 de euro/mp. FOTO: Arhivă personală
  • Casă pasivă din Suceava. FOTO: Arhivă personală
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările