Adevărul Live, despre locuinţele viitorului: cât costă să ne construim o casă pasivă şi în ce măsură este o alternativă economică

Casele cu consum de energie redus sau apropiat de zero, locuinţele prietenoase cu mediul sunt construcţii care prezintă certe avantaje faţă de locuinţele clasice. Inventatorul Laurenţiu Breaz, românul care a descoperit un material "verde" de construcţie, a explicat, în cadrul Adevărul Live, cu cât se reduc facturile în cazul unei astfel de locuinţe eficiente energetic şi cât costă construcţia unei case pasive în România.

Construcţiile clasice în care locuim cei mai mulţi dintre noi fac o adevărată risipă din punct de vedere energetic, preocuparea pentru viitor fiind creşterea eficienţei energetice cu ajutorul unor case care ne pot asigura un climat interior confortabil atât pe timpul verii, cât şi al iernii, cu costuri minime.

Ţinând cont de faptul că şi România va trebui să se alinieze directivei Parlamentului European prin care statele Uniunii Europene trebuie să realizeze un cadru legislativ special până în 2020, care implică obligaţia de a construi doar case cu consum redus de energie, vom discuta cu inventatorul Laurenţiu Breaz despre cât costă la acest moment ridicarea unei case pasive, despre cât de eficiente energetic sunt locuinţele "verzi" care se construiesc în România şi în cât timp ne recuperăm investiţia făcută într-o astfel de casă.

Diferenţele dintre tipurile de case eficiente energetic

„România a semnat tratatul de eficienţă energetică europeană, potrivit căruia trebuie să se construiască întâi case pasive, din 2020. Urmează casele zero energie, după care urmează al treilea pas, şi anume case plus energie, case care nu numai că îşi produc singure energia de care au nevoie, atât electrică, cât şi termică, dar care sunt capabile şi să ofere surplusul lor de energie în reţea. Această energie poate fi folosită în industrie, în iluminatul public”, a declarat Laurenţiu Breaz. 

„O casă pasivă, faţă de o casă obişnuită, are consumuri foarte mici. Consumă cu 10 ori, până la 50 de ori mai puţină energie decât o casă din clasa A. Ea are o izolaţie atât de bună, încât două persoane dacă stau într-o încăpere de 30-40 de metri pătraţi nu au nevoie de sursă de energie nici la -20 de grade afară. Nu ai nevoie să dai drumul la căldură pentru că corpul uman produce am 150-200 de waţi. Necesarul la 100 de metri pătraţi de casă pasivă, cu geamuri de dimensiuni normale de sticlă, este undeva între 1,5 şi 2 kw pe suta de metri pătraţi, asta la temperatura la care se calculează, la o diferenţă de 40 de grade între interior şi exterior. Este un necesar energetic extrem de mic”, a completat acesta. 

Inventatorul Laurenţiu Breaz, directorul general al firmei Solex Term (foto dreapta), alături de Mihai Şandru (foto mijloc) şi Mircea Petrean (foto stânga), reprezentanţii companiei, în studioul Adevărul Live. FOTO Eduard Enea

Ce este bolţarul ecologic

„Ideea construirii unei astfel de case mi-a venit într-o noapte, o casă foarte bine izolată. Această structură este şi rezistentă la cutremur, lucru care s-a dovedit. Casa pasivă este un concept, nu doar un element modular, ci presupune urmarea lui la fiecare pas al construirii. Una din problemele de majore este cea a punţilor termice, majoritatea încă nu izolează complet. Noi avem un sistem al fundaţiilor care opreşte acest consum cu 30%. Dacă betonul este rece, căldura se scurge şi rămâne o zonă la nivelul pardoselii. Fiind rece, polistirenul se umezeşte şi face condens, deci face mucegai”, a mai declarat inventatorul.

„Orice casă foarte bine izolată, indiferent că se izolează prin polistiren sau prin lavabilă, nu mi se pare că este o casă respirabilă. Casele pasive au sisteme de ventilaţie, fie centralizate, fie individuale, pe fiecare cameră. Fiecare tip de locuinţă trebuie studiat şi gândit de la faza de proiect, împreună cu arhitectul. Există un sistem de tip lego, poţi s-o asamblezi. Poţi să foloseşti bolţarul de fundaţie, poţi să nu îl foloseşti, dar noi recomandăm izolaţia fundaţiei. Eu recomand şi un aport de filtrare a aerului. Şi ferestrele şi uşile trebuie să fie extrem de bine izolate”, a specificat Mihai Şandru, reprezentant al firmei Solex Term.

„Noi, ca şi producători, scoatem casa în jur de 250 de euro semifinisată plus TVA. Nu îţi trebuie mână de lucru calificată, îţi ajunge un specialist. Semifinisată înseamnă că nu are vopseaua pe interior sau pe exterior şi uşile, pentru că fiecare vrea să şi-o facă cum vrea. Avantajul este că o casă cu etaj se face în cinci zile. Cu o persoană calificată şi patru ajutoare necalificate. Este o economie la manoperă. Nu putem aprecia preţul dezvoltatorului”, a completat administratorul Mircea Petrean.

Avantajele materialelor folosite în construcţia caselor pasive

„Materialul pe care noi îl folosim ca izolator este alcătuit din spumă poliuretanică, care se toarnă în matriţă. Materialul este superior din punct de vedere al duratei de viaţă. Spre deosebire de polistiren, poliuretanul pierde doar 3% în 150 de ani. Au o structură extrem de rezistentă, din beton. Sunt cu adevărat solide şi cu o durată de viaţă de sute de ani”, a spus Laurenţiu Breaz.

Casele au sistem antiseismic

„La forfecare, au folosit două forţe alternante de 20 de tone şi o apăsare de 20 de tone, majoritatea zidurilor se distrug la 10 tone. La noi s-a ajuns la maxim şi nu s-au distrus. Au început să reducă din forţa de apăsare. Asta ar fi însemnal cel puţin şase nivele, la grad 10 de seismicitate. Aceste case ar asigura şi siguranţa din punct de vedere al cutremurului, şi izolarea casei, şi termică şi fonică”, clarifică inventatorul. 

„Bazinele de stocare sunt importante şi pentru casele pasive, pentru că ele îţi permit să iei energia electrică din reţea şi având un bazim de 10 metri cubi de apă şi o pompă de căldură, să îţi creezi un bazin cu apă caldă şi un stocator cu apă rece sau cu gheaţă. Când ai nevoie, iei din acest bazin şi îţi încălzeşti casa sau iei din stocator şi o răceşti”, a mai spus acesta.

„Noi am construit până acum zece case, la preţuri rezonabile. Avem în Cluj o casă de 360 de metri pătraţi. Oamenii sunt interesaţi. Noi acum intrăm pe piaţă, avem precomenzi. A doua problemă este că trebuie să găsim echipa de proiectanţi, arhitecţi, pentru că mulţi nu îşi bat capul”, a declarat administratorul Mircea Petrean.

„Faţă de clasa energetică A, vorbim de 10 ori mai puţină energie, şi de 35 de ori mai puţin decât într-o casă obişnuită. De la 1.000 de lei, se reduce deci la 50 de lei. Este o casă care are viaţă lungă. Este o soluţie care vizează întreaga lume, care se aplică şi în zonele fierbinţi, unde vorbim despre energia consumată pentru aerul condiţionat, şi în zonele reci, şi temperate”, a conchis Breaz.