FOTO Clujana, brandul de peste 100 de ani al oraşului din inima Ardealului. Povestea fabricii de încălţăminte

FOTO Clujana, brandul de peste 100 de ani al oraşului din
inima Ardealului. Povestea fabricii de încălţăminte

Maistrul Semira Zanc arată o pereche de pantofi marca fabricii Clujana, un brand al Clujului FOTO: Mediafax

Clujana este un brand al Clujului de 102 ani. Fabrica a fost înfiinţată în 1911. Era, la origini, Fabrica de Piele "Fraţii Renner & Co" cu produse apreciate prin calitate. După primul război mondial, a devenit societate pe acţiuni. Comuniştii au naţionalizat-o în 1948.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ghetele galbene, simbol şi motiv de mândrie. Clujana avea, în perioada comunistă, cel mai mare număr de angajaţi dintre fabricile din Cluj-Napoca - peste 11.000 - şi producea încălţăminte pentru piaţa internă şi pentru export. Era un adevărat combinat, nu doar o simplă fabrică, unde se făceau pantofi de la A la Z, cu secţii de tăbăcărie, unde se tăbăceau pieile aduse, secţii de cauciuc, unde se făceau tălpile şi cu ateliere de mase plastice, unde se făceau tocuri şi calapoade, relatează Mediafax.

Unul dintre maiştrii Clujanei este Semira Zanc. Lucrează la fabrică din 1970 şi e maistru la linia de cusut. A început ca şi cusător, la maşina de cusut, unde executa între 20 şi 40 de operaţiuni la o pereche de pantofi.
Spune că la Clujana a învăţat meserie.

"Era de lucru din plin pe atunci, erau alţi clienţi faţă de ce este acum, se producea de la început până la ambalarea pantofilor în cutii. Existau pe vremea aceea trenuri care intrau până în fabrică şi aduceau materii prime şi plecau pline cu cutii cu încălţăminte. Era o activitate atât de susţinută încât erau angajate peste 11.000 de persoane. Fabrica mergea foarte bine, eram mulţumiţi de salariu, se lucra normă individuală, fiecare ştia exact câţi bani câştiga, cine era harnic câştiga bine", povesteşte Zanc, citat de agenţia de ştiri.

Mai zice că în acele vremuri tinerii erau mai ambiţioşi şi mai dornici să muncească.

Se lucra în două schimburi, inclusiv sâmbăta, şi erau perioade în care se muncea 12 ore sau chiar 16 ore pe zi, când erau comenzi. Mândria fabricii erau ghetele galbene, care nu se găseau însă în România, fiind trimise la export.

Majoritatea producţiei, peste 90 la sută, mergea la export. În Cluj nu se găsea marfă de Clujana, mai ales ghetele galbene, cunoscute de toată lumea. Era încălţăminte rezistentă.

1.000 de perechi pe zi

El îşi aminteşte că, pe la mijlocul anilor '70, Clujana a lucrat timp de trei luni pentru o comandă din fosta URSS, pentru cizme de damă.
În acele luni, se făceau zilnic 1.000 de perechi pe zi de cizme de damă, era şi o locomotivă pe care scria Clujana şi chiar un tren întreg se încărca cu cizme pentru export în Olanda, Germania sau Franţa.

Decăderea financiară

Activitatea Clujana s-a redus treptat după 1990, când au scăzut comenzile şi s-a ajuns la disponibilizări colective - întâi în 1998, urmate de un al doilea val, un an mai târziu. Declinul a culminat cu închiderea operaţională a fabricii, în anul 1999.
Samira Zanc crede că democraţia le-a adus oamenilor iluzia că în ţară "va curge numai lapte şi miere" şi că nu vor mai fi nevoiţi să muncească.

În decembrie 2003, la Clujana s-a început acţiunea de reluare a activităţii, în urma trecerii acţiunilor de la FPS la Consiliul Judeţean Cluj, iar producţia, mult diminuată, a fost reluată, după cinci ani de la închidere, cu preponderenţă în sistem lohn.
În perioada în care fabrica a fost închisă, s-au închiriat hale întregi, unele s-au vândut, iar acum a rămas pentru producţie o parte dintr-o clădire, unde funcţionează o linie şi un sfert de tălpuit şi cinci linii de cusut, cu câte 35 de muncitori.

Datorii cu carul

Acum, la Clujana lucrează peste 300 de angajaţi şi se produce încălţăminte pentru cele două magazine pe care fabrica le mai are, restul fiind produs în sistem lohn, pentru două firme - una din Cluj-Napoca şi una din Reghin, care au comenzi din străinătate.

Fostul director al fabricii de încălţăminte Clujana SA, Radu Ţărmure, care a fost găsit ieri mort în maşină, a prejudiciat compania cu peste 100.000 de lei, bani pe care i-a ridicat din casieria magazinelor, în nume personal, fără să-i mai depună apoi în contul firmei. Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, alături de Tărmure, alţi doi directori au ridicat bani din casieria unităţii, fără să-i mai returneze vreodată. Un raport al Curţii de Conturi a arătat că fostul director al SC Clujana SA, Radu Ţărmure, a prejudiciat compania cu peste 100.000 de lei, bani pe care acesta i-a încasat fără justificare.

Mai puteţi citi:

Blestemul Clujana: fostul director al brandului-simbol al Clujului a fost găsit mort în maşină. Ex-adjunctul său murise în urmă cu trei săptămâni

Clujana începe exporturile în Franţa şi în Irlanda

„Clujana“ a scos o ediţie limitată de ghete la aniversarea a 100 de ani

Încălţăminte Clujana. Fabrica este un brand al Clujului FOTO: Mediafax

Imagini din aceeasi galerie
  • Încălţăminte Clujana. Fabrica este un brand al Clujului FOTO: Mediafax
  • Încălţăminte Clujana. Fabrica este un brand al Clujului FOTO: Mediafax
  • Încălţăminte Clujana. Fabrica este un brand al Clujului FOTO: Mediafax
  • Încălţăminte Clujana. Fabrica este un brand al Clujului FOTO: Mediafax
  • Încălţăminte Clujana. Fabrica este un brand al Clujului FOTO: Mediafax
  • Încălţăminte Clujana. Fabrica este un brand al Clujului FOTO: Mediafax
  • Fabrica pe vremuri FOTO: site-ul Clujana
  •  Fabrica pe vremuri FOTO: site-ul Clujana
  • Fabrica pe vremuri FOTO: site-ul Clujana
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările