Analiză necruţătoare. Unde se trăieşte cel mai bine: în Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Iaşi. Banca Mondială dă răspunsul

Analiză necruţătoare. Unde se trăieşte cel mai bine: în Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Iaşi. Banca Mondială dă răspunsul

Clujenii sunt cei mai mulţimiţi români de viaţa lor în oraş. FOTO: Cluj Travel

În oraşele din România se trăieşte „ca afară” sau cel puţin aşa rezultă din Barometrul realizat de Banca Mondială în 41 de localităţi. Informaţia conform căreia „peste 80% din populaţia din mediul urban este mulţumită de oraşul în care trăieşte” este privită cu scepticism de specialişti.

„Peste 80% din populaţia din mediul urban este mulţumită de oraşul în care trăieşte”- aceasta este unul dintre rezultatele unui studiu de tip Barometrul Urban realizat de Banca Mondială în 41 de localităţi din România. 
 
Sondajul de opinie a avut un număr de 13.380 repondenţi,  din tot atâtea gospodării, cu vârste de peste 15 ani. „Sondajul este reprezentativ la nivel naţional pentru mediul urban, cu o marjă de eroare statistică de +/-1% pentru un interval de încredere de 99%”, se arată în preambulul Barometrului. (Vezi la final toate informaţiile tehnice despre modul în care a fost realizat studiul).
 
Ceea ce surprinde la acest barometrul este gradul foarte mare de mulţumire al locuitorilor din mediul urban. Pe lângă faptul că „peste 80% din populaţia din mediul urban este mulţumită de oraşul în care trăieşte”, în studiu se arată că în 9 oraşe nivelul de satisfacţie depăşeşte 90%: Cluj-Napoca (97%), Oradea (96%), Alba Iulia (95%), Braşov, Drobeta Turnu Severin (94%), Timişoara, Sighişoara (92%), Slatina şi Iaşi (90%). 
 
De asemenea, în oraşe precum Caracal, Moreni, Isaccea, Carei, Alexandria, Băileşti, peste 80% din locuitori se declară mulţumiţi să locuiască în aceste localităţi. Locuitorii din aceste localităţi sunt mai mulţumiţi decât cei din Bucureşti şi Constanţa.
 

„Dacă românii sunt aşa de mulţumiţi de tot, cultură, drumuri, instituţii, sănătate, atunci de ce mai pleacă”

Sociologul clujean Ioan Hosu (cadrul didactic la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, din cadrul UBB Cluj-Napoca) priveşte cu rezerve acest studiu: „M-a surprins gradul de mulţumire foarte mare al respondenţilor. Sub 50% nu găseşti aproape niciun element al vieţii urbane. Satisfacţia în raport de zona de administrare publică excelează. Oamenii sunt mulţumiţi de România, dar mă întreb dacă sunt aşa de mulţumiţi de tot, cultură, drumuri, instituţii, sănătate, atunci de ce mai pleacă. Nu ştiu. Din studiu rezultă că probabil pleacă pentru că sunt nemulţumiţi de propria locuinţă pe care vor s-o schimbe, dar în rest despre ţară... Sunt cinic acum, dar când văd că locuitorii din Drobeta Turnu Severin sunt pe locul 3 în top cu privire la viaţa culturală (83% dintre respondenţi din Drobeta se declară foarte mulţumiţi şi mulţumiţi de viaţa culturală din oraş, fiind depăşiţi doar de Oradea şi Cluj-Napoca-nr).  
 
Hosu a susţinut că gradul general foarte mare de mulţumire privind viaţa la oraş (peste 80% media în cele 41 de localităţi) ţine de „modul în care oamenii răspund la o întrebare generală, de deschiere într-un sondaj de opinie. Ratele de mulţumire de peste 90% sunt...interesante. Dacă îi întrebi pe oameni la un vox pe stradă din cinci persoane, trei îţi vor spune că îi deranjează ceva. E surprinzător gradul acesta de satisfacţie”. 
 
O explicaţie a „optimismului” extrem al românilor de la oraş este, conform lui Hosu, modul în care a fost făcut preambulul întrebărilor: „Probabil că cei din Drobeta când aud că vor fi comparaţi cu Clujul, Oradea şi Constanţa vor spune „Da, suntem mulţumiţi”. Probabil se activează nişte mecanisme identitare locale prin care ei nu vor să pară că stau într-o localitate cea mai jalnică de pe hartă.” 
 
Pe de altă parte, Hosu susţine că „în ultimii ani a crescut orientarea administraţiei publice faţă de cetăţean. Chiar dacă  nu li se rezolvă problemele, măcar sunt ascultaţi, există forme de consultare, dacă te uiţi pe strategiile de dezvoltare, toată lumea vorbeşte despre calitatea vieţii. Există o preocupare în zona asta. Interviurile au fost realizate şi în apropierea campaniilor electorale. Aici există şi o interferenţă cu mesajele pe care le-au auzit de la candidaţi.” 
 
Sociologul a mai precizat că „există întotdeauna o distanţă între ce cred eu despre anumite chestiuni şi realitate. Aceste barometre se referă la ceea ce cred oamenii. Şi vă dau un exemplu, dacă se făcea un sondaj de genul acest în Cluj, atunci când se vorbea despre obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană, majoritatea respondenţilor ţi-ar fi spus că Clujul stă foarte bine la partea culturală. Dacă îi întrebai despre consumul lor de cultură, cărţi, teatru etc aflai că, de fapt, era destul de mic”. 
 
Pe de altă parte, Hosu mai susţine că atunci când sunt întrebaţi despre calitatea vieţii, oamenii au tendinţa să se gândească la contextele lor personale şi atunci răspund: „Totul e ok, familia mea e ok, suntem sănătoşi, e bine”.  „La fel se întâmplă la întrebările suficient de generale care să-i facă să gândească la o perspectiva familială sau de vecinătate”. 
 

Mesajul acestui studiu pentru primari: „Totul este în regulă şi nu mai au nimic de făcut”

Sociologul mai susţine că „abordarea metodologică nu e cea mai fericită. Calitatea vieţii e o temă foarte complexă, iar eşantioanele sunt mult prea mici (În Bucureşti – 500 de persoane, 250 într-un oraş mare). De exemplu, dacă  la Cluj în eşantionul de 250 de persoane găseşti o majoritate de IT-işti, ei se vor declara foarte mulţumiţi. În plus, se combină colectarea datelor prin telefon, cu cea de colectare faţă în faţă. Sunt chestii diferite. Interviul telefonic merge pe întrebări foarte puţine. Interviul faţă în faţă merge pe mai multe întrebări.” 
 
Hosu susţine că „eşantionarea e influenţată geografic, pe cartiere. Dacă prinzi zona Andrei Mureşanu din Cluj (zonă rezidenţială de lux din oraş-nr), cei de acolo sunt mulţumiţi. La eşantioane mici, nu ai distribuţie geografică suficientă. În fiecare cartier ar trebui să încerci să acoperi problematica. Dacă din eşantion tu n-ai prins să spunem cartierele Mărăşti şi Mănăştur, şi-ţi iese numai cartierul „Andrei Mureşanu” nu e în regulă. Eşantionarea la volume mici este în regulă pentru că nu-ţi acoperă geografic întreaga suprafaţă a localităţii”. 
 
Hosu a mai susţinut că nevoie de transparenţă în astfel de Barometre: „Dacă sunt date publice, să se permită accesul la baza de date cum se poate de exemplu pe gov.ro, când face guvernul studii, trebuie să fie posibilă accesarea datelor, să descarci datele şi să verifici ce au spus repondenţii. Altfel, poate fi şi un instrument fortuit politic, din care să reiese că e foarte bine în România. Eu nu cred că e foarte bine”. Hosu a mai susţinut că răspunsurile trebuiau împărţite şi pe categorii de vârste: „chiar dacă se arată că eşantionul e reprezentativ, pot apărea erori de 8-9% la volumele astea”.  
 
Mesajul acestui studiu pentru primarii din localităţile respective este că „totul este în regulă şi nu mai au nimic de făcut. Dacă este aşa de bine în oraşele din România, mă întreb de ce sunt aşa de mulţi români plecaţi în afară”. 
 

Românii de la oraş sunt foarte mulţumiţi de viaţa lor

Peste 80% din populaţia din mediul urban este mulţumită de oraşul în care trăieşte. Nivelul cel mai ridicat de satisfacţie generală faţă de oraşul în care locuieşte este înregistrat în centrele urbane din Regiunea Centru (87%), iar cel mai scăzut în oraşele din Sud-Muntenia (74%). Satisfacţia faţă de locuirea în urban tinde să crească odată cu dimensiunea urbană, cu vârsta şi cu veniturile individuale, se arată în barometru.

În 9 oraşe nivelul de satisfacţie depăşeşte 90%: Cluj-Napoca (97%), Oradea (96%), Alba Iulia (95%),
Braşov, Drobeta Turnu Severin (94%), Timişoara, Sighişoara (92%), Slatina şi Iaşi (90%).

La întrebarea: În ce măsură suteţi de acord cu afirmaţia: „sunt mulţumit să locuiesc în (oraşul dvs), locuitorii din cele mai importante oraşe ale României au răspuns:

Cluj-Napoca - 56% total de acord; orecum de acord 41%. 
Timişoara - 30% total de acord; orecum de acord 62%
Iaşi - 41% - total e acord; 48% oarecum de acord.
Bucureşti - 31% total de acord; 49% oarecum de acord.
 

Comparaţie Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi

În continuare am făcut o comparaţie între oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi în ceea ce priveşte elemente specifice ale vieţii urbane (transportul în comun, serviciile administrative, calitatea aerului, sistemul de sănătate, siguranţa, facilităţile culturale etc). La toate elementele analizate Cluj-Napoca a ieşit pe locul 1 (cu excepţia serviciilor de sănătate, unde pe primul loc a ieşit Iaşiul). 
Întrebările au avut patru variante de răspuns: foarte mulţumit; mai degrabă mulţumit, mai degrabă nemulţumit, foarte nemulţumit. 
 
Cât de mulţumiţi sunteţi de transportul în comun (autobuze, tramvaie, troleibuze, metrou) din oraşul dvs.?
 
Cluj-Napoca - 39 % Foarte mulţumit; 49% - mai degrabă mulţumit. 
Timişoara - 29 % Foarte mulţumit; 43 % mai degrabă mulţumit 
Iaşi - 31 % Foarte mulţumit; 40% - mai degrabă mulţumit
Bucureşti - 11% total de acord; 44% oarecum de acord.
 
Cât de mulţumiţi sunteţi de serviciile de sănătate din oraşul dvs.?
 
Iaşi - 28% foarte mulţumit; 42% mai degrabă mulţumit
Cluj-Napoca - 21% foarte mulţumit; 45% mai degrabă mulţumit
Bucureşti - 13% foarte mulţumit; 38% mai degrabă mulţumit
Timişoara - 11% foarte mulţumit; 36% mai degrabă mulţumit

Cât de mulţumiţi sunteţi de facilităţile culturale, precum sălile de concerte, teatrele, cinematografele, muzeele şi bibliotecile din…[oraşul dvs.]-
 
Cluj-Napoca - 40% foarte mulţumit; 48% mai degrabă mulţumit
Iaşi - 39% foarte mulţumit; 43% mai degrabă mulţumit
Timişoara - 38 % foarte mulţumit; 36% mai degrabă mulţumit
Bucureşti - 20 % foarte mulţumit; 45% mai degrabă mulţumit

Cât de mulţumiţi sunteţi de spaţiile publice, precum pieţele publice, zonele pietonale din oraşul dvs?

Cluj-Napoca - 39% Foarte mulţumit; 49% - mai degrabă mulţumit.
Timişoara - 42% foarte mulţumit; 32% mai degrabă mulţumit
Iaşi - 30% foarte mulţumit; 43% mai degrabă mulţumit
Bucureşti - 15% foarte mulţumit; 45% mai degrabă mulţumit

Cât de mulţumiţi sunteţi de calitatea aerului din oraşul dvs?
 
Cluj-Napoca - 28% foarte mulţumit; 60% mai degrabă mulţumit
Timişoara - 12% foarte mulţumit; 69% mai degrabă mulţumit
Bucureşti - 34% foarte mulţumit; 46% mai degrabă mulţumit
Iaşi - 23% foarte mulţumit; 47% mai degrabă mulţumit

Cât de mulţumiţi sunteţi de curăţenia din oraşul dvs…?

Cluj-Napoca - 18% foarte mulţumit; 54% mai degrabă mulţumit
Timişoara - 10% foarte mulţumit; 37% mai degrabă mulţumit
Bucureşti - 34% foarte mulţumit; 46% mai degrabă mulţumit
Iaşi - 28% foarte mulţumit; 38% mai degrabă mulţumit
 
În ce măsură sunteţi mulţumit de siguranţa în spaţiile publice din oraşul dvs
 
Cluj-Napoca - 34% foarte mulţumit; 52% mai degrabă mulţumit
Iaşi - 31% foarte mulţumit; 43% mai degrabă mulţumit
Timişoara - 29% foarte mulţumit; 43% mai degrabă mulţumit
Bucureşti - 20% foarte mulţumit; 37% mai degrabă mulţumit

În ce măsură sunteţi de acord cu afirmaţia „mă simt în siguranţă în cartierul meu”
 
Cluj-Napoca - 35% foarte mulţumit; 53% mai degrabă mulţumit
Timişoara - 49% foarte mulţumit; 33% mai degrabă mulţumit
Iaşi - 34% foarte mulţumit; 45% mai degrabă mulţumit
Bucureşti - 28% foarte mulţumit; 42% mai degrabă mulţumit

În ce măsură sunteţi mulţumit de activitatea administraţiei publice locale în domeniul urbanismului 
 
Cluj-Napoca - 22% foarte mulţumit; 45% mai degrabă mulţumit
Timişoara - 9% foarte mulţumit; 50% mai degrabă mulţumit
Iaşi - 16% foarte mulţumit; 42% mai degrabă mulţumit
Bucureşti - 9% foarte mulţumit; 32% mai degrabă mulţumit

În ce măsură sunteţi de acord cu următoarea afirmaţie: „serviciile administrative ale oraşului (meu) ajută în mod eficient oamenii”- comparaţie
 
Cluj-Napoca - 12% Foarte mulţumit; 57% - mai degrabă mulţumit.
Iaşi - 30% foarte mulţumit; 38% mai degrabă mulţumit
Timişoara - 9% foarte mulţumit; 50% mai degrabă mulţumit
Bucureşti - 8% foarte mulţumit; 36% mai degrabă mulţumit 
 

Principala problemă a României urbane

În ceea ce priveşte „Calitatea locuirii”, Barometrul nu mai are rezultate foarte optimiste: „Mai puţin de jumătate din populaţia urbană (49%) consideră că în localitatea în care trăiesc este uşor să găseşti o locuinţă bună la un preţ rezonabil, problema locuinţelor tinde să fie astfel principala problema a României urbane, pe fondul creşterii cererii de locuinţe, dar şi a modificării standardelor de calitate a acestora (dotări, spaţiu locativ, facilităţi)”. 
 
În Suceava se înregistrează gradul de satisfacţie cel mai ridicat, 83%, urmat, ca reşedinţă, de Slatina 77%. Pe ultimele două locuri ale ierarhiei se poziţionează Cluj-Napoca (22%) şi Alexandria (26%). Regiunile care se poziţionează semnificativ sub media la nivel naţional sunt Bucureşti-Ilfov (38%); Sud-Muntenia (42%) şi Nord-Vest (44%). 
 

Cum a fost realizat studiul

În introducerea Barometrului se precizează cum a fost acesta realizat:
 
„În perioada 1 iulie – 15 august 2020 a fost elaborat un sondaj cuprinzător privind calitatea vieţii
în 41 de localităţi urbane din România. Sondajul a fost modelat după Eurobarometrul Flash, care
se aplică periodic unor oraşe selectate din Uniunea Europeană. Oraşele din România care au fost
incluse în Eurobarometrul Flash sunt Bucureşti, Cluj-Napoca şi Piatra Neamţ. Pentru Politica Urbană,
a fost adoptată Metoda Eurobarometrului Flash, care a fost extinsă şi aplicată la un număr total de
41 de oraşe reprezentative din România. Acest Document de sprijin include o listă a celor 41 oraşe
şi rezultatul final al chestionarului. 
 
Sondajul de opinie a avut un număr de 13.380 repondenţi, din tot atâtea gospodării. Numărul
total al persoanelor din gospodăriile intervievate a fost de 32.978 indivizi cu vârste de peste 15 ani.
Sondajul este reprezentativ la nivel naţional pentru mediul urban, cu o marjă de eroare statistică
de +/-1% pentru un interval de încredere de 99%. Colectarea datelor s-a realizat în sistem mixt:
telefonic şi faţă în faţă. Perioada de colectare a datelor a fost 1 iulie -15 august 2020. 
 
Eşantionarea s-a realizat în conformitate cu metodologia utilizată în Euro-barometru urban nr.
419, stadial, stratificat, pe cote. Eşantionul a inclus 41 de localităţi urbane selectate în funcţie
de trei criterii:

• dimensiunea localităţii: 9 straturi de clasificare a localităţilor în funcţie de dimensiunea
demografică;
• regiunea de dezvoltare: 8 straturi – au fost selectate centre urbane din toate regiunile
de dezvoltare;
• profil urban: 3 straturi – profil economic, geografic, administrativ.

La nivelul fiecărei localităţi au fost selectaţi, în funcţie de categoria de dimensiune a localităţii, între 250 şi 500 de repondenţi. Selecţia s-a realizat pe baza cotelor determinate de ponderea populaţiei pe categorii de vârstă şi gen, în conformitate cu prognozele demografice calculate de Institutul Naţional de Statistică pentru 1 ianuarie 2020. La nivelul unei gospodării a fost selectat un singur respondent.”
 
Vă mai recomandăm: 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările