Testul banal care salvează viaţa femeilor. Ginecolog: „Sunt paciente care nu ştiu ce-i Babeş-Papanicolau”

Testul banal care salvează viaţa femeilor. Ginecolog: „Sunt paciente care nu ştiu ce-i Babeş-Papanicolau”

Said Aboayesh este medic ginecolog la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Călăraşi FOTO I.S.

Cea mai frecventă afecţiune la femei cu care se confruntă România este dată de depistarea tardivă a cancerului de col uterin. Dr. Said Aboayesh, 56 de ani, medic primar ginecolog la spitalul din Călăraşi, trage un semnal de alarmă împotriva acestei afecţiuni mortale, care poate fi prevenită.

Ştiri pe aceeaşi temă

Lipsa de informaţie rămâne însă cea mai gravă problemă a femeilor, în special în mediul rural.
 
„Uneori, viaţa unui om depinde de un test banal. Testul de depistare a cancerului de col uterin (citologie Babeş-Papanicolau). Motivul pentru care îndemn femeile să îşi facă curaj şi să îşi facă anual testul este numărul mare de cazuri în stadii avansate pe care le înregistrăm la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Călăraşi. Din păcate, aceste cazuri nu sunt puţine, majoritatea fiind depistate în stadii avansate, atunci când nu mai sunt tratabile medicamentos sau chirurgical. Această boală nu are semne sau simptome vizibile (nu doare, nu sângerează) în stadiile incipiente, cazurile care se prezintă cu dureri sau sângerări sunt deja în stadii avansate ale bolii.
 
Viaţa şi sănătatea dumneavoastră sunt cele mai importante, un simplu test vă poate salva viaţa, dacă boala este depistată în stadii incipiente, adică atunci când boala este tratabilă.
 
Testul de depistare a cancerului de col uterin nu este dureros şi se efectuează prin prelevare din secreţia vaginală. Vă îndemn să daţi importanţa cuvenită acestui test, să îl efectuaţi o dată pe an. Testul poate fi efectuat fie gratuit (cu trimitere de la medicul de familie), fie cu plată la un cost minim”, explică dr. Said Aboayesh, medic primar ginecolog la Călăraşi. 
 

Vin cu forme depăşite

Pentru că nu sunt informate pozitiv, femeile, în special cele din mediul rural, ajung la spital foarte târziu. „De multe ori, în stadii avansate când nu se mai poate face nimic, vin cu forme depăşite. Adică, anemie severă, sângerări abundente, cu alte cuvinte, stare alterată. Şi, din păcate, nu doar femeile în vârstă, ci şi femeile de 30 de ani, de 35 de ani. Am avut cazul unei doamne de 29 de ani, cu patru copii, o formă depăşită, cu sângerare masivă, cu anemie 4 mg a venit. Şi la cabinet , nu doar la spital, am întâlnit femei care nici nu ştiu ce înseamnă Papanicolau. Multe au impresia că recoltarea pentru test înseamnă să tăiem din col. Le explicăm că nu se taie nimic. Reprezintă o procedură uşoară, nedureroasă. Nu se taie nimic, nu se înţeapă, doar se recoltează secreţie vaginală. Nu este nimic dureros. Din această cauză insist la pacientele mele pentru realizarea testului, pentru că este o primă meteodă de prevenire şi de depistare a cancerului. Din păcate, femeia nu vine la ginecolog decât dacă o doare sau sângerează”, avertizează medicul.
 
Dr.Said, în timpul examinării unei tinere însărcinate FOTO I.S.
 
Lipsa informării, atrage atenţia dr. Said Aboayesh vine şi din faptul că de 2 ani, deşi avem un program naţional pentru depistarea cancerului de col, medicii de familie nu mai îndrumă pacientele pentru a-şi face gratuit acest test, pe baza unui formular eliberat de către aceştia. Medicii de familie au invocat că nu sunt plătiţi pentru această activitate suplimentară. Eu sunt responsabil la spital şi de acest program. Nu mi se pare că fac o muncă în plus, intră în programul meu de consultaţii. Femeile nu vin la testarea gratuită pentru că nu ştiu de acest lucru. În spital, un test costă 80 de lei, iar la cabinetul particular 100 de lei. Dar dacă nu sunt îndrumate, nu avem rezultate, spune medicul. Stadiile avansate de boală pun probleme şi specialiştilor. Pentru că aici nu se mai poate interveni în niciun fel. Sunt multe tragedii în acest mediu care nu este informat. Noi facem tot ce depinde de noi, atât cât putem..., spune medicul. 
 

Peste 1.700 de femei, ucise anual de maladie

Testarea periodică (screening-ul) Babeş-Papanicolaou permite depistarea leziunilor precanceroase şi a cancerului de col uterin în stadii incipiente. La nivel european, mortalitatea prin cancerul de col uterin a scăzut cu peste 30% în ultimii 30 de ani, prin programe de prevenţie coerente şi consecvente
Conform estimărilor, cancerul de col uterin reprezintă a patra cauză de cancer la femei, la nivel mondial, cu o rată brută a incidenţei de 15,1/100.000 femei. 
 
În România, conform celui mai recent raport al Observatorului Global al Cancerului (GLOBOCAN), cancerul de col uterin a devenit al doilea cancer care afectează femeile de toate vârstele, după cel mamar (în trecut se afla pe poziţia a treia după cel mamar şi colorectal). Anual, 3.308 femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin (19,5 /100.000 de locuitori), iar peste 1.700 femei pierd lupta cu această boală (8,9/100.000).

Pe plan mondial, peste 570.000 de femei au fost diagnosticate cu cancer de col uterin, iar peste 311.000 au murit din această cauză. 
 
Dr.Said Aboayesh este medic primar ginecolog FOTO I.S.
 
Ţara noastră se situează pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer de col uterin. Acesta reprezintă a doua cauză de mortalitate prin cancer la femeile din România, după cancerul mamar şi prima cauză de mortalitate la femeile tinere între 25 şi 44 de ani. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, rata mortalităţii datorită cancerului de col uterin în România este de 2-2,7 ori mai mare decât în majoritatea ţărilor Europei Centrale şi de Est, şi de 6,3 ori mai mare decât media ţărilor U.E. Aceasta se explică în primul rând prin faptul că în România, diagnosticul este pus în stadii tardive ale bolii, când neoplazia este invazivă. 
 

HPV, o infecţie virală

 
Responsabilă de cancerul de col uterin  este infectţia cu virusul Papiloma uman (virusul este cunoscut sub denumirea de HPV, o prescurtare a denumirii sale din limba engleză- Human Papilloma Virsus) este o infecţie virală care determină leziuni ale pielii sau mucoaselor din diferite părţi ale organismului uman. Se estimează că aproape toate persoanele sexual active, bărbaţi sau femei, vor avea infecţie cu un tip de virus HPV cel puţin o dată în viaţă, însă cei mai multi nu vor şti de prezenţa acesteia.
 
Majoritatea infecţiilor cu tulpini de virus papilloma uman nu determină apariţia leziunilor canceroase, dar infecţia cu anumite tulpini ale virusului poate să determine apariţia cancerului de col la femei. Se consideră că aproximativ 99% dintre cazurile de cancer de col uterin se datorează infecţiei cu HPV. 
 

De 36 de ani trăieşte în România

 
Dr. Said Aboayesh este medic ginecolog la Spitalul Judeţean din Călăraşi din anul 2017, iar de 36 de ani se află în România, unde a venit cu o bursă de studii. Medicul Said s-a specializat în obstetrică-ginecologie în România, fiind absolvent al Facultăţii de Medicină Carol Davilla. A efectuat stagiatura la Spitalul Caritas, iar ulterior a lucrat la spitalul Malaxa şi la Maternitatea Bucur, în ultimii 5 ani. Aglomeraţia şi haosul din Bucureşti l-au determinat să aplice pentru un post la Călăraşi, unde lipsa specialiştilor era acută. A venit pe malul Borcei, alături de soţie şi unul dintre copii, elev la liceu, celălalt fiu rămânând în Capitală unde este student. Soţia sa româncă, alături de care şi-a întemeiat o familie în urmă cu 20 de ani, lucrează tot la Spitalul din Călăraşi, la Serviciul Financiar.
 
Medicul iordanian trăieşte de 36 de ani în România şi are dublă cetăţenie FOTO I.S.
 
În prezent, medicul activează în spital, dar şi la clinica particulară, Laboretica, în cadrul căreia, din 2018, are cabinetul Gineco Prim, unde oferă consultaţii. O dată pe săptămână are program de consulaţii şi la clinica din Bucureşti. Dr. Said Aboayesh, care are dublă cetăţenie-româno-arabă, spune că se simte ca acasă în ţara noastră şi a reuşit să treacă peste toate greutăţile: Eu am învăţat un lucru de la părinţii mei: orice ce faci în viaţă, să faci bine. Cred că important în meseria pe care mi-am ales-o este vorba bună şi atitudinea pe care o ai faţă de pacientă. Ca să te respecte lumea trebuie să ştii de toate: să fii cel mai bun în meserie, să comunici pe înţelesul lor şi să fii relaxat. Când un medic este zâmbitor, deschis, atunci şi pacientele sunt cooperante, iar teama dispare. Indiferent de specializarea fiecăruia dintre noi, medicii, omul trebuie să fie bine primit în cabinet, să-i dai încredere şi speranţa că problema lui va găsi rezolvare, spune medicul. 
 
Vă mai recomandăm şi:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările