Crezul unui prim-procuror de provincie: „Nu toţi anchetatorii pot fi supersonici, dar este obligatoriu să zboare toţi“
0În evidenţele IPJ Călăraşi, judeţ cu 285.107 de locuitori, figurează 956 de dosare penale cu autor necunoscut. Cel mai vechi dosar înregistrat datează din anul 2012, fiind efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de viol. La Parchetul Judeţean sunt 5 dosare de omor cu AN, cel mai vechi din 2003.
Prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi din iulie 2015, Xenofonte Purcărea spune că performanţa este singurul criteriu care face legea în instituţia pe care o conduce. Deşi recunoaşte şi dificultăţile pe care le întâmpină zi de zi în activitate şi că nu conduce colectivul perfect, procurorul e de părere că exigenţa proprie dă calitate muncii pe care o faci.
“Succesul este garantat şi faci performanţă atunci când eşti din ce în ce mai sever cu tine. Dacă lucrezi cu jumătate de măsură, n-ai ce să cauţi aici. Trebuie să ai fler, talent şi să dai randament. Când ai curajul să mergi până la capăt, să întocmeşti rechizitoriul, iar finalitatea dosarului să ducă la condamnarea celui vinovat, atunci poţi să spui că ţi-ai făcut datoria”, spune Purcărea.
Şeful procurorilor călărăşeni explică într-un interviu acordat cotidianului “Adevărul” cu ce probleme se confruntă judeţul pe care îl conduce, de la lipsa de personal, până la efortul depus alături de poliţişti pentru scăderea infracţionalităţii. Procuror din noua generaţie, cu pasiune pentru meseria pe care şi-a ales-o în urmă cu 19 ani, lucrând ani de zile în operativ, Purcărea spune că: ” Lucrurile merg bine. Chiar dacă nu toţi anchetatorii pot fi supersonici, e obligatoriu să zboare toţi, să planeze măcar, nu să rămână la pământ”.
Adevărul: Judeţul Călăraşi are în evidenţe 956 dosare cu autor necunoscut. Cât de mult vă afectează acest lucru activitatea?
Dosarele cu autor necunoscut sunt la fel de importante ca întreaga noastră muncă. Nu se face niciun fel de diferenţă, nimeni nu le ţine în sertar, prăfuite. În aceste dosare, munca de cercetare este continuă. Cazul nu e trecut pe linie moartă, se fac verificări periodic, se caută noi piste, se desface firul pentru a putea ajunge la un rezultat. În munca de cercetare se desfăşoară activităţi ori de câte ori se impune, evenimentele sunt coordonate de procuror şi se fac planuri de lucru. Un exemplu de dosar cu AN dificil, cu sute de ore de audieri, cu mai multe piste care nu au condus la niciun rezultat, cu nopţi nedormite şi cu deplasări în ţară pentru rezolvarea cazului este omorul comis în 2003. Victima, un minor în vârstă de 8 ani. Acest dosar, ca şi celelalte, nu a fost niciodată închis, este posibil oricând să apară un element nou care să conducă la prinderea autorului. Conform noului Cod de Procedură Penală, fapta nu se prescrie. Ancheta rămâne în lucru, iar ucigaşul poate fi prins oricând.
Ce şanse mai sunt, să spunem ca după 30 de ani să apară autorul infracţiunii? Cât de mult îşi mai aminteşte astăzi, spre exemplu, un martor al unei crime de acum 15 ani? Cum scad şansele identificării autorilor în cazuri grave pe măsură ce trece timpul?
Într-un astfel de caz, foarte importantă în prinderea autorului e ancheta care s-a desfăşurat la faţa locului. Acest lucru poate fi influenţat de mai mulţi factori: cum şi când s-a sesizat fapta, modul în care s-au ridicat probe din câmpul infracţional, operativitatea cu care se lucrează, experienţa anchetatorilor, sinceritatea martorilor etc. Dacă trece o oră, poate să însemne foarte mult pentru noi ca anchetatori. Urmele pot fi afectate şi de condiţiile meteo: dacă plouă, ninge, dacă în câmpul infracţional au pătruns alte persoane ori animale. Cu cât trece mai mult timp până la sesizarea anchetatorilor, cu cât este mai dificil. Cercetarea penală devine anevoioasă. Conform noului Cod Penal, infracţiunile grave contra vieţii care se soldează cu moartea victimei sunt imprescriptibile. Teoretic, dosarul nu se închide nicioadată. Noile tehnologii folosite acum ne dau o mână de ajutor pentru prinderea autorilor. Există bază de date genetice, se stabileşte profilul autorului şi oricând poate să ne pice în plasă.
Ne puteti spune câte dosare înregistrate cu AN se clasează pentru că fapta nu reprezintă pericol social?
Sunt şi astfel de cazuri, dar rare. Vorbim aici despre renunţarea la urmărirea penală, dar doar atunci când faptele nu sunt grave şi nu există interes public în cercetarea faptei. De exemplu, în cazul în care cineva, de foame, a furat o găină de pe stradă. Cheltuielile cu dosarele penale sunt foarte mari, iar într-un caz ca acesta stai şi te gândeşti dacă poţi să recuperezi ceva. Pentru că acesta este scopul, nu? Prinzi autorul, îl trimiţi la închisoare pentru că trebuie să plătească pentru ceea ce a făcut. Obligatoriu trebuie să existe şi recuperarea prejudiciului. Or, în astfel de cazuri se recuperează foarte puţin: un telefon ciobit, un coş peticit, iar timpul şi banii cheltuiţi cu ancheta nu se justifică. Însă nu trebuie să cădem nici în cealaltă extremă: să „omori” un dosar penal, să-l clasezi atunci când ar trebui trimis spre judecare .
Cum colaboraţi cu Poliţia în anchete şi ce credeţi, sunt suficienţi politişti, din punctul dumneavoastră de vedere, care să poată munci eficient în dosarele penale, înclusiv în aceste dosare cu AN?
Nu avem probleme de comunicare între poliţişti şi procurori, nu au existat niciodată tensiuni sau conflicte majore, care să afecteze activitatea de cercetare penală. Fără conlucrare sunt şanse mici să iasă o anchetă bună. Există însă şi neajunsuri. Călăraşiul stă prost la acest capitol. În 2016 au fost multe pensionari în cadrul MAI, iar oamenii cu experienţă, poliţiştii vechi au plecat. Mulţi din poliţiştii cu fler şi cu talent care puteau să instruiască noile generaţii au ieşit la pensie. Aici sunt probleme pentru că cercetarea penală ar putea avea de suferit. Avem nevoie de profesionişti, trebuie să se muncească devotat, cu talent, cu responsabilitate şi cu multă implicare.
Câte dosare are în lucru, în medie, un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi? Sunt multe, sunt puţine?
Lipsa de personal ne afectează. Nu funcţionăm cu schema completă. La nivelul judeţului sunt prevăzuţi 32 de procurori în schemă, dar faptic lucrăm cu aproximativ două treimi din acest număr. Aproape toţi fac muncă de teren. La Parchetul Judeţean lucrăm cu 75% din efectiv, sunt 9 procurori din schema de 12. Sigur că e o problemă, însă cred că reuşim să facem faţă provocărilor.
Pocurorii stagiari care vin nu-şi doresc să rămână la Călăraşi. Acum mulţi dintre ei au plecat la examenul de capacitate. La nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, în 2015, încărcătura pe procuror - calculată la numărul de procurori existenţi, nu la schemă - a fost în medie de 206 de dosare penale (aproximativ egal cu cea de anul precedent). Media de dosare soluţionate de fiecare procuror a fost de 109 (faţă de 91 în anul anterior). La nivel naţional, încărcătura pe procuror a fost de 148,98 dosare, iar media de dosare soluţionate - de 66,86.
Ne puteti spune câte dosare penale sunt soluţionate anual la nivelul instituţiei dumneavoastră? Dintre acestea, câte sunt trimise efectiv în instanţă?
În 2015 au fost soluţionate 7.856 de dosare penale, faţă de 8.867 dosare în anul 2014 (cu 1.011 mai puţine), ceea ce reprezintă o scădere de 11,4%. Scăderea numărului de dosare soluţionate a fost însă contrabalansată de creşterea numărului de cauze în care au fost sesizate instanţele (cu rechizitorii sau acorduri de recunoaştere a vinovăţiei) şi de creşterea numărului de inculpaţi trimişi în judecată, ceea ce relevă accentul pus pe finalizarea dosarelor, dar şi pe soluţionarea cauzelor cu grad mai mare de complexitate. Este elocventă statistica privind media trimiterilor în judecată la nivelul tuturor parchetelor din judeţul Călăraşi, comparativ cu media la nivel naţional, aceasta din urmă fiind de 8,26 rechizitorii per procuror pentru parchetele de pe lângă tribunale (la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi - 9,25) şi, respectiv, de 31,55, la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii (Parchetul de pe lângă Judecătoria Călăraşi – 34,86, Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa – 33,33, Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară – 26,33). Au fost trimişi în judecată 873 inculpaţi, din care 156 în stare de arest preventiv, în comparaţie cu anul 2014 când s-au trimis în judecată 660 inculpaţi, din care 73 în stare de prevenţie. Creşterea în privinţa numărului de inculpaţi trimişi în judecată este de 32,27%. În cursul anului 2015 nu au existat situaţii de restituiri ale dosarelor la procuror.
Mediul de afaceri este o zonă preferată pentru comiterea infracţiunilor. Cât de sigur este acest pentru potenţialii investitori care doresc să-şi deschidă afaceri în judeţul Călăraşi?
Pot să spun că în 2015 am avut rezultate notabile. Cifrele vorbesc: s-au întocmit, la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, 26 de rechizitorii în materia evaziunii fiscale, prev. de art. 9 din legea 241/2005, la care se adaugă 2 în materie de contrabandă cu ţigări şi 7 vizând antrepozite fiscale (între acestea unul de băuturi alcoolice). De asemenea, s-a întocmit un rechizitoriu într-o cauză complexă (cu 17 inculpaţi şi prejudiciu de peste 4.000.000 lei) având ca obiect spălărea banilor şi evaziune fiscal. S-au luat măsuri preventive în acest ultim domeniu faţă de 17 inculpaţi persoane fizice (6 – control judiciar, 11- arestaţi) şi faţă de două persoane juridice (interdicţia efectuării de acte de natură să angajeze reducerea patrimoniului). S-au aplicat măsuri asigurătorii, în acelaşi domeniu al evaziunii şi spălării banilor, dar şi al achiziţiilor, asupra bunurilor sau banilor în valoare de peste 3 milioane euro.
De asemenea, s-au recuperat prejudicii în cauze de evaziune fiscală şi spălare de bani de peste 5.800.000 lei. S-au întocmit două rechizitorii în materie de achiziţii publice în dosare preluate de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu-Gară, în aceste dosare luându-se şi măsuri preventive faţă de 5 inculpaţi (control judiciar) şi aplicându-se totodată măsuri asigurătorii faţă de toţi inculpaţii;
Câte dintre dosare sunt mai vechi de un an, fără să se fi dat în ele soluţie de începere sau neîncepere a urmăririi penale?
Din totalul de 8.455 dosare soluţionate în anul de referinţă la nivelul tuturor parchetelor din judeţul Călăraşi, 2.323 (respectiv 27,47%) au fost rezolvate în 6 luni de la sesizare, 2.402 (28,40%) în intervalul de 6 luni - 1 an, iar 2.862 (33,84%) la peste 1 an de la sesizare.
Cum staţi la capitolul dotări şi ce v-ar lipsi?
În anul 2015 a fost aprobat un buget de 8.506.371 lei. Toate parchetele din judeţul Călăraşi îşi desfăşoară activitatea în sedii noi, moderne, dotate corespunzător, şi fiecare procuror are acces la un calculator propriu. Avem maşini noi, benzină pentru deplasările în teren, doar chef de muncă să fie, în rest, nu ducem lipsă de nimic.
Se resimt presiuni din partea clasei politice asupra activităţii magistraţilor?
La Călăraşi nu au existat astfel de probleme. Nu ne lăsăm intimidaţi de nimeni, niciodată nu s-a luat în discuţie un astfel de lucru. Nu avem relaţii apropiate cu oamenii politici din judeţ, nu avem prietenii, nu mergem împreună la petreceri. Noi lucrăm cu probe şi cu acte, nimeni şi nimic nu ne poate zdruncina acest principiu. Sigur că pot apărea încercări de intimidare din partea unora din persoanele cercetate. Sunt inculpaţi care ameninţă, transmit tot felul de mesaje, însă trebuie să rămânem pe poziţii. Pe de altă parte, există şi scrisori de mulţumire de la oameni ce simt că le-am făcut dreptate. Pentru acest lucru suntem noi aici şi nu ne poate împiedica nimeni. Nu ne lăsăm intimidaţi. Evident că poate exista uneori o stare de teamă, ai fi inconştient şi nefiresc să n-o ai, dar dacă te laşi copleşit, nu poţi fi procuror.
Extras din CV:
Xenofonte Purcărea a câştigat funcţia de prim-procuror, în iulie 2015, după ce a trecut cu brio examenul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii. Purcărea a câştigat funcţia cu media 9.22, nota la proiect fiind 9.04 , iar la proba scrisă-9.40. În vârstă de 42 de ani, procurorul este absolvent al Universităţii Bucureşti-Facultatea de Drept( promoţia 1997). Din 1 ianuarie 1999 lucrează la Parchetul Călăraşi, iar între 2003-2008 a fost procuror criminalist. În 2008 a fost numit procuror şef la Secţia de Urmărire Penală. Până anul trecut, a îndeplinit şi funcţia de purtător de cuvânt al instituţiei.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
