Uzina de camioane din Braşov, de la glorie la dezastru

Fabrica-fanion a Braşovului a ajuns, de la 26.000 de angajaţi în 1978, la doar 500 în prezent. Viaţa uzinei „Roman" a început în anul 1921, când s-a înfiinţat Societatea Romloc, unde se reparau locomotive şi vagoane.

Ştiri pe aceeaşi temă

De-a lungul anilor, uzina a trecut prin numeroase transformări, de nume, dar şi din punctul de vedere al produselor. În anul 1938, Societatea Romloc a început să fabrice armament şi a devenit o afacere bănoasă. După naţionalizare, în 1953, uzina a fost botezată „Steagul Roşu", iar guvernul de atunci i-a dat o nouă destinaţie: producerea primelor autocamioane româneşti. Primul model, SR 101, a ieşit pe poarta uzinei un an mai târziu. Atunci s-au produs 700 de camioane, iar în 1977 s-a ajuns la o producţie record de 33.000 de maşini pe an.

Şi numărul de angajaţi a crescut vertiginos de la un an la altul. Dacă în 1954 fabrica avea 4.400 de salariaţi, în 1978 s-a ajuns la 26.000. „Steagul Roşu" devenise cea mai mare uzină din Braşov şi un succes peste hotare. Celebrele modele Carpaţi, Bucegi, ROMAN sau DAC aveau mare căutare la export în Ungaria, RDG, Polonia, Statele Unite sau Grecia.

Mărturie din anii buni ai uzinei

Ioan C. a lucrat toată viaţa la „Steagul Roşu". Chiar dacă au trecut 25 de ani de la revolta din 1987, bărbatul se teme încă de apariţii publice. „Cea mai bună perioadă la uzină a fost în anii ‘70-‘80. Era mult de lucru. Se muncea în trei schimburi, şi sâmbăta, şi duminica. Câştigam 2.500 de lei, uneori şi 3.000 de lei. Era un salariu bun. În anii '80, când ieşeau oamenii de la schimbul unu, ziceai că e manifestaţie. Am sperat că totul se va schimba după Revoluţie. În schimb, industria s-a distrus. Acum au mai rămas doar câţiva muncitori. Este mare păcat", povesteşte bărbatul.

După 1990 a început declinul

Timp de cinci decenii, „Steagul Roşu" a fost emblema oraşului. După Revoluţie, însă, a început perioada nefastă. Fabrica a fost rebotezată Roman SA. În 2004, uzina a fost privatizată şi mii de oameni au fost daţi afară. În 2006, fabrica a fost preluată de omul de afaceri Ioan Neculaie. Modul în care a devenit patron este şi acum motiv de scandal.


În 2004, 80% din acţiuni au fost date Asociaţiei Pro Braşov, iar preşedinte al Consiliului de Administraţie a fost numit Ioan Neculaie. El a preluat însă acţiunile doi ani mai târziu. Ioan Olaru, preşedintele de acum al Asociaţiei Pro Braşov, l-a dat în judecată pe Neculaie şi, după şase ani de procese, a câştigat. Tribunalul a decis revenirea la acţionariatul din 2004. „Neculaie a reuşit, printr-o simplă declaraţie pe proprie răspundere şi în cârdăşie cu cei care lucrau atunci la Registrul Comerţului, să devină acţionar majoritar. Ne-am judecat ani întregi şi, până la urmă, ni s-a dat dreptate. Dacă eram în altă ţară, era legat în 24 de ore pentru ce a făcut. Vrem să facem un Parc Industrial la Roman şi vor aduce cele mai tari firme din Japonia. Vreau ca oamenii să aibă unde munci", declara Ioan Olaru, la pronunţarea sentinţei.

La rândul său, Neculaie a spus că nu a făcut nimic ilegal. „Eu am preluat legal uzina Roman, după ce Asociaţia Pro Braşov nu a depus cei 320.000 de lei, aport la capitalul social. Instanţa nu a ţinut cont de nimic. Este o decizie a unui judecător cel puţin nebun. Acum, capitalul social la Roman este de 40 de milioane de lei şi în aceşti ani s-au făcut investiţii de 240 de milioane de lei. Avem şi drept de retenţie. Practic, abia atunci când Asociaţia Pro Braşov va plăti aceşti bani, va putea prelua uzina", declara şi Ioan Neculaie, după aflarea sentinţei. Procesul este în recurs la tribunal, iar un nou termen va fi în primăvara lui 2013.



Uzina, la un pas de faliment

Acum, doar 500 de oameni mai lucrează la Roman. Uzina a supravieţuit în ultimii ani din banii obţinuţi pe camioanele făcute pentru armata Statelor Unite şi livrate către Pentagon. Roman a obţinut aproape 200 de milioane de dolari pe 600 de camioane. Anul trecut, însă, nu a mai câştigat licitaţia şi nici comenzi de pe piaţa internă nu sunt.


Compania Prefa SA a cerut în instanţă intrarea în insolvenţă a Roman pentru o datorie de 6,2 milioane de lei. Şi Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă cere acelaşi lucru pentru o datorie de peste 3,5 milioane de lei, reprezentând plăţile compensatorii ale angajaţilor disponibilizaţi. Salariile s-au plătit din bugetul de asigurări sociale, iar AJOFM nu şi-a mai recuperat banii. Procesul este pe rol, iar ieri s-a dat o nouă amânare în acest dosar.


Autobuzele Roman, în Dubai?

Uzina braşoveană Roman SA are solicitări de autobuze din partea unei companii din Dubai pentru autobuzele produse la Braşov. Este vorba despre autobuzul Urban Crosstown, care are motorizare Euro 5, podea total coborâtă, caroserie autoportantă, dispozitive tehnice destinate să faciliteze accesul persoanelor cu mobilitate redusă şi sistem de siguranţă care nu permite plecarea autobuzului cu uşile deschise. Are o capacitate totală de 91 de persoane. „Discuţiile sunt într-un stadiu avansat, dar încă nu am semnat contractul. Am încredere că acest lucru se va întâmpla. Mai avem în discuţie şi alte comenzi", a declarat Carol Rugacs, managerul Roman SA.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările