Uzina de camioane din Bra┼čov, de la glorie la dezastru

0
0

Fabrica-fanion a Bra┼čovului a ajuns, de la 26.000 de angaja┼úi ├«n 1978, la doar 500 ├«n prezent. Via┼úa uzinei ÔÇ×Roman" a ├«nceput ├«n anul 1921, c├ónd s-a ├«nfiin┼úat Societatea Romloc, unde se reparau locomotive ┼či vagoane.

De-a lungul anilor, uzina a trecut prin numeroase transform─âri, de nume, dar ┼či din punctul de vedere al produselor. ├Än anul 1938, Societatea Romloc a ├«nceput s─â fabrice armament ┼či a devenit o afacere b─ânoas─â. Dup─â na┼úionalizare, ├«n 1953, uzina a fost botezat─â ÔÇ×Steagul Ro┼ču", iar guvernul de atunci i-a dat o nou─â destina┼úie: producerea primelor autocamioane rom├óne┼čti. Primul model, SR 101, a ie┼čit pe poarta uzinei un an mai t├órziu. Atunci s-au produs 700 de camioane, iar ├«n 1977 s-a ajuns la o produc┼úie record de 33.000 de ma┼čini pe an.

┼×i num─ârul de angaja┼úi a crescut vertiginos de la un an la altul. Dac─â ├«n 1954 fabrica avea 4.400 de salaria┼úi, ├«n 1978 s-a ajuns la 26.000. ÔÇ×Steagul Ro┼ču" devenise cea mai mare uzin─â din Bra┼čov ┼či un succes peste hotare. Celebrele modele Carpa┼úi, Bucegi, ROMAN sau DAC aveau mare c─âutare la export ├«n Ungaria, RDG, Polonia, Statele Unite sau Grecia.

M─ârturie din anii buni ai uzinei

Ioan C. a lucrat toat─â via┼úa la ÔÇ×Steagul Ro┼ču". Chiar dac─â au trecut 25 de ani de la revolta din 1987, b─ârbatul se teme ├«nc─â de apari┼úii publice. ÔÇ×Cea mai bun─â perioad─â la uzin─â a fost ├«n anii ÔÇś70-ÔÇś80. Era mult de lucru. Se muncea ├«n trei schimburi, ┼či s├ómb─âta, ┼či duminica. C├ó┼čtigam 2.500 de lei, uneori ┼či 3.000 de lei. Era un salariu bun. ├Än anii '80, c├ónd ie┼čeau oamenii de la schimbul unu, ziceai c─â e manifesta┼úie. Am sperat c─â totul se va schimba dup─â Revolu┼úie. ├Än schimb, industria s-a distrus. Acum au mai r─âmas doar c├ó┼úiva muncitori. Este mare p─âcat", poveste┼čte b─ârbatul.

După 1990 a început declinul

Timp de cinci decenii, ÔÇ×Steagul Ro┼ču" a fost emblema ora┼čului. Dup─â Revolu┼úie, ├«ns─â, a ├«nceput perioada nefast─â. Fabrica a fost rebotezat─â Roman SA. ├Än 2004, uzina a fost privatizat─â ┼či mii de oameni au fost da┼úi afar─â. ├Än 2006, fabrica a fost preluat─â de omul de afaceri Ioan Neculaie. Modul ├«n care a devenit patron este ┼či acum motiv de scandal.

image

├Än 2004, 80% din ac┼úiuni au fost date Asocia┼úiei Pro Bra┼čov, iar pre┼čedinte al Consiliului de Administra┼úie a fost numit Ioan Neculaie. El a preluat ├«ns─â ac┼úiunile doi ani mai t├órziu. Ioan Olaru, pre┼čedintele de acum al Asocia┼úiei Pro Bra┼čov, l-a dat ├«n judecat─â pe Neculaie ┼či, dup─â ┼čase ani de procese, a c├ó┼čtigat. Tribunalul a decis revenirea la ac┼úionariatul din 2004. ÔÇ×Neculaie a reu┼čit, printr-o simpl─â declara┼úie pe proprie r─âspundere ┼či ├«n c├órd─â┼čie cu cei care lucrau atunci la Registrul Comer┼úului, s─â devin─â ac┼úionar majoritar. Ne-am judecat ani ├«ntregi ┼či, p├ón─â la urm─â, ni s-a dat dreptate. Dac─â eram ├«n alt─â ┼úar─â, era legat ├«n 24 de ore pentru ce a f─âcut. Vrem s─â facem un Parc Industrial la Roman ┼či vor aduce cele mai tari firme din Japonia. Vreau ca oamenii s─â aib─â unde munci", declara Ioan Olaru, la pronun┼úarea sentin┼úei.

La r├óndul s─âu, Neculaie a spus c─â nu a f─âcut nimic ilegal. ÔÇ×Eu am preluat legal uzina Roman, dup─â ce Asocia┼úia Pro Bra┼čov nu a depus cei 320.000 de lei, aport la capitalul social. Instan┼úa nu a ┼úinut cont de nimic. Este o decizie a unui judec─âtor cel pu┼úin nebun. Acum, capitalul social la Roman este de 40 de milioane de lei ┼či ├«n ace┼čti ani s-au f─âcut investi┼úii de 240 de milioane de lei. Avem ┼či drept de reten┼úie. Practic, abia atunci c├ónd Asocia┼úia Pro Bra┼čov va pl─âti ace┼čti bani, va putea prelua uzina", declara ┼či Ioan Neculaie, dup─â aflarea sentin┼úei. Procesul este ├«n recurs la tribunal, iar un nou termen va fi ├«n prim─âvara lui 2013.

image


Uzina, la un pas de faliment

Acum, doar 500 de oameni mai lucreaz─â la Roman. Uzina a supravie┼úuit ├«n ultimii ani din banii ob┼úinu┼úi pe camioanele f─âcute pentru armata Statelor Unite ┼či livrate c─âtre Pentagon. Roman a ob┼úinut aproape 200 de milioane de dolari pe 600 de camioane. Anul trecut, ├«ns─â, nu a mai c├ó┼čtigat licita┼úia ┼či nici comenzi de pe pia┼úa intern─â nu sunt.


Compania Prefa SA a cerut ├«n instan┼ú─â intrarea ├«n insolven┼ú─â a Roman pentru o datorie de 6,2 milioane de lei. ┼×i Agen┼úia Jude┼úean─â de Ocupare a For┼úei de Munc─â cere acela┼či lucru pentru o datorie de peste 3,5 milioane de lei, reprezent├ónd pl─â┼úile compensatorii ale angaja┼úilor disponibiliza┼úi. Salariile s-au pl─âtit din bugetul de asigur─âri sociale, iar AJOFM nu ┼či-a mai recuperat banii. Procesul este pe rol, iar ieri s-a dat o nou─â am├ónare ├«n acest dosar.


Autobuzele Roman, în Dubai?

Uzina bra┼čovean─â Roman SA are solicit─âri de autobuze din partea unei companii din Dubai pentru autobuzele produse la Bra┼čov. Este vorba despre autobuzul Urban Crosstown, care are motorizare Euro 5, podea total cobor├ót─â, caroserie autoportant─â, dispozitive tehnice destinate s─â faciliteze accesul persoanelor cu mobilitate redus─â ┼či sistem de siguran┼ú─â care nu permite plecarea autobuzului cu u┼čile deschise. Are o capacitate total─â de 91 de persoane. ÔÇ×Discu┼úiile sunt ├«ntr-un stadiu avansat, dar ├«nc─â nu am semnat contractul. Am ├«ncredere c─â acest lucru se va ├«nt├ómpla. Mai avem ├«n discu┼úie ┼či alte comenzi", a declarat Carol Rugacs, managerul Roman SA.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite