Care este simbolul României în ultimii 30 de ani. Documentar realizat de un american de origine română FOTO

Care este simbolul României în ultimii 30 de ani. Documentar realizat de un american de origine română FOTO

Bloc comunist pictat la Braşov de o artistă urbană FOTO Amural

Un bloc „comunist” din Braşov a fost pictat de o artistă, iar întregul proces a fost filmat pentru realizarea unui documentar despre România ultimelor trei decenii

Ştiri pe aceeaşi temă

V-aţi întrebat vreodată care ar fi simbolul cel mai potrivit pentru România ultimelor trei decenii? A făcut-o Dan Dimancescu, consulul onorific al României la Boston. Şi nu doar atât, i-a întrebat pe mai mulţi români şi, aşa cum era de aşteptat, răspunsurile au fost extrem de diverse. Americanul de origine română a decis să ia în considerare răspunsurile pe care le-au oferit cele mai multe grupuri şi să facă un documentar pe această temă. 
 
„Dan Dimancescu s-a născut în Anglia, a copilărit în Maroc, după care a trăit toată viaţa în Statele Unite. După Revoluţie a început să vină din ce în ce mai des în România şi şi-a dat seama că au loc mari schimbări, pe care noi nu le vedem sau ni se pare că se întâmplă mult prea încet. A început să întrebe atât români din ţară, cât şi care trăiesc în străinătate, ce înseamnă pentru ei identitatea naţională”, l-a descris pe autorul ideii cel care o va pune în practică, regizorul viitorului documentar, Andrei Teodorescu. 
 
În multe ţări, acest concept este legat de o clădire – cum ar fi Turnul Eiffel, în Franţa, Statuia Libertăţii, în Statele Unite, pizza pentru Italia, cafeaua pentru Columbia – dar, în ţara noastră nu există o idee comună despre acest simbol. 
 

Documentar pe tema simbolului României din ultimii 30 de ani

 
„Am încercat să facem un documentar pornind de la aceste teme oferite de răspunsurile românilor din ţară şi de afară. Mulţi dintre aceştia consideră că, în ultimii 30 de ani, ne caracterizează domeniul IT. Atunci, una dintre cele 5 poveşti ale noastre este cea a lui Florin Talpeş, care este CEO al BitDefender”, a spus Andrei Teodorescu. 
 
Mulţi români au răspuns că natura şi mediul înconjurător caracterizează cel mai bine ţara noastră. „Atunci, am luat povestea celor de la Teşuleasa Social, din Nord, unde sunt Tibi Uşeriu şi fratele său, Alin Uşeriu. Ei lucrează la un proiect foarte serios, Via Transilvanica, un drum care străbate ţara de la Nord-Est la Sud-Vest, care străbate multe feluri de relief şi zone ale României”, a mai precizat regizorul documentarului. 
 
A treia poveste care va fi în documentar este legată de tradiţiile poporului român. „Am găsit fundaţia „La Origini”, care a căutat sate depopulate din ţară şi s-au hotărât pentru satul Tecşeşti din judeţul Alba, care mai avea 10 sau 12 locuitori şi au pornit acest concept care se cheamă „Muzeul viu de la Tecşeşti”. Au restaurat mai multe case, dar cu materiale şi metode din perioada în care au fost construite. În fiecare an renovează o astfel de casă şi turiştii care vin pot locui acolo fără televizor, internet şi aşa mai departe”, a continuat Teoodorescu. 
 

Blocul din Braşov pictat de Maria Zurbagiu, al patrulea subiect al documentarului

 
Al patrulea subiect a fost arta, iar realizatorii proiectului s-au concentrat pe arta murală, unde au lucrat cu Maria Zurbagiu, care locuieşte în Braşov şi este originară din Bucureşti. Al cincilea domeniu în care s-au remarcat românii, după părerea celor care au răspuns, este ştiinţa. Realizatorii filmului au ales astrofizica, în care s-a remarcat Aurora Simionescu, care a fost la un moment dat singura străină care a lucrat la Agenţia Spaţială Japoneză, iar acum lucrează în Olanda. Cel mai probabil, filmările cu Aurora Simionescu vor avea loc în septembrie. 
 
„Documentarul va fi unul clasic, de 50 de minute, astfel că fiecare personaj va avea alocate aproximativ 10 minute. La Braşov am filmat realizarea picturii pas cu pas. Vom vedea cât de greu este să faci o astfel de pictură, cât de interesant este să transpui de pe foaie sau din Photoshop pe o suprafaţă mult mai mare. De multe ori, aceşti artişti sunt nevoiţi să-şi manevreze singuri nacelele, nu sunt o echipă atât de mare pentru un astfel de demers, iar Maria a lucrat de multe ori chiar şi singură”; a mai spus Andrei Teodorescu. 
 
Surprinzător pentru artişti a fost modul în care au fost primiţi de braşoveni. „Cei de la magazinele din jurul blocului făceau parte din echipă, ne aduceau mâncare şi băutură şi ne ajutau. Foarte mulţi locuitori din zonă veneau şi apreciau lucrarea şi ne cereau să mergem şi la blocul lor, chiar ne lăsau adresa exactă, ne spuneau că blocul este urât, construit în perioada comunistă, dar o astfel de lucrare l-ar face mult mai frumos”, a mai spus regizorul documentarului. 
 

O rachetă şi un compas între elementele pictate pe bloc

 
Pentru că blocul pictat de Maria Zurbagiu se află în apropierea Colegiului Naţional de Informatică Grigore Moisil, şcoala pe care a absolvit-o Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român, pictura conţine o rachetă. Pentru a aminti şi de patronul spiritual al şcolii, artista a desenat şi un compas, Grigore Moisil fiind un matematician de referinţă. 
 
„Au început din ce în ce mai mult comunităţile să organizeze festivaluri în care să vină artişti urbani să vină să lucreze, inclusiv de afară, ceea ce mi se pare grozav. Chiar şi în perioada comunistă erau acele mozaicuri pe blocuri, dar, în momentul în care au venit şi le-au anvelopat, au dispărut mozaicurile, nu s-a mai întâmplat nimic cu ele. Acum mi se pare că toată chestia asta cu arta urbană, care e extrem de diferită de graffiti şi nu ştiu de ce asociază lumea acest tip de artă cu graffiti, care sunt semnăturile de pe pereţi, începe să fie şi la noi ca în toată Europa”, a spus Maria Zurbagiu, artista care se semnează meri the zu. 
 
„Ne-am bucurat mult să putem să contribuim la acest proiect, Meri este o artistă pe care o apreciem şi cu care am colaborat şi anul trecut în beneficiul oraşului. Ne-am dorit ca peretele să fie cel de vizavi de Info (Grigore Moisil) pentru că e în cartier şi îi va inspira pe elevi şi pe braşoveni în general. Avem experienţa lucrărilor de lângă Colegiul Aprily Lajos despre care elevii ne-au mărturisit că le-au făcut orele mai frumoase, ne aşteptăm să se întâmple la fel şi pentru elevii de la Moisil”, a declarant Răzvan Pascu, reprezentant Amural.
 
Proiectul este finanţat de Kogainon Films si producătorul american de film Dan Dimancescu. Documentarul, care nu are încă un titlu stabilit, ar putea fi prezentat în premieră de 1 Decembrie, de Ziua Naţională a României.
 
Vă mai recomandăm:
 
 

Bloc comunist pictat la Brașov de o artistă urbană FOTO Amural

Imagini din aceeasi galerie
  • Bloc comunist pictat la Brașov de o artistă urbană FOTO Amural
  • Bloc comunist pictat la Brașov de o artistă urbană FOTO Amural
  • Bloc comunist pictat la Brașov de o artistă urbană FOTO Amural
  • Bloc comunist pictat la Brașov de o artistă urbană FOTO Amural
  • Bloc comunist pictat la Brașov de o artistă urbană FOTO Amural
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările