Restaurantul Privighetoarea, refăcut cu bani europeni în Centrul Istoric, dat spre folosinţă consilierilor primarului

Restaurantul Privighetoarea, refăcut cu bani europeni în Centrul Istoric, dat spre folosinţă consilierilor primarului

"Privighetoarea" a fost refăcut din bani europeni. FOTO: N.Butnaru

După ce a fost ani buni secţie a muzeului, dar a rămas în paragină, spaţiul în care, în perioada interbelică a funcţionat un cochet restaurant numit "Privighetoarea", chiar în Grădina Publică, unde se află şi casa Panait Istrati, acum, localul, refăcut de la temelie, a fost preluat de directorul Direcţiei pentru Cultură din Primărie şi prietenul, consilier al primarului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentru a putea fi concesionat, imobilul, care până acum s-a aflat în proprietatea publică a judeţului şi în administrarea Consiliului Judeţean, a trebuit transferat în proprietate privată. 
Trecerea clădirii din strada Grădinii Publice nr. 20 A din proprietatea publică a judeţului Brăila în proprietate privată şi concesionarea ei pentru licitaţie publică au fost aprobate într-o şedinţă a Consiliului Judeţean.
Studiul de fezabilitate a fost realizat, iar apoi a avut loc licitaţia. Având în vedere termenul estimat pentru recuperarea investiţiei, durata estimată a concesionării era între 10 si 15 ani. Preşedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, a declarat că scopul acestei concesionări era să redea restaurantului „Privighetoarea" gloria de altădată. 
„Vrem să-l valorificăm prin concesiune. Vreau să cred că va deveni ceea ce a fost odată pentru Brăila acest restaurant. Condiţiile de acolo sunt excelente", a precizat Stancu în cadrul şedinţei CJ.
NUmai că acest local a fost concesionat de către chiar consilierul primarului Aurel Simionescu, prietenul Cameliei Guşatu, director al Direcţiei pentru Cultură din Primărie.
 
Restaurantul „Privighetoarea" a fost construit în 1870. El a intrat în declin pe la mijlocul anilor 1980. 
Atunci s-a luat hotărârea amenajării aici a secţiei de Etnografie a Muzeului Brăilei. Condiţiile au fost improprii pentru păstrarea exponatelor, astfel că la începutul anilor 1990 secţia a fost închisă şi aşa a rămas de atunci.
 
Anul acesta, clădirea din strada Grădinii Publice nr. 20 a fost reabilitată, iar Consiliul Judeţean a decis ca destinaţia ei să fie de restaurant, ca pe vremuri. Secţia de Etnografie a muzeului care funcţiona acolo se va muta în fosta Casă de Cultură de pe strada Polonă. 
Alături de Castelul de apă, foişorul în care cânta fanfara şi ceasul din flori, toate aflate în Grădina Mare, fostul restaurant „Privighetoarea" reprezintă unul dintre obiectivele turistice din centrul vechi al oraşului.
 
Brăilenii în vârstă sunt nostalgici după vremurile când „Privighetoarea" era unul dintre punctele de atracţie din oraş şi văd cu ochi buni readucerea la viaţă a celebrului restaurant. 
„Ne este dor de vremurile când frecventam restaurantul. Ar trebui să se facă ceva pentru el", ne-a spus Vasile Croitoru, pensionar. 
 
Mai nou, potrivit Obiectiv Vocea Brăilei, ca să asigure succesul afacerii "Privighetoarea", municipalitatea a eliminat o terasă concurentă din Grădina Mare. Este vorba despre un spaţiu de 60 mp din imediata vecinătate a restaurantului respectiv: "Mai mult sau mai puţin întâmplător, concesionarul "Privighetoarea" este Ionuţ Radu Chiriac, nimeni altul decât partenerul de viaţă al Cameliei Guşatu, director în cadrul Primăriei Brăila şi consilier personal al primarului Aurel Simionescu. Eliminarea a fost făcută pe şest pentru că, iniţial, în proiectul dat spre studiu consilierilor se prevedea amplasarea în zona Grădina Mare a trei terase. Cu o zi înainte de şedinţa CLM a fost ştearsă din listă terasa concurentă".
 
Primarul a explicat în cadrul şedinţei CLM că terasa ar fi "obturat" activitatea desfăşurată de către Restaurantul "Privighetoarea".
 
Muncipalitatea protejează afacerea privată a sportivului Ionuţ Radu Chiriac, concesionarul Restaurantului "Privighetoarea".
Situaţia a fost sesizată de către independenta Simona Drăghincescu: "Pentru compartimentul de specialitate: ne-aţi prezentat iniţial o propunere, ulterior aţi apărut cu alte propuneri cu suprafeţe mai mici. Cărui fapt se datorează micşorarea numărului de locaţii de la 15 pe Faleză, la 11 şi de la trei la două în Grădina Mare? Schiţele, într-adevăr, au fost aceleaşi într-o parte şi-n alta, dovadă că schiţele se fac într-un birou şi hârtiile se fac în alte birouri. Când ajung grămadă, se constată că nu corespunde raportul de specialitate cu schiţa", a sesizat independenta Drăghincescu, care a cerut şi explicaţii.
 
La rându-i, Simionescu a susţinut: "Este corectă observaţia. Din păcate, atunci când au ajuns la mine documentele erau deja trimise spre dumneavoastră. Ce vă propunem să aprobăm astăzi (luni, 8 aprilie - n.r.) faţă de ceea ce am aprobat anul trecut are o singură modificare. Modificarea este legată de o terasă din Grădina Publică, ce era amplasată lângă Restaurantul «Privighetoarea», pe care, între timp, Consiliul Judeţean l-a concesionat pentru alimentaţie publică. Şi atunci, e firesc ca spaţiul acela care nu obtura nimic la momentul respectiv, când nu funcţiona restaurantul, acum să nu-l mai scoatem la închiriere. Ceea ce a apărut la dumneavoastră din eroarea unuia dintre birouri este legat de ce exista ca şi terasă undeva în 2008-2009. În rest, sunt aceleaşi terase ca anul trecut. Noi anul trecut am avut o dezbatere mai lungă în legătură cu terasele din faţa ştrandului de copii, pentru că, pe de o parte, atunci când a fost adjudecat acel teren pentru concesiune s-a spus că trotuarul acela este parte din suprafaţa de protecţie a plajei. Pe de altă parte, erau foarte multe reclamaţii pentru că în spatele acelor terase se întâmplau diverse lucruri vis-a-vis de «necesităţi» şi alte minuni. Şi atunci, anul trecut am aprobat să nu mai existe cele 3, 4 terase care erau în faţa ştrandului ".

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările