Cum mai arată Crăciunul la ţară. Oameni care trăiesc în sărăcie, abuz de alcool şi blazare în faţa tradiţiilor
0Botoşănenii de la ţară se pregătesc de sărbătorirea Crăciunului. Cei mai mulţi spun că fac sărbătorile cu ce au prin ogradă şi că nu au bani să meargă la cumpărături. Totodată se plâng că tradiţiile au început să moară, colindătorii se răresc iar pe cei care mai sunt nu-i mai primeşte multă lume fiindcă vor bani. În rest, tinerii satului se pregătesc de distracţia bahică de la discoteci.
În multe sate din judeţul Botoşani sărăcia bântuie. Cătunele sunt pline de oameni bătrâni, neputincioşi, bolnavi şi cu pensii de CAP. Cei mai mulţi trăiesc din banii trimişi de copiii sau nepoţii plecaţi în străinătate. Mulţi dintre tinerii rămaşi în sat sunt de multe ori săraci lipiţi pământului, cu familii numeroase, trăind de pe azi pe mâine, din ajutoare sociale sau alocaţii.
Pentru toţi aceşti oameni, Crăciunul este o sărbătoare aşteptată dar în acelaşi timp şi un prilej de frustrări. ”La câţi bani am în buzunar parcă îmi este ciudă că vine Crăciunul. Cică trebuie să te bucuri! Da eu ce motive am?”, se întreabă Dumitru Steianschi, un sătean de 41 de ani din judeţul Botoşani.
”Câteva răciturele şi o fripturică. Noroc de porc şi de găini”
Cei mai mulţi oameni din satele sărace, precum Balta Roşie, Prisacani, Costeşti, Gorbăneşti, Ionăşeni dar şi multe altele aşteaptă Crăciunul cu bucurie. Fiind sărbătoare, nu trebuie să facă nimic şi pe deasupra pot mânca pe săturate, un lux pe care nu şi-l permit în decursul anului. ”De Crăciun mâncăm cărniţă, lucruri bune. În restul anului - mămăliguţă cu borş, un cartof prăjit, ceva ouă şi la revedere”, spune tanti Elena (foto jos), o femeie trecută de 60 de ani din satul Costeşti. Când încep însă pregătirile pentru sărbători lucrurile se complică.
”De unde bre şi aia, şi aia? Parcă înebuneşti numai când te gândeşti. Iei o sticlă de suc, nişte bere, plus ce mai trebuie pentru copt şi gătit, gata jumătate de pensie sau ajutor”, spune moş Nicolae din Prisacani.
Baza rămân găinile din curte şi purcelul crescut peste an. ”Noroc de ele. Cu porcul şi găinile din ogradă face omul Crăciunul la ţară”, spune nea Costică Prodan din Costeşti. ”Câteva răciturele, o fripturică. Noroc de porc şi de găini. După aceea o iei de la capăt. Sărăcie, mamă, sărăcie”, adaugă tanti Elena.
”Au mărit ei cică pensiile dar preţurile au explodat”
Sătenii mai tineri spun că lucrurile s-au înrăutăţit. Aceştia spun că totul s-a scumpit, iar de vină ar fi majorările de pensii şi salarii la bugetari. ”Au mărit ei cică pensiile dar preţurile au explodat. Ia vezi ce poţi cumpăra acum cu 100 de lei. Cu 50 de lei nu ai ce face, vii cu plasa goală. Ce să fac un bătrân cu 600 de lei pensie?”, spune o mamă tânără din Costeşti. De aceeaşi părere este şi mama acesteia, venită să-şi i-a nepotul de la şcoală. ”Începutul şcolii te caliceşte. Trebuie de toate şi tot semestrul. La final de semestru mai trebuie Moş Nicolae, serbare, Moş Crăciun. Îs mari preţurile tare la toate. Au făcut la buget salarii mari şi nouă ne ies ochii acum”, spune săteanca.
”Stranierii” au un Crăciun mai fericit
Singurii care-şi vor petrece decent Crăciunul, sunt cei plecaţi la muncă în străinătate. Majoritatea se întorc acasă şi vin cu portbagajele pline ochi de la supermarketurile din municipiul Botoşani. ”Ăştia au că au venit cu valută din afară. Muncesc acolo, nu-şi văd copiii dar măcar pun şi ei ca oamenii pe masa de Crăciun”, spune nea Toader din Prisăcani. ”Dacă munceşti ai, dacă nu, nu. Sunt o groază care stau pe prispă şi nu ridică un pai. Aia îi greu, cealaltă îi greu. Păi cu ce să petreci dacă nu ai muncit?”, spune tanti Elena.
”Umblă rupţi şi urlă ca animalele”
Oamenii spun că pe lângă sărăcie, s-au pierdut şi tradiţiile de sărbători. Tot mai puţini colindători iar cei rămaşi nu mai vor colaci ci bani. Tocmai de aceea cei mai nevoiaşi îşi ferecă porţile. ”Se pierd tradiţiile. Nu mai este ca pe vremuri cu banda, cu colindele. Vin îndrugă ceva acolo şi dă banul. Toţi după bani. Dacă dai un măr, ceva, îl aruncă. Eu nici nu deschid anul ăsta”, spune un sătean din Cristeşti.
Tanti Elena este supărată şi pe tinerii care, spune ea, nu mai înţeleg valoarea sărbătorii şi aşteaptă doar plăcerile bahice din noaptea de Ajun. ”Înainte tinerii erau cuminţi. Colindau, mergeau la biserică, se adunau, vorbeau frumos, se legau prietenii. Acuma băutura îi temelie. În noaptea de Ajun umblă rupţi şi urlă ca animalele”, spune femeia din Costeşti.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Femei versus bărbaţi, cât cheltuiesc cele două sexe pe cadourile de Crăciun
Se încarcă comentariile...
