Bistriţa: Ovidiu Frenţ a experimentat timp de 6 luni viaţa de subprefect

Omului de afaceri experienţa în administraţie i-a schimbat percepţia despre modul în care statul gestionează treburile publice.

A studiat ingineria hidrotehnică şi ulterior dreptul, însă nu a practicat niciuna dintre meseriile de pe diplomă, pentru că a intrat în lumea afacerilor. A început prin anii 90 cu comerţ, ca tot românul după ce vreme de un an şi jumătate a muncit în Italia. În peninsula Italică a ajuns după un episod de studenţie zbuciumată : lider al studenţilor în Timişoara în vremea Revoluţiei a pornit campania de epurare a profesorilor universitari care colaboraseră prea intens cu sistemul comunist. În replică s-a trezit cu persecuţia universitarilor rămaşi în scaune.

Scârbit de mineriade şi cu iluziile Pieţei Universităţii spulberate a plecat peste hotare în semn de fondă : „am vrut să nu mă mai întorc în România ", povesteşte fostul lider al studenţilor. După ce a muncit cam un an şi jumătate de toate prin Italia s-a întors totuşi acasă cu bani şi cu dorinţa de a-şi deschide o afacere : „am venit cu 10 mii de dolari, era o sumă mare în vremurile acelea şi mi-am deschis o firmă. Lucram pe distribuţie de încălţăminte şi treaba  a mers bine", ăşi aminteşte tânărul om de afaceri.

Manager de cooperativă meşteşugărească

 În 1997  Frenţ  a ajuns managerul unei cooperative meşteşugăreşti care produce pantofi, cizme şi curele. A preluat cooperativa în 1997, într-o stare jalnică, într-o vreme în care ultimii supravieţuitori ai acestor forme de organizare inchideau porţile. „Am ajuns preşedinte la „Progresul" într-o vreme când nimeni nu voia un asemenea post şi am pus-o pe picioare", mărtuseşte tânărul om de afaceri.

Produsele micii cooperative, pentru care lucrează zeci de meşteşugari sunt purtate de italieni, englezi şi alţi occidentali şi ajung arareori în picioarele românilor, pentru că se lucrează în sistem lohn: bistriţenii crează faţa încălţămintei, iar producătorul vine cu conceptual, finisajele şi sigla sub care se vinde produsul. Frenţ nu s-a gândit nici-un moment să schimbe forma de organizare juridică a intreprinderii şi spune că ideea de cooperativă, departe de a fi desuetă are origini de prin 1800 şi funcţionează ca model şipe la occidental.

Frenţ a ajuns subrefect direct din mediul de afaceri în 2008, după o experienţă scurtă de consilier local. Spune că la vremea respectivă a luat lucrurile ca pe o provocare  „la vremea respectivă venind din mediul privat, vedeam statul ca pe un inamic al acestui mediu, şi atunci când s-a ivit ocazia am vrut să văd cum se văd lucrurile şi din cealaltă parte a baricadei", explică Frenţ. A rezistat exact şase luni şi jumătate atât în calitate de consilier cât şi ca subprefect.  Experienţa cu politica şi cu administraţia a fost o lecţie dură : „Pare ciudat când spui că ai venit să faci ceva bun, oamenii cred că este o glumă, la noi  este un sistem mult prea influenţat de putere, bani, şi corupţie ca să te mai creadă" Deşi este conşient de această realitate fostul subprefect este convins că sistemul poate fi schimbat : „trebuie să intri în interiorul lui, este singura şansă să schimbi ceva. Neimplicarea oamnenilor capabili nu este o soluţi", mai crede Frenţ.

Profil

Născut: 7 octombrie 1967, Bistriţa

Stare civilă: căsătorit, 2 copii

Studii : Facultatea de Drept Bucureşti

Ce-i place: Să citească literatură, deşi admite că nu mai are timp să citaescă pe cât şi-ar dori şi filmul. Mare amator de sport practică inot, schi şi tenis

Ce nu-i place: că românii nu pot depăşi criza sistemului. „am ratat o şansă imensă în anii 90, când puteam schimba ceva, ni s-a mai oferit una mai mică în 2007 când am intrat în UE, deşi nu am fost pregătiţi şi nici acum nu suntem.