Un fost primar PSD a falsificat zeci de documente pentru a frauda fonduri europene. Motivarea instanţei prin care a fost condamnat cu executare
0
Tribunalul Alba a motivat hotărârea prin care l-a condamnat pe fostul primar al comunei Arieşeni, Marin Jurj (PSD), la 2 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost trimis în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie
Marin Jurj este jduecat pentru fraudă împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene şi fals intelectual. Hotărârea a fost contestată la Curtea de Apel, ex-primarul beneficiind de prezumţia de nevinovăţie până la pronunţarea sentinţei definitive.
Potrivit rechizitoriului, infracţiunile au avut loc în perioada 2009-2014, în contextul derulării unui proiect finanţat din fonduri nerambursabile („Campus învăţământ profesional şi tehnic”). Primarul în funcţie, Marin Jurj, a folosit în relaţia cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice mai multe documente false, inexacte şi incomplete având ca rezultat avizarea, a cererilor de rambursare, cu consecinţa aprobării la plată a sumelor solicitate, în cuantum total de 383.855 lei. Un alt inculpat, Bădică Ştefan Horaţiu, a primit 2 ani cu executare şi 9.000 de lei amendă penală, iar Bădică Anamaria a fost achitată. Societatea Alfa Ştef Proiect SRL a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 24.000 lei. Investiţia respectivă a fost finalizată, dar procurorii au constatat că au fost săvârşite ilegalităţi în timpul procesului de execuţie.
Potrivit hotărârii Tribunalului, Marin Jurj a folosit un număr de 42 de documente false aflate în conţinutul documentaţiei tehnico-economice depusă la ADR Centru pentru realizarea investiţiei. ”Pentru a se asigura că nu vor exista obstacole în calea acordării preferenţiale a contractelor de achiziţie publică necesare derulării procedurii de aprobare a proiectului către Societatea Alfa Ştef proiect SRL, inculpatul s-a implicat personal în întocmirea documentelor, deşi în calitate de conducător al autorităţii contractante (beneficiarului) atributul său era acela de a aproba respectivele documente, persoana responsabilă de buna desfăşurare a tuturor activităţilor ce trebuiau derulate pentru realizarea proiectului fiind managerul de proiect. Apărarea inculpatului referitoare la lipsa personalului specializat nu poate fi primită, deoarece, pe de o parte, inculpatul a declarat că el însuşi că nu este de specialitate, iar, pe de altă parte, martorul (…) fusese desemnat ca manager de proiect”, se precizează în hotărâre.
Contract divizat pentru a fi dat prin încredinţare directă
Instanţa mai deduce reaua credinţă a inculpatului şi din modalitatea de atribuirea preferenţială a contractelor de achiziţie publică. ”Practic, nu s-a făcut nicio estimare a valorii acestor contracte prin compararea preţurilor practicate de alţi operatori economici, ci, deşi au obiecte diferite şi, prin urmare, executarea lor comporta activităţi diferite, toate aceste contracte au fost «estimate» la nivelul maxim al valorii dincolo de care nu se mai putea efectua achiziţia directă (15.000 euro, conform art. 19 din OUG 34/2006, în vigoare la acel moment). Mai mult, pentru a nu se depăşi pragul respectiv, dar şi pentru a asigura un profit suplimentar, dar nejustificat, societăţii Alfa Ştef Proiect SRL, procedura de atribuire a proiectului tehnic a fost divizată nelegal, încheindu-se trei contracte”, susţine instanţa de judecată, cu referire la fapta de fraudă din fonduri europene.
Clădirea campusului şcolar din Arieşeni Foto D.Ţ.
De asemenea, cu prilejul întocmirii a unui număr de 27 înscrisuri oficiale, emise de Primăria Arieşeni, fostul primar este acuzat că a inclus date nereale rezultând falsificarea acestora.
”(...) Chiar dacă am accepta ipoteza că nu inculpatul este autorul înscrisurilor respective (cu excepţia celor pe care a declarat că le-a întocmit personal), acestea nu devin «oficiale» decât după momentul aprobării lor de către inculpat, în calitate sa de conducător al instituţiei publice emitente. Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă din faptul că documentele false au creat o aparenţă de legalitate a documentaţiei depuse în vederea aprobării investiţiei şi, ulterior, pentru decontarea sumelor solicitate prin cererile de plată, lucru care nu ar fi fost posibil dacă funcţionarii ADR Centru ar fi cunoscut că înscrisurile enumerate mei sus nu reflectă realitatea celor consemnate. Din punct de vedere la laturii subiective, inculpatul a săvârşit faptele cu intenţie indirectă. Instanţa consideră că inculpatul nu a urmărit crearea stării de pericol pentru valoarea socială ocrotită de legea penală, dar a acceptat posibilitatea producerii acestui rezultat prin folosirea respectivelor înscrisuri în scopul de a obţine fonduri europene”, se susţine în motivarea instanţei, cu referire la infracţiunea de fals intelectual.
Cum s-a apărat fostul primar
Cu privire la infracţiunea de fals intelectual, Jurj a susţinut că referatele de necesitate/oportunitate nu sunt de natură a produce consecinţe juridice, deoarece nu era necesar a fi întocmite, iar prin activitatea infracţională trebuia să se acţioneze asupra conţinutului înscrisului. Instanţa a contestat confuzia acestuia între infracţiunea de fals intelectual şi cea de fals în înscrisuri oficiale sau sub semnătură privată, deoarece numai în cazul acestor din urmă infracţiuni trebuie îndeplinită cerinţa ca înscrisul fals să fie apt de a produce consecinţe juridice.
Fostul primar a mai spus că la întocmirea notelor justificative a consultat preţurile practicate de diferite societăţi de pe internet şi de pe cataloagele online. Şi această afirmaţie a fost respinsă de instanţă: ”Apărarea nu poate fi primită deoarece inculpatul nu a făcut dovada susţinerilor sale. Dar chiar şi în ipoteza acceptării acestui mod de consultare, pentru a face dovada respectivelor preţuri, era necesar ca inculpatul să imprime rezultatele consultărilor efectuate şi să le ataşeze la dosarul achiziţiei”.
Marin Jurj a mai susţinut că referatele de necesitate nu trebuiau întocmite şi nu erau necesare pentru derulearea investiţiei. Acesta a antedatat referatele de necesitate şi notele justificative, care au fost întocmite mult mai târziu faţă de momentul derulării lcurărilor. ”Contrar acestor afirmaţii, instanţa arată că, potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din HG nr. 925/2006, orice autoritate contractantă are obligaţia să elaboreze şi, după caz, să actualizeze, pe baza necesităţilor transmise de compartimentele din compunerea sa, a unui program anual al achiziţiilor publice, ca instrument managerial pe baza căruia se planifică procesul de achiziţie. Inculpatul susţine că nu există nicio dovadă că referatele de necesitate şi notele justificative ar fi fost antedatate, apărarea contrazisă de rezultatele percheziţiei informatice efectuate în cauză”, a afirmat instanţa de judecată.
De asemenea, s-a mai stabilit că prin luarea în considerare a unui curs valutar mai mare decât cel din ziua estimării valorii contractului s-a realizat o creştere nejustificată a respectivei valori de care a beneficiat societatea Alfa Ştef Proiect SRL, ca partener în contractele respective. În plus, au fost falsificate şi procesele verbale de recepţie intermediară şi finală aferente contractului, prin antedatare şi falsificarea semnăturii unor funcţionari din Primărie. Citaţi ca martori aceştia au spus că nu au semnat niciodată documentele respective.
Se încarcă comentariile...
