FOTO Românii din Transilvania, nereprezentaţi pe stema actuală a ţării ca acum 400 de ani

FOTO Românii din Transilvania, nereprezentaţi pe stema actuală a ţării ca acum 400 de ani

Stema României FOTO Mediafax

Elementele prin care este reprezentată Transilvania pe stema României, adoptată în 1992,  perpetuează heraldic o realitate istorică de  acum 400 de ani. Vorbim de momentul în care erau recunoscute în Transilvania  doar trei „naţiuni“ privilegiate din Transilvania: maghiarii, saşii şi secuii.

Stema actuală a României a fost configurată în conformitate cu prevederile Legii 102, publicată în Monitorul Oficial numărul 236, din 24 septembrie 1992. În primele trei „cartiere“ ale blazonului naţional sunt reprezentate: Ţara Românească, Moldova, Banatul, Dobrogea, iar în ultimul compartiment Transilvania. Explicaţii preţioase pe această temă aduce cunoscutul heraldist din Cluj-Napoca Ioan Silviu Nistor, în cartea „Stema României“.

 Stema Transilvaniei, înfăţişarea simbolică a celor trei „naţiuni“ privilegiate

Când face referire la „cartierul“ Transilvania, specialistul arată că lipseşte cel mai important element naţional reprezentativ: românitatea. De fapt, fosta provincie românească Transilvania este reprezentată pe stema actuală a României doar de către secui, prin însemnele lor soarele şi luna; maghiarii, prin vulturul negru de stepă, legendară pasăre TURU; saşii şi germanii prin cele 7 turnuri, reprezentând tot atâtea cetăţi.

Trebuie subliniat că împrejurările istorice specifice au făcut ca Transilvania – spre deosebire de Ţara Românească şi Moldova – să nu aibă stemă proprie definitiv fixată, până în secolul XVII, după dezintegrarea statului feudal maghiar. De un sigiliu pe care să fie reprezentate „naţiunile“ privilegiate din Transilvania, ungurii, saşii şi secuii, putem vorbi din 1595, în vremea principelui Sigismund Báthory. „Odată cu realizarea acestui 

 
Foto

sigiliu de stat se constituie stema integrală a principiului Transilvaniei care conţine înfăţişarea simbolică a celor trei «naţiuni» privilegiate. Românii nefiind recunoscuţi ca având dreptul de participare la conducerea treburilor de stat, prin urmare nefiind recunoscuţi ca «naţiune» politică, nu figurează în reprezentările heraldice ce transpuneau în imagini realităţile politice existente în acel timp. Această stema va constitui, de aici înainte, însemnul consacrat al Transilvaniei, care devine prin forţa uzului stema oficială, deşi nu era încă definitiv fixată, şi deşi nu se cunoaşte vreo dispoziţie legală pentru întrebuinţarea ei“, susţine Silviu Nistor.

Transilvania pe sigiliul lui Mihai Viteazul

Un reviriment de o importanţă excepţională, potrivit istoricului citat, este stema sigilară aflată pe pecetea lui Mihai Viteazul, folosită de marele voievod după unirea Transilvaniei şi Moldovei cu Ţara Românească. Pecetea s-a conservat doar în trei exemplare, toate emise de cancelaria domneasca moldoveană în vara anului 1600. Conform interpretării date de istorici de prestigiu, precum Grigore Tocilescu, Dimitrie Unciul, Aurelian Sacerdoteanu şi Dan Cernovodeanu, însemnul sigiliar conţine simbolurile reunite ale celor trei Ţări Româneşti unite sub un singur sceptru: acvila valahică, bourul Moldovei şi doi lei afrontaţi reprezentând Transilvania. Menţionăm totuşi că unii specialişti au fost de părere că leii reprezintă emblema personală a lui Mihai Viteazul.

                                                                              Însemnele Transilvaniei pe monede din 1658

Numai că acest lucru a fost de scurtă durată. Principii maghiari care au urmat s-au grăbit să înlăture stema sigilară consacrată de Mihai Viteazul - leii afrontaţi ca simbol al Transilvaniei - şi să revină la stema care înfăţişa simbolic cele trei “naţiuni” privilegiate.

Istoricul ne ajută să înţelegem cum s-a ajuns la stabilirea definitivă a stemei Transilvaniei, printr-o diplomă solemnă, dată de către împărăteasa Maria Tereza, în 2 noiembrie 1765, cu prilejul ridicării Transilvaniei la rangul de Mare Principat. Împărăteasa, în calitate de mare principesă a Transilvaniei, consacra astfel stema Ardealului cu simbolurile heraldice ale celor trei „naţiuni” privilegiate, stemă în care românii, care formau majoritatea locuitorilor marelui Principat, nu erau reprezentaţi în nici un fel. La stema Transilvaniei se adăuga acvila bicefală austriacă încoronată, pe pieptul căreia era aşezată stema princiară. Transilvania nu era reprezentată ca o provincie autonomă, ci ca o provincie imperială.

Stema Transilvaniei a încetat să mai fie folosită după 1867, când, în urma compromisului politic s-au constituit Imperiul austro-ungar, iar Transilvania a fost încorporată la Ungaria. „De altfel, ungurii, spre a face să se uite cu totul istoria autonomă a Ardealului, şi spre a demonstra contopirea definitivă a Marelui Principat cu Ungaria, au introdus de la 1867 stema Transilvaniei în armeriile Ungariei, unde a stat până la mijlocul Primului Război Mondial. În 1916 s-a întocmit o nouă stemă a monarhiei dualiste austro-ungare, stemei Transilvaniei rezervându-i-se numai un loc în armele comune ale acestei monarhii, nu şi pe stema proprie a Ungariei“, subliniază istoricul.

Concepţia exclusivismului politic pe criterii etnice, menţinută pe stema din 1921

Lucrurile nu s-au schimbat radical nici după Unirea Transilvaniei cu România, în 1918. Prima stemă a României Mari a fost finalizată în 1921. „Prin stema din 1921 s-a urmărit respectarea unor cerinţe heraldice formale, la care s-a adăugat dorinţa de a simboliza unitatea naţională a românilor, dar procedându-se în mod necritic, s-a ajuns la soluţii aberante. Stema discriminatorie, simbolizând concepţia exclusivismului politic pe criterii etnice, care a reprezentat Transilvania medievală şi modernă vreme de peste 300 de ani, s-a menţinut pe stema României Mari, stat realizat prin chiar victoria împotriva vechilor forţe oprimatoare. Nu se poate să doreşti înlăturarea unui regim nedrept, împotriva căruia ai luptat secole de-a rândul şi, totodată, să-i păstrezi simbolurile - care reprezintă, de altfel, un fals istoric - şi să le aşezi la loc de cinste pe propria stemă“, argumentează istoricul.

După al Doilea Război Mondial, stema a fost înlocuită, timp de 50 de ani, de steme republicane, îndepărtate în timpul Revoluţiei de la 1989.

Transilvania pe stema actuală a României, „ştirbită“ de elementul românesc

Blazonul naţional actual datează din 1992. Transilvania este reprezentată în sectorul patru al scutului, sub stema Moldovei şi în aceeaşi linie cu compilaţia heraldică atribuită Banatului şi Olteniei şi cu stema Dobrogei. Aceasta ar arăta, spune Ioan Silviu Nistor, inferioritatea provinciei Transilvania, dar (prin faptul că Banatul, Oltenia, Dobrogea şi Transilvania sunt pe acelaşi rând) şi inducând ideea că toate aceste provincii sunt „câştigate” de România de la alte state (Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Ungaria). Cu alte cuvinte, nu ar fi teritorii de etnogeneză a românilor, ci rapt de la alte naţiuni.

Potrivit istoricului, Transilvania este reprezentată pe stema actuală a României cu aceleaşi elemente care se regăsesc pe „Stema Transilvaniei“ de acum 400 de ani, fără să se ţină cont de transformările societăţii româneşti, de după 1918.

„Astfel stând lucrurile putem conchide că stema actuală, îndeosebi în ceea ce priveşte reprezentarea Transilvaniei, este consecinţa unor erori repetate, săvârşite în perioade distincte succesive, când în locul analizei ştiinţifice, lucide, a procesualităţii istorice, şi a conştientizării necesităţii unei compuneri adecvate a stemei, cu simboluri heraldice veridice, specifice românilor, instituite de autorităţile statale româneşti, s-au acceptat simboluri străine, hibride, incompatibile cu aspiraţiile naţionale şi politice ale românilor“, spune istoricul.Un semnal de alarmă pe această temă a fost tras încă din 2009, de Fundaţia „Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României“.  

Soluţie de „îndreptare“ a erorilor

Silviu Nistor vine şi cu un proiect heraldic de „îndreptare“ a erorilor. Potrivit spuselor sale, blazonul propus reprezintă „fidel şi adecvat elementele de relief ale procesului istoric real, începând din perioada etnogenezei românilor şi până în zilele noastre“.  

Stema propusă s-ar configura astfel: acvila romană cruciată de aur, pe scutul mare albastru, ţinând în gheara dreaptă sabia, iar în stângă buzduganul voievodal; scutul mic de pe pieptul acvilei să aibă o formă modificată, să fie mai alungit, împărţit în trei cartiere.Cartierul din stânga sus cu acvila cruciată a Ţării Româneşti, împreună cu un soare şi cu o lună nouă de aur; cartierul din dreapta sus cu stema Moldovei: capul de bour cu steaua de aur cu cinci colţuri între coame, o roză cu cinci foi la dreapta şi de o luna conturată la stânga.

Cartierul de jos cu stema Transilvaniei: doi lei afrontaţi de aur, flancând şi sprijinind un arbore-care are la baza tulpinii şapte piscuri muntoase, şi din a cărui trunchi pornesc două ramuri care merg spre cartierele superioare ale Ţării Româneşti şi Moldovei, iar trunchiul principal realizează inserţia în axa de despărţire a celor două cartiere superioare.

Scutul mare albastru să fie susţinut ca tenanţi, în stânga de o femeie dacă, având în mâna dreaptă o seceră, iar în stânga sa ridice stindardul de lupta dacic; în dreapta un centurion (ofiţer) roman, având în mâna stângă sabia, iar în dreapta să ridice stindardul unei legiuni romane (a V-a Macedonica). Conform proiectului întocmit de istoricul Silviu Nistor, la baza scutului şi a figurilor heraldice o cunună semirotundă de lauri, în jurul căreia să se înfăşoare o panglică de matase tricoloră, având ca înscris deviza: „HONOR ET PATRIA". (Articol scris de NICU NEAG)

Citeşte şi:

FOTO DOCUMENT „Pianta d’Alba Iulia“, cea mai veche imagine a oraşului şi Cetăţii medievale

FOTO DOCUMENT „Paşapoartele“ cu care au intrat în Sala Unirii delegaţii veniţi la Alba Iulia în 1918

 

 

 

 

Transilvania pe stema din 1595-stânga, respectiv pe stema actuală a României-dreapta

Imagini din aceeasi galerie
  • Transilvania pe stema din 1595-stânga, respectiv pe stema actuală a României-dreapta
  • Transilvania pe stema actuală a României-stânga, respectiv pe stema Ungariei-dreapta
  • Pe stema Transilvaniei din 1595 sunt reprezentați doar ungurii, sașii și secuiii, așa numitele națiuni privilegiate
  • Însemnele Transilvaniei pe monede din 1658
  • Reprezentarea Transilvaniei prin doi lei afrontați de aur, conform proiectului heraldic al lui Silviu Nistor
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările