Pentru ce mai sunt condamnaţi românii: 1 an şi 4 luni de închisoare cu suspendare la o evaziune fiscală de 2.000 de euro

Pentru ce mai sunt condamnaţi românii: 1 an şi 4 luni de închisoare cu suspendare la o evaziune fiscală de 2.000 de euro

Hotărârea a fost pronunţată la Tribunalul Alba

Un tânăr în vârstă de 25 de ani din Alba s-a ales cu dosar penal şi o condamnare la închisoare cu suspendare pentru o evaziune fiscală de circa 2.000 de euro.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ancheta a fost demarată în 2014, iar dosarul a fost trimis în jduecată abia după 5 ani, în iunie 2019. Pus în faţa situaţiei, inculpatul B. Ionel a recunoscut fapele iar instanţa a decis să îl condamne la 1 an şi 4 luni de închisoare cu suspendare, sub supraveghere, pentru ”uriaşa” evaziune în valoare de 9.811 lei. Din cercetările efectuate în cauză a reieşit faptul că persoana fizică autorizată deţinută de tânărul din Sebeş, judeţul Alba, avea ca obiect principal de activitate ”colectare a deşeurilor nepericuloase". 

”Potrivit procesului-verbal întocmit de către organele de poliţie l-a data de 06.06.2014, în urma verificării documentelor puse la dispoziţie de către M. S., tatăl vitreg al lui B. I. D., au fost constatate următoarele: registrul jurnal de încasări şi plăţi prezintă multe modificări şi corecturi necertificate, ultima operaţiune înregistrată fiind în cursul lunii septembrie 2013 . De asemenea, agentul economic, conform facturierului pus la dispoziţie, a emis doar un număr de 3 facturi fiscale în valoare totală de 25.624,20 lei, toate în favoarea S.C. C. S. S.R.L. Aiud, aferente unei cantităţi de 27.000 kg deşeuri fier vechi. 

În raport s-a concluzionat că PFA B. I. D. nu a înregistrat în evidenţele contabile facturile emise către S.C. R. P. S.R.L. Drâmbar şi S.C. C. S. S.R.L în anii 2013-2014, nu a declarat organelor fiscale veniturile realizate, prejudiciul fiind în sumă de 9.811 lei, impozit pe venit nedeclarat. La stabilirea acestei valori s-au prezumat şi luat în considerare şi cheltuielile agentului economic pentru obţinerea venitului”, se precizează în rechizitoriul Parchetului.

”Infracţiunea, ca faptă socialmente periculoasă, creează o tulburare socială, aduce o atingere valorilor sociale ocrotite de legea penală şi ordinii juridice instituite într-un sistem de drept. Pentru înlăturarea acestor consecinţe negative ale infracţiunii este necesar să se reacţioneze din partea societăţii, prin aplicarea unor măsuri de constrângere juridică asupra celor ce săvârşesc asemenea fapte. Mai mult, pentru înlăturarea neliniştii şi tulburării sociale, pentru restabilirea ordinii juridice trebuie ca persoanele care au săvârşit infracţiuni să fie de îndată tra se la răspundere penală. Pedeapsa constituie criteriul principal prin care legea penală, evaluează, determină şi diferenţiază gradul de pericol social abstract şi generic al fiecărei infracţiuni în parte”, astfel justifică magistratul de la Tribunalul Alba necesitatea aplicării unei pedepse în acest caz.

Pe parcursul urmăririi penale inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere, iar în cursul cercetării judecătoreşti, nu s-a prezentat în faţa instanţei, însă a comunicat înscris autentic prin care a recunoscut săvârşirea faptelor, aşa cum au fost reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu a contestat probele administrate în cursul urmăririi penale, solicitând ca judecata să se facă conform dispoziţiilor referitoare la procedura simplificată. 

”Tribunalul apreciază că, în prezenta cauză, a fost respectat standardul utilizat de instanţă în aplicarea principiului de apreciere a probelor, constând în dovedirea vinovăţiei inculpa tului dincolo de orice dubiu rezonabil, în urma evaluării coroborate a tuturor mijloacelor de probă a căror veridicit ate a fost reţinută de instanţă. În consecinţă, Tribunalul apreciază că aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut pentru infracţiunea de evaziune fiscală răspunde atât scopului, cât şi principiului proporţionalităţii între gravitatea concretă a pericolului social al faptei şi datele personale ale inculpatului, pe de o parte şi sancţiunile aplicate, pe de altă parte”, se ma precizează în document.

Bărbatul a mai fost obligat să desfăşoare pe durata termenului de supraveghere o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 zile, în cadrul Primăriei Mun. Sebeş - Serviciul Public de Administrarea a Patrimoniului Sebeş şi Primăriei comuna Daia Română. Instanţa a admis acţiunea civilă formulată în cauză de partea civilă AJFP Alba şi a obligat tânărul la plata sumei de 9.811 lei despăgubiri civile, precum şi accesoriile legale calculate pe fiecare zi de întârziere până la data achitării integrale a debitului. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel, unde procesul va începe în 18 decembrie 2019.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: