Cămaşa tradiţională din Ţara Moţilor, cusută cu fir de aur. Cum a fost readusă în actualitate VIDEO

Cămaşa tradiţională din Ţara Moţilor, cusută cu fir de aur. Cum a fost readusă în actualitate VIDEO

Aurelia Matei a învăţat mai multe fete tiere secretele cămăşii cu ciupag. Foto capură video Youtube

Cămaşa cu ciupag dispărută timp de un secol din portul femeilor din Ţara Moţilor a fost reconstituită şi readusă la viaţă de un cunoscut meşter popular.

Ştiri pe aceeaşi temă

Meritele îi aparţine meşterului popular Aurelia Matei, din Gârda de Sus, care ţese manual la război pânza necesară pentru întregul costum popular.
 
Aceasta a reconstituit vechiul port popular de pe Valea Arieşului după ce a constatat că nu mai purta nimeni cămaşa cu ciupag.
 
„Eu mi-am dorit din tot sufletul să le aduc în actualitate. (…) Sunt bucuroasă că s-a readus în actualitate portul care o fost înainte de 1860. Era portul identitar al românilor din Transilvania. Nu mai exista. Mai era doar în muzeu”, a spus Aurelia Matei. 

Ciupagul este plasat în partea superioară a cămăşii femeieşti şi are un rol decorativ.
 
„Pânza se ţese la război. După ce ţăs pânza, cu lupa, cos patru fire sus, patru fire jos, patru sus, patru jos, după care se formează creţele. După ce am cusut, aţele cu care am cusut le adun şi cu urechile de la ac la fiecare creaţă fac creţele. O las aşa, adunată, vreo două săptămâni şi după aceea, pe vârful creţelor, se ciupeşte”, a explicat meşterul popular modul în care realizează cămaşa cu ciupag. Se folosea şi fir din aur, pentru că Ţara Moţilor fiind o zonă auro-argentiferă femeile aveau fir de aur în gospodărie.
 
La realizarea ciupagului se folosea şi un fir din aur
 
Aurelia Matei spune că lucrează şi două luni la o astfel de cămaşă. Artista populară susţine că ciupagul şi cămaşa erau cusute cu aţă roşie pentru femeile până la o anumită vârstă. „După 50 de ani purtau roşu şi negru, iar peste 60 de ani, negru”, a mai menţionat aceasta.
 

Aurelia Matei este sprijinită şi de una dintre surorile sale, Iulia Danciu, care locuieşte tot în Ţara Moţilor, în Albac. Aceasta o ajută la confecţionarea „zadiei cu trup vânăt” de la costumul ce include ia cu ciupag.
 
În ceea ce priveşte interesul pentru cămaşa cu ciupag şi, în general, pentru costumul popular din zonă, Aurelia Matei spune că are foarte multe comenzi, din toată ţara şi de la români plecaţi în străinătate.
 
 
Femeia este mulţumită că poate să înveţe şi tânăra generaţie, datorită implicării Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba, autorităţilor din comuna sa şi a conducerii şcolii generale din localitate.
 
„Avem o clasă de arte şi meserii, unde copiii învaţă. Am fete care aproape şi-au cusut cu mânuţa lor câte o cămaşă. Copiii vin la activităţi practice la atelier, iar doamna învăţătoare le dă note după cât cos de bine”, a mai spus Aurelia Matei.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările