Cine ştie cum
funcţionează puterea absolută a lui Putin realizează că declaraţiile
colonelului în rezervă, Mihail Hodarionok, reprezintă mult mai mult decât pare la o primă vedere. În Rusia există o
lege care interzice criticile la adresa
războiului cu Ucraina, la politica dusă de Putin în contextul acestui
conflict.
În episodul pilot a fost sosirea pe Croazetă, cu covoarele încă învelite în plastic, precum telecomenzile TV (care au fost sursa multor ironii), cu site-ul care cădea non-stop şi explicaţia lui Thierry Fremaux, care a fost una halucinantă (ca să citez expresia preferată a actorului Luchini):
Dacă ar fi căutat în zilele noastre, şi nu pe la 1800, ajutoare de viitor, doi băieţi curăţei, cuminţi şi cu ştiinţă de carte, logofătul Constantin Balş Ciuntu ar fi avut bătăi de cap.
Şansa fostului ambasador SUA în Ucraina (2016 – 2019), doamna Marie Yovanovitch, să devină dintr-odată persoana publică şi să-şi expună viaţa, altfel interesantă, într-o carte, a apărut în momentul în care preşedintelui Trump i s-a părut, i s-a sugerat, i s-a transmis, nu mai contează acum, că reprezentantul său la Kiev nu-i mai ascultă ordinele. Ba mai mult, le ignoră şi conspiră pentru a îl împiedica să obţină un al doilea mandat prezidenţial.
Interviu cu Armand Goşu: Putin vrea o cât de mică victorie în Donbas ca să-şi conserve teritoriile cucerite din Ucraina, să-şi refacă forţele şi să reia mai târziu ofensiva.
Extrem de neplăcut şi realmente dăunător în termeni de prestigiu este
acest moment de tensiune în viaţa celor două organizaţii fundamentale
pentru bunăstarea şi sustenabila predictibilitate a spaţiului
euro-atlantic.
De la începutul invaziei ruseşti în Ucraina au fost mai multe voci care au susţinut că România nu face tot ce poate pentru a ajuta militar Kievul. Conform unei analize a Institutului Kiel citată de Europa Liberă, statul român a alocat cele mai puţine fonduri pentru a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia dintre toate ţările vecine.
Deşi veştile care vin zilnic din partea puterii sunt unele extrem de
proaste, coaliţia PNL-PSD-UDMR pregătind pentru români un meniu cât
mai variat de măsuri economice şi constituţionale al căror unic scop
este punerea democraţiei într-o lesă cât mai scurtă.
Prezentul articol îşi propune să tălmăcească conceptul «visul
chinezesc», să-l pună în corelaţie cu alte concepte, să-i afle
rădăcinile şi să-i determine semnificaţiile.
Locul uitării - asta vreau să punem pe hartă acum. Dar înainte de asta,
aş vrea să răsfoim o carte, unde Freud spune că uitarea unui nume e
adeseori consecinţa refulării unui eveniment trist, a vinovăţiilor, a
diverselor complexe.
Zilele trecute, de Ziua Regalităţii, 10 mai, am avut
ocazia de-a avea un dialog cu binecunoscutul jurnalist Vartan Arachelian despre
regalitate şi despre prima emisiune cu Regele Mihai, la reşedinţa sa din
Eleveţia, în anul 1990.
Diaspora românească, foarte numeroasă, numără însă foarte puţini aleşi locali de origine română. La ultimele alegeri, a crescut numărul de candidaţi, dar sunt încă rare cazurile în care aceştia au reuşit. În acelaşi timp, românii consideră că nu sunt suficient de bine reprezentaţi, dar sunt puţini cei care se înscriu pe listele electorale, pentru a putea vota.
Mai multe agenţii de presă preiau ştirea, din surse ale
serviciilor secrete de la Moscova, conform căreia Putin a fost internat de
urgenţă cu o săptămână în urmă şi, posibil, a şi fost operat de cancer. Ştirea
este dată de agenţia Mediafax la noi şi de La Stampa din Italia şi preluată
apoi de numeroase ziare şi reviste, inclusiv din Rusia.
A fost pentru întâia
oară când prima scenă lirică naţională, manager-director general interimar Daniel
Jinga, a organizat şi găzduit un concert extraordinar pentru colectarea de
fonduri destinate susţinerii unei unităţi medicale, Institutul Regional de
Oncologie Iaşi.
La 45 de kilometri de România, ruşii militarizează Insula Şerpilor, în speranţa că vor putea să-şi extindă controlul asupra regiunii dintre Odessa şi Gurile Dunării.
Cumplita propunere „pace contra teritorii” revine, acuză preşedintele Zelenski, indignat - şi pe bună dreptate – că tocmai din partea lui Macron i-a fost dat să audă că procesul de pace ar depinde de posibilitatea acceptării sfâşierii Ucrainei şi renunţării la suveranitatea naţională şi a schimbării frontierelor.
Acordul nuclear semnat în 2015 de statele P5+1 (Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, China, Rusia şi Germania) şi Republica Islamică Iran a pus capăt unei perioade de negocieri întinsă pe 12 ani şi a ameliorat instabilitatea regională cauzată de neliniştile provocate de ambiţiile nucleare ale elitei politice din Teheran.
Nu există vreo speranţă ca Israelul să răspundă pozitiv acestei cereri, cum nu răspunde, de ani şi ani de zile, la interpelări similare, inclusiv celor venite din partea ONU. Este evident că aşa se va întâmpla, un element care se va adăuga nesfârşitei liste de motive care alimentează atitudinea ostilă a palestinienilor şi actele lor de violenţă.
Diaspora
românească, foarte numeroasă, numără însă foarte puţini aleşi locali de origine
română. La ultimele alegeri, a crescut numărul de candidaţi, dar sunt încă rare
cazurile în care aceştia au reuşit. În acelaşi timp, românii consideră că nu
sunt suficient de bine reprezentaţi, dar sunt puţini cei care se înscriu pe
listele electorale, pentru a putea vota.
Ar trebui să se teamă NATO de ameninţările nucleare ale Rusiei? Nu, spune fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. În interviul oferit DW, el explică situaţia ţinând cont de istoria relaţiilor NATO-Rusia.
Este, pe fond, marea problemă, de departe cea mai importantă deoarece le determină posibilitatea de supravieţuire şi, în orice caz, capacitatea de a răspunde în mod corect şi la timp, în parametrii funcţionali promişi statelor membre, în cazul apariţiei unei crize de mari dimensiuni.
