„...Anca, dulciuri cu ciocolată?!? Păi şi constipaţia?

            — Nici o problemă. Am scăpat de astfel de griji.

            — Serios? De cînd?

            — De cînd iau Colon Protect. Colon Protect curăţă colonul, îi reglează funcţionarea şi mă simt mi-nu-nat.

            — ...Şi arăţi minunat!

            Colon Protect este un supliment alimentar. Citiţi cu atenţie prospectul.

            Colon Protect. Soluţia naturală împotriva constipaţiei...”

Te strîmbi vizibil, încerci să-ţi deconectezi urechile, e greu, parcă nici păsările nu mai cîntă, abandonîndu-te pe deplin supliciului; închizi dezgustat meniul, ceri o votcă dezinfectantă şi deschizi absent o revistă de cultură; ai luat-o venind încoace de la chioşcul din intersecţie. Ochii îţi alunecă pe hîrtia de pe masă, cu sigla cîrciumii încadrată de un colaj fain de reclame vechi în sepia. „Rouje-uri de buze «Marelia», Paris. Aderenţă perfectă, nu lasă urme”. Nu-i rău! „Băi de mare la Mamaia, unde cele două sexe se pot admira reciproc!”, alături de un contur feminin, realmente plăcut. Încîntat, abandonezi revista, dai meniul la o parte ca să-ţi lărgeşti orizontul, şi citeşti în continuare. „Vă plac fructele? Luaţi în fiecare seară «Fructosal», laxativul cu gustul cel mai delicios. Deposit general, B-dul Elisabeta...” Te scuturi involuntar, oftezi, goleşti paharul, ridici privirea, faci un efort, te detaşezi total şi descoperi două persoane interesante la masa de alături. Îmbrăcate cu gust, parcă în spiritul altor vremuri, zici că au coborît şi ele din reclamele alea interbelice; le admiri discret şi îndrăzneşti să visezi indecent. O mică sforţare şi le auzi ce discută: „...Zicea cineva de un chinez de şaizeci de ani, care arăta ca de patruşcinci, şi că l-a întrebat care-i secretul de se ţin toţi aşa de bine şi par mai tineri. I-a răspuns că beau mult ceai, asta ştiam şi eu, şi că fac treabă mare în fiecare dimineaţă. Chinezul ăsta, la venirea în România, a fost foarte surprins cînd a aflat că se întîmplă ca românii să nu facă treaba mare şi cîte cinci-şase zile şi apoi s-a întrebat, cum se poate aşa ceva?”...

Involuntar, am ridicat din umeri nedumerit. Şi mi-am întărit convingerea interioară cum că da, sîntem un popor constipat. E adevărat, nu-s convins că dacă am reuşi să facem treaba asta în mod disciplinat şi destoinic, nu neapărat aliniaţi ori concomitent, dar măcar în fiecare dimineaţă, în cîţiva ani economia noastră ar merge la fel ca aceea a Chinei. Nu, asta chiar că nu ştiu. Dar sînt atîţia experţi în purgative care... 

                                                                          *

Cezar Pârlog este autorul volumului de proză scurtă „Flori, fete, fiţe sau băieţi”, apărut la Editura Tracus Arte în anul 2014, care a obţinut Premiul Naţional „Vasile Voiculescu” la secţiunea proză, ediţia XXVI, 2015.