8 august, ziua în care URSS a atacat Japonia: Decizia care a grăbit sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial | adevarul.ro

8 august, ziua în care URSS a atacat Japonia: Decizia care a grăbit sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial

Publicat:
0
1 live

La 8 august 1945 începea războiul sovieto-japonez, ofensivă care a contribuit decisiv la capitularea Japoniei și la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial. Tot într-o zi de 8 august, în 2022, a murit scriitoarea poloneză Zofia Posmysz, supraviețuitoare a lagărelor naziste și fostă membră a rezistenței antinaziste.

Militarii din Flota Pacificului arborează drapelul la Port Arthur/FOTO: Wikipedia
Militarii din Flota Pacificului arborează drapelul la Port Arthur/FOTO: Wikipedia

117: A murit Traian, împărat al Imperiului Roman

Născut la 18 septembrie 53 d.Hr. în orașul antic Italica, aflat în actuala Spanie, Traian a fost împărat al Imperiului Roman între anii 98 și 117 d.Hr. și este considerat al doilea dintre Cei Cinci Împărați Buni ai dinastiei Nerva-Antonină.

Împăratul Traian/FOTO: Shutterstock
Împăratul Traian/FOTO: Shutterstock

Traian rămas în istorie ca un conducător filantrop și un împărat-soldat de succes, sub domnia căruia Imperiul Roman a cunoscut una dintre cele mai mari expansiuni teritoriale. Senatul Roman i-a acordat titlul de optimus princeps („cel mai bun conducător”).

De asemenea, ca împărat, Traian a inițiat numeroase proiecte de construcție, printre care Forul lui Traian, a extins programele de asistență socială, precum alimenta, și a condus noi campanii de cucerire.

A anexat Regatul Nabateean și Dacia, iar războiul împotriva Imperiului Part s-a încheiat cu transformarea Armeniei, Mesopotamiei și Asiriei în provincii romane.

În august 117, în timp ce se întorcea pe mare spre Roma, Traian s-a îmbolnăvit și a murit în urma unui accident vascular cerebral în orașul Selinus. Potrivit tradiției istorice, cenușa lui Traian a fost depusă într-o mică încăpere aflată la baza Columnei lui Traian.

1826: Mitropolitul Moldovei, Veniamin Costachi hotărăște ridicarea Catedralei mitropolitane de la Iași

Catedrala Mitropolitană din Iași a fost construită în secolul al XIX-lea pe locul a două biserici mai vechi. Lucrările au început în 1833 la inițiativa mitropolitului Veniamin Costachi.

Catedrala Mitropolitană din Iași/FOTO: Doxologia
Catedrala Mitropolitană din Iași/FOTO: Doxologia

După o întrerupere de aproape 40 de ani, construcția a fost reluată sub coordonarea mitropolitului Iosif Naniescu și finalizată în 1887, potrivit site-ului Catedralei.  

În 1889, aici au fost aduse moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, iar de atunci catedrala a devenit unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din România. De-a lungul anilor, la hramul Sfintei Parascheva au fost aduse spre închinare moaștele mai multor sfinți din România, Grecia, Franța și Cipru.

1875: Se naște istoricul Costantin Giurescu

Familia Giurescu a dat acestei ţări trei generaţii de mari istorici. Primul dintre ei, Constantin Giurescu, s-a născut la 8 august 1975, la Chiojdu de Buzău.

Constantin Giurescu/FOTO: Wikipedia
Constantin Giurescu/FOTO: Wikipedia

Acesta a urmat şcoala primară în sat, a obţinut o bursă la Liceul Petru şi Pavel din Ploieşti şi a absolvit examenul de Bacalaureat în 1894. A ales istoria, fiind impresionat de o lecţie a lui Grigore Tocilescu despre Dacia Romană.

Al Doilea Război Mondial în cifre: a durat 2.194 de zile, a cuprins 61 de state şi pe front şi în spatele lui au murit 50 de milioane de oameni

A devenit licenţiat în istorie, în 1898 şi a fost numit în aceeaşi toamnă profesor suplinitor al catedrei vacanţe de la Liceul Unirea din Focşani. În 1900 a făcut cunoştinţă cu Elena Antonescu, fiica lui Costache Antonescu, negustor de seamă din Focşani. Nunta celor doi a avut loc în ianuarie 1901.

„Pleacă la Bucureşti, conferenţiar de Istoria românilor la Facultatea de Litere şi Filozofie. Lucrează apoi ca şef al Arhivelor din Ministerul de Externe şi secretar general la Ministerul Instrucţiunii Publice. În 1914 devine membru titular al Academiei Române. Publică numeroase studii privind vechile instituţii româneşti şi cercetări istoriografice”, potrivit profesorului vrâncean Valeriu Anghel.

A murit de febră spaniolă, la doar 42 de ani, la puţin timp după sfârşitul Primului Război Mondial.

1945: URSS a declarat război Japoniei

Războiul sovieto-japonez a început la 8 august 1945, când Uniunea Sovietică a declarat război Japoniei și a invadat Manciuria, respectând angajamentul asumat față de Aliați la Conferințele de la Teheran și Ialta.

În ofensivă, Armata Roșie, sprijinită de Republica Populară Mongolă, a învins Armata Kwantung și a ocupat Manciuria, Mongolia Interioară, nordul Coreei, sudul insulei Sahalin și Insulele Kurile.

Invazia sovietică a avut loc între bombardamentele atomice de la Hiroshima (6 august) și Nagasaki (9 august) și a reprezentat un factor decisiv în capitularea Japoniei. 

Ofensiva sovietică a început în noaptea de 9 august 1945, fiind lansată simultan pe trei direcții – din est, vest și nordul Manciuriei – și a inclus mai multe operațiuni militare, urmate de ocuparea sudului insulei Sahalin și a Insulelor Kurile.

Campania este cunoscută și sub numele de Operațiunea Furtuna de August (Operation August Storm) sau Operațiunea Strategică Ofensivă din Manciuria.

2014: Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat epidemia de Ebola din Africa de Vest o urgență de sănătate publică

Potrivit OMS, epidemia de Ebola din Africa de Vest (2014–2016) a fost cea mai gravă de la descoperirea virusului în 1976.

Imagini de la epidemia din 2014/FOTO: AFP
Imagini de la epidemia din 2014/FOTO: AFP

A început în Guineea, s-a extins rapid în Sierra Leone și Liberia, iar ulterior a ajuns și în alte șapte țări. Peste 28.600 de persoane au fost infectate, iar 11.325 au murit. OMS a declarat epidemia o urgență de sănătate publică de interes internațional în august 2014, iar focarul a fost declarat încheiat în iunie 2016.

Tragedia uitată de după Cernobîl. Praful albastru radioactiv care a răspândit moartea în Goiânia

2022: A murit scriitoarea poloneză Zofia Posmysz

Născută pe 23 august 1923, în Cracovia, Polonia, Zofia Posmysz a fost o jurnalistă, scriitoare şi scenaristă polonă. A luptat de partea rezistenței în cel de-Al Doilea Război Mondial şi a supraviețuit încarcerării în lagărele de concentrare Auschwitz şi Ravensbrück.

Zofia Posmysz/FOTO: Wikipedia
Zofia Posmysz/FOTO: Wikipedia

A fost arestată de Gestapo în 1942, la vârsta de 18 ani, pentru distribuirea de manifeste antinaziste, fiind eliberată de armata americană în mai 1945.

După război, a studiat la Universitatea din Varșovia și a lucrat la Radioul Polonez. În 1959 a publicat relatarea autobiografică „Pasagera din cabina 45”, inspirată din experiențele trăite în lagărele de concentrare. Lucrarea a fost adaptată ulterior într-o piesă de teatru radiofonic, un film regizat de Andrzej Munk și romanul „Pasagera” (1962), tradus în 15 limbi.

Romanul spune povestea unei foste gardiene SS care, la ani după război, crede că își revede una dintre fostele prizoniere la bordul unui vas de pasageri. Cartea a stat și la baza operei „Pasagera” de Mieczysław Weinberg, montată pentru prima dată în 2010, după mai bine de patru decenii de la compunere.

În 2006, Zofia Posmysz s-a numărat printre foștii deținuți care l-au întâmpinat pe Papa Benedict al XVI-lea la memorialul Auschwitz, iar în 2015 a participat la documentarul „Ultimii martori”.

A murit la 8 august 2022, la vârsta de 98 de ani.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite