Tragedia uitată de după Cernobîl. Praful albastru radioactiv care a răspândit moartea în Goiânia

O capsulă descoperită într-un aparat medical abandonat a răspândit moartea într-un oraș din Brazilia. Fascinați de pulberea albastră care emitea o lumină stranie, oamenii au dus materialul radioactiv în case, l-au împărțit rudelor și s-au jucat cu el, fără să știe că fuseseră expuși la cesiu-137.

Intervenții după accidentul de la Goiania. Sursa: Secretariatul de Sănătate al statului Goiás

La un an după dezastrul nuclear de la Cernobîl, unde explozia unui reactor a contaminat regiuni întinse din Europa, un alt eveniment tragic, provocat de neglijență și de abandonarea unei surse radioactive, a stârnit panică în Brazilia.

O capsulă cu cesiu-137, recuperată dintr-o clinică părăsită din orașul Goiânia, a ajuns în mâinile unor oameni care nu bănuiau pericolul și a declanșat, în 1987, unul dintre cele mai grave accidente radiologice din istorie.

În urma accidentului, patru oameni au murit, iar 249 au fost contaminați. Autoritățile au examinat 112.800 de persoane, au izolat mai multe zone ale orașului, au demolat clădiri și au adunat aproximativ 3.500 de metri cubi de deșeuri radioactive.

La aproape patru decenii de la tragedie, cazul a fost readus în atenția publicului de miniseria braziliană „Radioactive Emergency”, lansată de Netflix la 18 martie 2026. Producția urmărește cursa medicilor și a specialiștilor pentru identificarea persoanelor contaminate și limitarea răspândirii materialului radioactiv.

În a doua săptămână de la lansare, miniseria a ajuns pe primul loc în clasamentul global Netflix al producțiilor în alte limbi decât engleza. A adunat peste 10,8 milioane de vizionări și a intrat în topurile din 55 de țări.

Aparatul fusese uitat în fosta clinică

Secretariatul de Sănătate al statului Goiás a reconstituit împrejurările tragediei produse în septembrie 1987, în Goiânia, capitala statului Goiás, din centrul Braziliei.

Locul unde a fost găsită capsula. Foto: Secretariatul de sănătate al statului Goias

Accidentul a început după ce doi tineri au aflat că în clădirea abandonată a fostului Institut Goiano de Radioterapie se mai afla un aparat medical care conținea plumb, un metal ce putea fi vândut.

Între 10 și 13 septembrie 1987, cei doi au încercat de mai multe ori să demonteze aparatul cu unelte simple. În cele din urmă, au reușit să scoată ansamblul în care se afla sursa radioactivă și au transportat piesele, care cântăreau aproximativ 200 de kilograme, cu o roabă până la locuința unuia dintre ei.

Cei doi au început să aibă amețeli, greață și vărsături chiar din ziua în care au luat aparatul, însă au crezut că se îmbolnăviseră din cauza alimentelor consumate. Unul dintre ei a ajuns la spital, unde simptomele i-au fost puse pe seama unei reacții alergice provocate de alimente alterate.

Timp de trei zile, aparatul a fost desfăcut pentru recuperarea învelișului de plumb care proteja capsula de oțel. Prin spargerea echipamentului, în mediul înconjurător au fost împrăștiate fragmente de cesiu-137, sub forma unei pulberi albastre strălucitoare.

Lumina albastră din depozitul de fier vechi

La 18 septembrie, sursa radioactivă a fost cumpărată de proprietarul unui depozit de fier vechi din Goiânia. În acea seară, bărbatul a văzut în întuneric o lumină albastră intensă care ieșea din capsula de oțel.

Capsula cu conținut radioactiv. Sursa: Wikipedia

„A avut senzația că deținea ceva valoros sau poate chiar supranatural”, arată cronologia publicată de Secretariatul de Sănătate al statului Goiás.

Fascinat de lumină, proprietarul a dus capsula în sufrageria locuinței sale și a așezat-o lângă un perete, pentru a o putea privi mai bine.

În zilele următoare, vecini, rude și prieteni au fost chemați să vadă obiectul misterios. Deși membrii familiei începuseră deja să aibă dureri de cap și vărsături, nimeni nu a făcut legătura între starea lor de sănătate și capsula care lumina în întuneric.

Proprietarul depozitului a reușit să scoată din capsulă câteva fragmente de cesiu-137. Acestea semănau cu boabele de orez și se transformau în pulbere la cea mai mică atingere.

„Posesorul prafului de o frumusețe fără egal a împărțit fragmente rudelor și prietenilor. Fascinate de strălucirea materialului, unele persoane și-au pictat pielea cu pulberea radioactivă”, arată mărturiile strânse de Secretariatul de Sănătate al statului Goiás.

Materialul a fost purtat în buzunare, a ajuns în alte depozite de fier vechi și a fost dus în mai multe locuințe. Astfel, contaminarea s-a răspândit prin oraș fără ca oamenii să înțeleagă pericolul.

Locul unde au ajuns materialele radioactive. Sursa: Secetariarul de Sănătate al statului Goias.

Printre cele patru victime s-a numărat Leide das Neves Ferreira, o fetiță de șase ani, devenită ulterior un simbol al tragediei.

Femeia care a înțeles că pulberea îi îmbolnăvea familia

Oamenii expuși au început să prezinte greață, vărsături, diaree, amețeli și leziuni ale pielii asemănătoare arsurilor. Mai multe persoane au cerut ajutor în spitalele locale, însă inițial au fost diagnosticate cu alergii alimentare, boli de piele sau afecțiuni tropicale.

Maria Gabriela Ferreira, soția proprietarului depozitului, a fost cea care a bănuit că pulberea strălucitoare provoca îmbolnăvirea familiei.

La 28 septembrie, femeia a recuperat capsula dintr-un alt depozit de fier vechi, a pus-o într-un sac de plastic și a transportat-o cu autobuzul până la sediul autorității sanitare. În clădire, pachetul a fost așezat pe biroul unui angajat.

Accidentul de la Goiania. Sursa: Secetariarul de Sănătate al statului Goias.

În interiorul sediului autorității sanitare, pachetul a fost așezat pe biroul unui medic veterinar. Maria Gabriela Ferreira i-a spus, într-un mod dramatic, că pulberea era „ca o molimă” și că „îi ucidea oamenii”. Speriat de afirmațiile femeii, angajatul a mutat sacul în curtea instituției și l-a așezat pe un scaun, lângă zid. Sursa radioactivă a rămas acolo timp de o zi, fără ca pericolul să fie încă înțeles.

Medicii au început să suspecteze o contaminare radioactivă după ce au observat leziunile neobișnuite ale pacienților internați. În dimineața zilei de 29 septembrie, un fizician a fost chemat să verifice capsula.

Specialistul a pornit aparatul de măsurare înainte de a ajunge la sediul autorității sanitare. Dispozitivul a indicat imediat un nivel foarte ridicat al radiației, indiferent de direcția în care era îndreptat. Fizicianul a crezut că aparatul era defect, s-a întors și l-a înlocuit, însă și al doilea dispozitiv a indicat același pericol.

În primele momente ale intervenției, pompierii chemați la fața locului ar fi vrut să arunce capsula într-un râu din apropierea orașului. Fizicianul i-a oprit și a cerut evacuarea și izolarea clădirii. Mai mulți pompieri fuseseră deja expuși la radiații.

Sursa fusese scoasă din clinică la 13 septembrie, însă accidentul a fost identificat abia la 29 septembrie. Atunci au fost alertate Comisia Națională pentru Energie Nucleară din Brazilia și Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

Peste 112.000 de oameni examinați

După identificarea pericolului, autoritățile braziliene au declanșat „Operațiunea Cesiu-137”, la care au participat instituții din domeniul nuclear, apărarea civilă, spitale și autorități sanitare locale, naționale și internaționale.

„Primele măsuri au fost identificarea, monitorizarea, decontaminarea și tratarea populației implicate”, arată Secretariatul de Sănătate al statului Goiás.

Principalele zone contaminate au fost izolate, iar Stadionul Olimpic din Goiânia a fost transformat într-un centru de triere. Speriați de știrile despre accident, mii de locuitori s-au prezentat pentru a fi verificați.

În total, autoritățile au examinat 112.800 de persoane. Dintre acestea, 249 prezentau o contaminare internă sau externă semnificativă.

În cazul a 120 de oameni, materialul radioactiv se afla doar pe haine și încălțăminte, iar aceștia au fost lăsați să plece după decontaminare. Alte 129 de persoane au rămas sub supraveghere medicală.

Dintre cei 50 de oameni contaminați intern, 20 au fost internați în Spitalul General din Goiânia, iar 14, aflați în stare gravă, au fost transferați la Spitalul Naval Marcílio Dias din Rio de Janeiro.

„Patru dintre ei au murit, opt au dezvoltat sindrom acut de iradiere, 14 au suferit insuficiență medulară, iar unei persoane i-a fost amputat antebrațul”, arată instituția braziliană.

În total, 28 de persoane au suferit leziuni ale pielii provocate de radiații. Cele patru decese s-au produs la aproximativ patru-cinci săptămâni după expunere, din cauza hemoragiilor și a infecțiilor generalizate asociate sindromului acut de iradiere.

Case demolate și mii de metri cubi de deșeuri

Operațiunea de curățare a orașului a fost una de amploare. Specialiștii au identificat și izolat șapte focare principale de contaminare.

„Decontaminarea principalelor focare s-a făcut prin îndepărtarea unor cantități mari de sol și prin demolarea construcțiilor”, informează Secretariatul de Sănătate al statului Goiás.

În paralel, au fost analizate solul, vegetația, apa și aerul, pentru a se stabili cât de mult se răspândise cesiul-137.

Accidentul a lăsat în urmă aproximativ 3.500 de metri cubi de deșeuri radioactive. Acestea au fost introduse în containere betonate și transportate într-un depozit special din localitatea Abadia de Goiás, aflată la 23 de kilometri de Goiânia.

În februarie 1988, autoritățile au înființat o fundație pentru monitorizarea efectelor expunerii asupra victimelor. Instituția a primit numele fetiței Leide das Neves Ferreira.

Accidentul a avut și urmări sociale profunde. Locuitorii din Goiânia și produsele provenite din statul Goiás au fost privite cu teamă în alte regiuni ale Braziliei. Supraviețuitorii au fost evitați și discriminați, chiar și după ce nu mai reprezentau un pericol pentru cei din jur.

„Accidentul radiologic cu cesiu-137 a oferit învățăminte întregii lumi”, a concluzionat Secretariatul de Sănătate al statului Goiás.

Tragedia din Brazilia, comparată cu cea de la Cernobîl

Accidentul a fost relatat pe larg și de presa internațională. În România, revista „Lumea” a prezentat tragedia în numărul său din octombrie 1987, la numai câteva săptămâni de la răspândirea materialului radioactiv.

Publicația descria Goiânia drept un oraș cu aproximativ un milion de locuitori, cuprins de panică.

„Goiânia, oraș brazilian cu un milion de locuitori, capitală a statului Goiás, s-a transformat într-un loc al spaimei și «sindromului nuclear», după ce a avut loc aici unul dintre cele mai grave accidente atomice cunoscute, cauzat prin răspândirea a o sută de grame de praf radioactiv de cesiu-137”, informa revista.

Aflat la aproximativ 200 de kilometri de Brasília, orașul ajunsese în centrul atenției oamenilor de știință și al autorităților braziliene, pe fondul unei panici generale a locuitorilor lui.

În timp ce autoritățile încă încercau să stabilească amploarea accidentului, revista prezenta și primele informații despre modul în care fusese descoperită sursa radioactivă.

„Doi oameni care făceau curățenie au găsit, abandonat de mai mulți ani, în fosta clădire a unui institut de radioterapie, un aparat folosit în acest domeniu, pe care l-au vândut unui colector de fier vechi”, arăta revista „Lumea”.

Publicația informa că proprietarul depozitului încercase să deschidă piesa metalică în care se afla capsula, lovind-o cu un ciocan. După spargerea acesteia, pulberea de cesiu-137 s-a împrăștiat și a contaminat mai multe persoane.

„Când a reușit, s-a răspândit un praf – cesiu-137 - care a acoperit o fetiță și mai mulți adulți prezenți la fața locului”, informa publicația.

La momentul apariției articolului, bilanțul era încă provizoriu. Revista menționa deja cele 249 de persoane contaminate, însă soarta pacienților aflați în stare gravă nu era cunoscută.

„Până în prezent, din cauza răspândirii prafului de cesiu, se înregistrează deja 249 de victime ale acestui accident, zece dintre ele fiind internate în spitale de specialitate, unde se încearcă, dar fără mari speranțe, salvarea lor”, relata revista.

În primele săptămâni după accident, gravitatea acestuia a fost comparată inevitabil cu dezastrul de la Cernobîl. Revista „Lumea” informa că specialiștii internaționali deplasați în Brazilia considerau că accidentul din Goiânia era depășit în consecințe doar de cel de la Cernobîl.

Comisia Națională pentru Energie Nucleară din Brazilia a continuat atunci căutarea eventualelor focare de contaminare, pentru a împiedica extinderea dezastrului. Bilanțul final avea să arate că patru oameni au murit, iar operațiunea de identificare și decontaminare a implicat examinarea a peste 112.000 de persoane.