6 februarie: S-a născut „Piți” Apolzan, fotbalistul care alerga suta de metri în 11 secunde
0Tot pe 6 februarie s-au născut scriitorul Geo Bogza, fostul președinte al SUA TRonald Reagan, cântărețul Bob Marley.
1908: S-a născut scriitorul Geo Bogza
Pe 6 februarie 1908 se naște la Blejoi Gheorghe Bogza, viitorul scriitor Geo Bogza, fiul lui Alexandru Bogza și al Elenei Rhea Silvia. Este jurnalist, poet, publicist, teoretician al avangardei, scriitor român.
Și-a făcut studiile primare la Ploiesti, apoi a urmat Școala de Marină din Galați și Constanța, însă visul de a deveni marinar nu i se îndeplinește Debutează în 1928 cu poezia Mea culpa, în primul număr al revistei Câmpina, iar un an mai târziu îi apare primul volum de versuri, Jurnal de sex.
În 1929 începe colaborarea cu mai multe reviste culturale, printre care se numără și revistele Unu și Bilete de papagal, în care se semnează cu numele de George Bogza și Andre Far. În 1933 îi apare Poemul invectiva, pentru care, un an mai târziu, este condamnat și închis la Văcărești, sub acuzația de „pornografie”. A doua condamnare o primește în 1937, de această dată pentru volumul de poezii Ioana Maria, plângerea fiind făcută de Academia Română. Sub semnătura lui Geo Bogza apar reportajele: Cartea Oltului (1945), Țări de piatră, de foc, de pământ (1939),Țara de piatră (1946), Oameni și cărbuni în Valea Jiului (1947), Veneam la vale (1942). Scriitorul se stinge din viață pe 14 septembrie 1993, la Spitalul Elias din București.
1911 - S-a născut Ronald Reagan, preşedinte al SUA în perioada ianuarie 1981– ianuarie 1989
Ronald Reagan a fost unul dintre cei mai importanţi preşedinţi americani şi un simbol al SUA. Mai mult, el a fost chiar întruchiparea visului american: băiatul sărac din Illinois, care a cucerit mai întâi Hollywoodul, apoi a ajuns preşedinte, la 69 de ani.
Grație politicii sale intransigente în confruntarea cu Uniunea Sovietică în perioada războiului rece, Ronald Reagan, cel de-al 40-lea președinte al SUA (1981-1989), a avut o contribuție hotărâtoare la prăbușirea comunismului din răsăritul Europei și la afirmarea Statelor Unite ale Americii ca singura super-putere pentru următoarele decenii, potrivit Wikipedia.
A murit în 2004, la vârsta de 93 de ani.
1927: S-a născut fotbalistul român Alexandru Apolzan
„Piţi"Apolzan a început fotbalul ca atacant, la Şoimii Sibiu. A venit apoi în Capitală, unde s-a angajat ca „băiat bun la toate" în cadrul uzinelor Rogifer (cunoscute ulterior sub numele de Malaxa, respectiv „23 August", după naţionalizarea din 1948). Juca în timpul liber şi la echipa fabricii, iar după fiecare zi de muncă rămânea câte două-trei ore la „antrenamente", la lumina felinarelor.
Pe unul dintre pereţii uzinei desenase un pătrat cu creta şi încerca să trimită numai acolo mingea.
În 1946, „Piţi" s-a transferat la CFR Bucureşti, iar în 1949 a ajuns la CCA, unde a evoluat, fără întrerupere, până în 1962, când s-a retras de pe gazon. Jucător elegant, „Piţi" putea să alerge suta de metri în 11 secunde, deşi în acele timpuri ghetele de fotbal erau mai degrabă nişte bocanci. Regretatul Ilie Savu, care i-a fost atât coleg, cât şi antrenor, povestea că Apolzan s-a luat o dată la întrecere cu celebrul Ion Moina, multiplul campion balcanic la 100 de metri, iar atletul n-a reuşit să-l depăşească decât în apropierea liniei de finiş. „Piţi", care putea să dea acelaşi randament pe orice post din defensivă, s-a remarcat şi datorită detentei de atlet, la cei 1,75 metri ai săi, precum şi faptului că lovea mingea perfect cu ambele picioare. La CCA a devenit, rapid, căpitanul echipei, cucerind şase titluri de campion şi tot atâtea Cupe ale României. Tot la CCA i s-a pus şi porecla „Apollozan", cu trimitere la Apollo, Zeul Soare din mitologia greacă.
1941: Masacrul din Lunca Prutului
La data de 6 februarie se împlinesc 83 de ani de la masacrul romanilor bucovineni de la Lunca Prutului, ținutul Herța, din regiunea Cernăuți. Acest masacrul din noaptea de 6 spre 7 februarie 1941 este considerat una dintre cele mai cumplite atrocități comise de soldații sovietici împotriva românilor care doreau să evadeze din Uniunea Sovietică în România, iar la originea acestui masacru comis de sovietici a stat Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 între Germania nazistă şi Uniunea Sovietică.
Pactul prevedeau împărţirea de către Hitler şi Stalin a unor întinse teritorii aparţinând unor state din Europa Centrală şi de Est, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Uniunii Sovietice i se promiseseră ţările din zona baltică respectiv Finlanda, Lituania, Letonia şi Estonia , partea răsăriteană a Poloniei, iar de la România urma să răpească Basarabia.
În noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, un grup compact de 400 de români din nordul Bucovinei, din satele Coteni, Boian, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia, Mahala au încercat să treacă granița pe râul Prut înghețat. Când s-au apropiat de graniță majoritatea au fost uciși de mitralierele grănicerilor sovietici și aruncați în gropi comune aflate în apropierea râului.
Doar 57 au reușit să scape și să treacă granița în România și au relatat tragedia. Alți 44 de fugari au fost prinși de trupele sovietice, iar 23 dintre ei au fost condamnați la moarte, ceilalți fiind condamnați la diferite pedepse cu închisoarea și trimiși în Siberia.
Masacrul din data de 6 februarie 1941 nu a fost însă decât un episod din drama românilor bucovineni, asta deoarece mii dintre ei au fost uciși, câteva luni mai târziu, în alt masacrul, cel de la Fântâna Albă, când au fost uciși aproape 4000 de români bucovineni.
1945: S-a născut Bob Marley, celebru cântăreţ de muzică reggae
Începând în 1963 cu grupul The Wailers, a inițiat o compoziție și un stil vocal distinctiv care mai târziu va rezona cu audiențe în toată lumea. The Wailers vor lansa unele dintre primele înregistrări reggae cu producătorul Lee "Scratch" Perry.
După ce The Wailers s-au despărțit în 1974, Marley a urmat o carieră solo, odată cu mutarea lui în Anglia, care a culminat cu lansarea albumului Exodus în 1977, care i-a stabilit reputația în întreaga lume și i-a produs statutul ca fiind unul dintre artiștii cu cele mai mari vânzări din toate timpurile, cu vânzări de peste 75 de milioane de înregistrări.
Exodus a stat în topurile britanice pentru cincizeci și șase de săptămâni consecutive. Acesta includea patru hit single-uri în Marea Britanie: "Exodus", "Waiting in Vain", "Jamming" și "One Love". În 1978 a lansat albumul Kaya, care a inclus hit single-urile "Is This Love" și "Satisfy My Soul".
1952: A murit regele George al VI-lea al Regatului Unit al Mari Britanii. Elisabeta a II-a a fost proclamată regină
Pe 6 februarie 1952, la vârsta de 57 de ani, a murit George al VI-lea al Angliei (pe numele sau întreg Albert Frederick Arthur George), rege al Marii Britanii, al Irlandei și al altor dominioane britanice, împărat al Indiei din 11 decembrie 1936.
Tot pe 6 februarie 1952 – Elisabeta a II-a, a fost proclamată regină a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Elisabeta a II-a a fost cel mai longeviv monarh din lume, iar în istoria Marii Britanii a avut cea mai lungă domnie, depășind-o pe regina Victoria la 9 septembrie 2015.
A domnit mai mult decât cei patru precursori ai ei la un loc (Eduard al VII-lea, George al V-lea, Eduard al VIII-lea și George al VI-lea).
1955: A murit omul politic Constantin Argetoianu
Constantin Argetoianu (n. 3/15 martie 1871, Craiova, România – d. 6 februarie 1955, Sighetu Marmației, România) a fost un om politic român, care a deținut funcția de președinte al Consiliului de Miniștri al României (între 28 septembrie 1939 și 23 noiembrie 1939).
Unic descendent al unei înstărite familii boierești din Oltenia, Argetoianu a dobândit o licență în drept și un doctorat în medicină la Paris, însă a urmat o carieră în diplomație, unde a activat până în 1913, când a intrat în politica română. S-a alăturat inițial Partidului Conservator, însă a trecut de-a lungul carierei sale politice prin multe partide, deținând portofoliul ministerial în diferite guverne.
Argetoianu a fost ales cu puține întreruperi în Parlament, deținând președinția Senatului între 1938 și 1939.
(…) Desproprietărit sub regimul comunist de întreaga sa avere, a fost arestat în „noaptea demnitarilor” (5/6 martie 1950) și a murit la 6 februarie 1955 în închisoarea de la Sighet. Constantin Argetoianu a fost reabilitat de justiție în 1999. Deși prestația sa politică a fost contestată atât de contemporani, cât și de istorici, el este considerat unul dintre cei mai influenți politicieni ai Perioadei interbelice.
În prezent este cunoscut pentru scrierile sale memorialistice, care purtând marca inteligenței și cinismului autorului lor reprezintă prin bogăția de informație și prin calitatea literară un document de primă importanță asupra vieții politice și sociale din timpul său.
2023: Cutremurele din Turcia și Siria
La 6 februarie 2023, un cutremur puternic și mortal a lovit sudul și centrul Turciei și vestul Siriei. S-a produs la 34 km la vest de orașul Gaziantep la ora 04:17 TRT (01:17 UTC), cu o magnitudine de cel puțin 7,8 Mw și o intensitate maximă Mercalli de XI (extremă). S-au înregistrat pagube pe scară largă și zeci de mii de victime.
A fost cel mai mortal și mai puternic cutremur din Turcia de la cutremurul de la Erzincan din 1939, de aceeași magnitudine, împreună cu care este al doilea cel mai puternic din istoria țării, după cutremurul din 1668 din Anatolia.
A fost, de asemenea, cel mai mortal cutremur care a afectat Siria de la cutremurul din 1822 din Alep, unul dintre cele mai puternice cutremure înregistrate vreodată în Levant, și cel mai mortal cutremur la nivel mondial de la cutremurul din 2010 din Haiti. A fost resimțit și a provocat pagube structurale până în Israel, Liban, Cipru și pe coasta turcească a Mării Negre.
Cutremurul a avut peste 1.000 de replici, inclusiv o replică neobișnuit de puternică de 7,7 Mw la nouă ore după cutremurul principal
2023: A murit Răzvan Theodorescu, istoric de artă
Născut la 22 mai 1939, la București, Răzvan Theodorescu a fost istoric de artă, doctor în ştiinţe istorice, Preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române, Secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene, Profesor la Universitatea de Arte, Membru titular al Academiei Române din 2000 (corespondent - 1993). A fost şi directorul general al Televiziunii Române în perioada 1990-1992 şi ministru al Culturii, între anii 2000-2004.Enter
Emil Răzvan Theodorescu (n. 22 mai 1939, București, România – d. 6 februarie 2023, București, România) a fost un istoric de artă și politician român, membru titular al Academiei Române (din 2000) și vicepreședinte al acesteia (din 20 aprilie 2018, reales la 4 mai 2022). A fost senator din partea PSD în legislatura 2000-2004 și ministru al culturii.
Şi-a început cariera ştiinţifică în 1963, la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române, unde a fost cercetător ştiinţific (1963-1987) şi director adjunct ştiinţific (1972-1977), conform volumului "Membrii Academiei Române 1866-2003" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, 2003) şi site-ului www.cnatdcu.ro.
Conferenţiar asociat la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti (1972-1974; după o întrerupere de peste un deceniu, a revenit, în aceeaşi calitate: 1987-1989), în prezent Universitatea Naţională de Arte (UNArte), unde, din 1990, a fost profesor, ţinând cursuri de artă medievală europeană, tipologia artei sud-est europene şi de istoria civilizaţiei europene (rector al acestei instituţii, ales în februarie 1990, funcţie la care a renunţat).
Profesor invitat la Centrul Superior de Studii Medievale din Poitiers; rector al Academiei pentru Studiul Istoriei Culturii şi al Religiilor (1995-2000); şeful primei catedre umaniste UNESCO din România (studii sud-est europene); secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene; rector al Universităţii Media etc.
În perioada 1990-1992, a fost preşedinte al Radioteleviziunii Române, iar între 1992 şi 2000, a fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului. Preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice (1993-1995). Membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (din 2004); membru al Consiliului de administraţie al Institutului European din România; membru în Consiliul General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU).
A fost senator de Iaşi (2000-2004), apoi senator de Botoşani (2004-2008). De asemenea, a ocupat fotoliul de ministru al Culturii şi Cultelor (2000-2004).
Ziua internaţională de toleranţă zero faţă de mutilarea genitală a femeilor
În 6 februarie este marcată Ziua internaţională de toleranţă zero faţă de mutilarea genitală a femeilor. Mutilarea genitală a femeilor (FGM – Female Genital Mutilation) cuprinde o serie de proceduri lipsite de motive medicale, fiind catalogată la nivel internaţional o încălcare a drepturilor tinerelor şi femeilor.
Această practică reflectă inegalitatea dintre sexe înrădăcinată adânc în anumite societăţi şi constituie o formă extremă de discriminare îndreptată împotriva femeilor, notează www.unfpa.org.
FGM reprezintă o violare a drepturilor la sănătate, siguranţă şi integritate fizică, a dreptului la libertate în faţa torturii şi a tratamentelor crude, inumane sau degradante şi a dreptului la viaţă atunci când procedura duce la moarte, notează pagina dedicată acestei zile de pe site-ul ONU. FGM cauzează sângerare severă şi probleme de sănătate, precum: tumori, infecţii, infertilitate, complicaţii la naştere sau risc crescut de deces în rândul nou-născuţilor.
Se încarcă comentariile...
