4 februarie: Ziua în care a început construirea celei mai vechi autostrăzi din România
0Pe 4 februarie a murit compozitorul francez de origine română Iannis Xenakis, în 2001, și scriitorul şi jurnalistul George Stanca, în 2019. Tot în această zi, în anul 1934, echipajul român de bob de două persoane cucerește titlul de campion mondial, iar în 1967 a început construcţia primei autostrăzi din ţară, autostrada Bucureşti-Piteşti.
1934: Echipajul român de bob de două persoane cucerește titlul mondial
Apariţia bobului ca sport, în România, se situează în jurul anului 1909, potrivit Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din România - Volumul I, Bucureşti 2002. Întreaga activitate se reducea la câteva zile pe an, în preajma sărbătorilor de iarnă, dar începând cu anul 1910 apar şi întreceri organizate sub titulatura de "concursuri pentru sporturile de iarnă", pretenţios numite astfel, participarea fiind foarte modestă, conform Agerpres.
La 4 februarie 1934 echipajul de bob de două persoane alcătuit din Alexandru Frim și Vasile Dumitrescu cucerește titlul mondial, la Engelberg, Elveția. Pentru rezultatele obținute, sportivilor li s-a decernat "Premiul național pentru sport", conform Muzeul Sportului.
1967: A început construcţia primei autostrăzi din ţară, A1 Bucureşti-Piteşti
La 4 februarie 1967, a început construcţia Autostrăzii Bucureşti – Piteşti, prima autostradă din România, denumită şi A1, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu, proiectată de către specialiştii de la Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA).
În 1964, Nicolae Ceauşescu solicita Direcţiei Generale a Drumurilor găsirea unei soluţii de fluidizare a traficului, dar şi mărirea vitezei de deplasare pe DN 7, între Piteşti şi Bucureşti. Studiul tehnico-economic realizat în 1966 arăta că se impune construcţia unui nou drum între Bucureşti şi Piteşti, oricare altă soluţie prelungind lungimea călătoriei cu 25 de km. Deşi Daciile din anii ’70 nu puteau să ajungă la asemenea viteze, Ceauşescu a dorit ca autostrada Bucureşti-Piteşti să poată face faţă unor viteze de bază foarte mari pentru acea perioadă, de 140 km/h.
Lucrările de construcţie ale autostrăzii Bucureşti-Piteşti au fost finalizate în 1972, autostrada având o lungime de 96 de kilometri şi patru benzi de circulaţie. Interesant este şi faptul că, pentru realizarea A1, s-au folosit nu mai puţin de 445.000 de tone de asfalt.
1988: A murit Alexandru Căprariu, poet, eseist şi publicist
Alexandru Căprăriu s-a născut pe 20 decembrie 1929 la Cluj-Napoca. A absolvit Facultatea de Filosofi e a Universităţii din Cluj (1952). Între anii 1951-1952, a urmat cursurile Şcolii de Literatură „Mihai Eminescu”, de unde a fost exmatriculat pentru lecturi interzise (Arghezi ş.a.). A Debutat în „Almanah literar” în 1949 și a colaborat la „Tribuna”, „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul” etc.; fiind redactor la revista „Tribuna” (1957-1969). A fost director al Editurii „Dacia” de la întemeiere, în 1969, până în 1986, când a fost obligat să se transfere la revista „Tribuna”, unde va rămâne până la sfârşitul vieţii.
Editorial debutează cu volumul de versuri „Orizonturi”, în 1963, urmat de „Cercurile dragostei” (1966). A abandonat o vreme lirica şi a scris foiletoane critice („Jurnal literar”, 1967), cronici sportive, note de călătorie. Revine la poezie, cu „Mica autobiografie” (1975), urmată de „Marea autobiografie” (1979). Îmbogăţirea universului său liric se observă în „Ochii de pretutindeni” (1981), „Ierbarul cu amintiri” (1984), „Asfinţiturile zilnice” (1985), precum şi în antologia de autor apărută în preajma morţii, „Reîntoarcerea menestrelului” (1988). A publicat şi note de călătorie în volumele „În timp ce pământul se-nvârte” (1977) şi „Primăvară scandinavă” (1980). A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1975) şi cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Cluj-Napoca (1979). A murit pe 4 februarie 1988 la Cluj-Napoca.
1993: A murit actriţa Marietta Rareş
Actriţa Marietta Rareş s-a născut pe 31 martie 1896 la București. A urmat cursurile Conservatorului de Artă Dramatică din Bucureşti, pe care l-a absolvit în 1918, potrivit volumului „1234 cineaşti români” (Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1996). A avut o îndelungată activitate teatrală pe marile scene bucureştene, precum Teatrul Odeon, Teatrul Municipal, devenit Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”.
Printre piesele din repertoriul ei s-au numărat: „Scufiţa Roşie” de Evgheni Ciornîi, „Pescăruşul” de Cehov, „A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare etc. Marietta Rareş a fost distribuită de-a lungul timpului şi în filme, în care a apărut în roluri de plan doi, precum: „Ecaterina Teodoroiu” (1921, r. Nicolae Barbelian), „În sat la noi” (1951, r. Jean Georgescu şi Victor Iliu) și „La moara cu noroc” (1956, r. Victor Iliu). Ea a jucat si în piese de teatru pentru televiziune şi a făcut parte, de asemenea, din distribuţia serialului pentru televiziune „Cireşarii” (r. Andrei Blaier, 1972).
La cea de-a II-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, la care au fost decernate premiile pentru stagiunea teatrală 1992/1993, Senatul UNITER a acordat „Premiul pentru întreaga a activitate” actriţei Marietta Rareş, potrivit www.uniter.ro. A murit pe 4 februarie 1993 la Bucureşti.
2001: A murit compozitorul francez de origine română Iannis Xenakis
Iannis Xenakis s-a născut pe 29 mai 1922 la Brăila, devenind arhitect, matematician şi compozitor de referinţă al secolului XX, potrivit unui material realizat de savantgarde.ro, publicat pe blogul Adevărul.
Pe când avea doar zece ani a emigrat cu familia în Grecia. La maturitate, în timpul ocupaţiei naziste a participat din plin la mişcarea de rezistenţă a grecilor. În 1947 a obţinut diploma de inginer la Politehnica din Atena, dar din cauza vederilor sale politice a emigrat în Franța. La Paris a lucreat în umbra celebrului Le Corbusier. În 1967 a ajuns la Indiana University, în Bloomington unde a predat timp de cinci ani . La întoarcerea în Franţa, în 1972, a fondat Centre d'Etudes de Mathematiques et Automatiques Musicale şi, timp de 17 ani, a fost profesor la Sorobona.
Faima i-au conferit-o, însă, contribuţiile la istoria muzicii, mai exact, genul stocastic, al cărui pionier a fost, o muzică compusă pe baza sistemelor probabilistice. Iannis Xenakis murit pe 4 februarie 2001, la Paris.
2004: Mark Zuckerberg lansează rețeaua de socializare Facebook
Facebook, care este acum una dintre cele mai răspândite rețele sociale din lume, a luat naștere pe 4 februarie 2004, fiind în principal creaţia lui Mark Zuckerberg ajutat de câţiva prieteni şi chiar de fraţii Winklevoss care aveau mai târziu să-l dea în judecată pentru că le-a furat ideea.
La început, Facebook a fost disponibilă doar studenţilor, pornind de la Harvard către celelalte mari universităţi. În octombrie 2013, Zuckerberg a spus că Facebook a avut succes, deoarece a fost ceva mai mult decât un motor de indexare informaţii. El a afirmat că reţeaua sa socială a creat un cadru în care oamenii să se simtă confortabil să împărtăşească informaţii despre ei, pe când produsele concurente pur şi simplu au omis partea umană din site.
2019: A murit scriitorul şi jurnalistul George Stanca
George Stanca s-a născut pe 7 mai 1947 în Buftea şi a absolvit Institutul de Construcţii din Bucureşti. În timpul studenţiei, el a fost solistul formaţiei rock Odeon.
Pe lângă cariera literară, el a lucrat şi ca inginer de execuţie, în investiţii şi în proiectare. Debutul ca publicist a avut loc în 1971, în revista „Săptămâna“ lui Barbu, fiind titular al unei rubrici de muzică pop-rock-uşoară. A fost redactor la revista „Flacăra“ şi membru fondator, alături de Adrian Păunescu şi Dorin Tudoran, secretar muzical al Cenaclului Flacăra şi reporter. A debutat în „Luceafărul“ (1978) cu poezii semnate G.G. Crăciun, iar debutul editorial a fost cu volumul de versuri „Tandreţe maximă“ (1981), urmat de „Poeme pricinoase“ (1983) şi „Excursie cu liftul“ (1988).
De-a lungul carierei, George Stanca a fost redactor-şef şi director a numeroase publicaţii, dar şi proprietarul unora. De asemenea, a fost şi realizator de radio şi TV. Din 2007 era editorialist al ziarului „Click!“. A murit pe 4 februarie 2019.
Se încarcă comentariile...
