31 iulie: Ziua în care a fost pus în funcţiune primul reactor atomic din România

0
Publicat:

Pe 31 iulie, istoria consemnează prima atestare a orașului Piatra Neamț, descoperirea insulei Trinidad de către Cristofor Columb, precum şi moartea sau naşterea unor personalităţi. Tot într-o zi de 31 iulie, în 1957, se punea în funcţiune primul reactor atomic din România.

Primul reactor atomic din România a fost dat în folosinţă în anul 1957. FOTO: primăria Turnu Măgurel
Primul reactor atomic din România a fost dat în folosinţă în anul 1957. FOTO: primăria Turnu Măgurel

1431: Prima atestare internă a orașului Piatra Neamț

Primele mențiuni scrise despre Piatra Neamț apar în „Cronica rusească" (cca. 1387-1392), sub numele de „Kamena" („Piatra"), în „Lista orașelor valahe de la Dunăre" și în documentele legate de expediția regelui maghiar Sigismund de Luxemburg în Moldova (1395), când localitatea este amintită drept Karácsonkő. La 31 iulie 1431, Alexandru cel Bun donează Mănăstirii Bistrița două prisăci, menționând „casa lui Crăciun de la Piatra”. Localitatea avea drept de târg încă din Evul Mediu, însă statutul de târg domnesc l-a obținut abia în 1453.

Potrivit Codex Bandinus (sec. XVII), Piatra era locuită majoritar de maghiari și sași. 

1498: Cristofor Columb descoperă insula Trinidad

În cea de-a treia sa călătorie, Cristofor Columb, navigator spaniol (n. 1451, Genova – d. 1506, Valladolid), descoperă la 31 iulie 1498 insula Trinidad, numită de el „Sfânta Treime”. Columb ridicase ancora pe 30 mai 1498, iar după debarcarea pe Trinidad a navigat de-a lungul coastelor Venezuelei, intrând în Golful Paria și explorând gurile fluviului Orinoco, pe care le consideră începutul unei „Lumi Noi”. 

1784: A murit filosoful francez Denis Diderot

Denis Diderot (n. 1713, Langres – d. 31 iulie 1784, Paris) a fost una dintre figurile centrale ale iluminismului francez.

Potrtret Denis Diderot. FOTO: Wikipedia
Potrtret Denis Diderot. FOTO: Wikipedia

A renunțat la cariera în drept pentru a se dedica scrisului și studiului, iar în 1745, alături de D'Alembert, începe editarea lucrării „Encyclopédie", reunind mari gânditori ai epocii. Printre scrierile sale celebre se numără „Le Père de famille” (1758), „La Religieuse” (1796), „Jacques le fataliste” (1796) și „Le Neveu de Rameau”.

A fost un important critic de artă, publicând articolele „Salons” din 1759, iar opera sa filosofică include „Pensées philosophiques” (1746) și „Lettre sur les aveugles” (1749). Corespondența sa vastă oferă, de asemenea, o imagine clară asupra epocii, influențând generațiile următoare de gânditori europeni.

1886: A murit pianistul Franz Liszt, autorul „Rapsodiei Române”

Franz Liszt (n. 1811, Imperiul Austriac – d. 31 iulie 1886, Bayreuth, Imperiul German) a fost un celebru compozitor și pianist maghiar, considerat unul dintre cei mai mari pianiști ai tuturor timpurilor.

A efectuat turnee în Muntenia, Moldova și Transilvania şi, inspirat de frumuseţea locurilor şi a folclorului românesc, a compus „Rapsodia română”.

1914: S-a născut actorul francez de comedie Louis de Funès

Louis de Funès (n. 31 iulie 1914, Franța – d. 1983, Franța) a devenit unul dintre cei mai îndrăgiți actori de comedie din Europa, cunoscut pentru mimica sa inconfundabilă și energia debordantă din filmele precum seria „Jandarmul din Saint-Tropez”.

Celebrul "jandarm" Louis de Funès. FOTO: arhivă
Celebrul "jandarm" Louis de Funès. FOTO: arhivă

În 1968 a fost votat cel mai popular actor francez, iar cariera sa a rămas emblematică în comedia europeană.

1939: S-a născut actorul român Nicu Constantin

Nicu Constantin (n. 31 iulie 1939, Eforie – d. 2009, București) a fost unul dintre cei mai iubiți actori de comedie din România, cu peste 9.000 de reprezentații pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”.

Nicu Constantin, unul dintre cei mai îndrăgiţi actori români. FOTO: arhivă
Nicu Constantin, unul dintre cei mai îndrăgiţi actori români. FOTO: arhivă

Decorat cu Ordinul Meritul Cultural, a primit premiul UNITER pentru întreaga activitate, având un palmares de peste 30 de filme și sute de emisiuni de televiziune.

1944: A murit scriitorul Antoine de Saint-Exupéry

Antoine de Saint-Exupéry (n. 1900, Lyon – d. 31 iulie 1944) a fost poet, jurnalist, aviator și autor al celebrei cărți „Micul Prinț”, tradusă în peste 360 de limbi, una dintre cele mai citite cărți din lume.

Antoine de Saint-Exupéry , părintele "Micului Prinţ". FOTO: Wikimedia
Antoine de Saint-Exupéry , părintele "Micului Prinţ". FOTO: Wikimedia

A murit pe front, în timpul unei misiuni de recunoaștere, rămânând o figură emblematică a literaturii și eroismului francez.

1944: S-a născut actriţa Geraldine Chaplin, fiica celebrului Charles Chaplin

Geraldine Chaplin, fiica lui Charlie Chaplin, s-a născut pe 31 iulie 1944, moștenind nu doar numele celebrului său tată, ci și talentul artistic.

Geraldine Chaplin,o actriţă la fel de talentată ca şi tatăl său. FOTO: arhivă
Geraldine Chaplin,o actriţă la fel de talentată ca şi tatăl său. FOTO: arhivă

De-a lungul carierei, a jucat în peste 100 de filme, lucrând cu regizori de prestigiu precum David Lean, Robert Altman, Pedro Almodóvar și Martin Scorsese. A debutat în „Doctor Jivago” (1965) și a avut o carieră remarcabilă în cinematografia europeană și americană, fiind cunoscută pentru rolurile dramatice puternice, cu o forță interioară aparte.

1949: S-a născut Andrei Partoș, psiholog, realizator de radio și TV, DJ

Andrei Partoș, una dintre vocile emblematice ale radioului românesc, s-a remarcat prin programele de discotecă pe care le-a prezentat încă din 1970 la Casa Studenților, Club Universitas, Disco-Ring Costinești, Rainbow-Neptun, Pârâul Rece-Predeal, Pui de Urs și Internațional-Olimp, Paradis, Meteor-Jupiter și Vox Maris Costinești.

Andrei Partoș. FOTO: arhivă
Andrei Partoș. FOTO: arhivă

În cariera sa, a organizat peste 500 de spectacole pop-rock, dintre care amintim Gale Rock „Serbările Mării”, „Serbările Zăpezii”, Festivalul „Primăvara Baladelor” și mai multe ediții ale Festivalului de Folk „Om Bun”. De asemenea, a fost prezent la Galele Tele 7abc, concertul trupei Nazareth în România, Turneul „British Rock for Romania” din 1990, dar și la turneele Holograf și Compact (cu peste 50 de concerte) și la Spring Rock Festival în 2002.

1949: S-a născut artistul român Mircea Baniciu

Cunoscutul artist Mircea Baniciu, de profesie arhitect, s-a afirmat pe scena muzicală românească la începutul anilor ’70, când a devenit solistul formației Phoenix. După ce colegii săi au fugit din țară în 1977, Baniciu a fost reținut și anchetat de Securitate: „M-au luat din casă în papuci și bermude și m-au ținut ca pe un ultim borfaș. Mi-au dat o țigară Amiral și câteva pahare cu apă”, povestea el ulterior.

După această perioadă, Baniciu a început o carieră solo, lansând un EP și patru albume. În 1992, a fondat trupa Pasărea Colibri, alături de Florian Pittiș, Mircea Vintilă și Vlady Cnejevici, trupă cu care a cântat timp de zece ani și a lansat cinci albume și un DVD. În 2002, a revenit în Phoenix pentru concertul aniversar „Phoenix 40 de ani”, iar în 2007 s-a despărțit din nou de trupă, pentru a-și continua cariera solo și pentru a înființa, în 2014, supergrupul Pasărea Rock.

1952: S-a născut îndrăgitul actor român Horațiu Mălăele

„Atunci când cred că știu unde mă aflu, ajung să mă plictisesc și mă văd nevoit să fug din acel loc”, declara Horațiu Mălăele într-un interviu pentru „Adevărul de Weekend”, explicându-și firea neliniștită și creativitatea neîntreruptă.

Horațiu Mălăele, un artist complet. FOTO: arhivă
Horațiu Mălăele, un artist complet. FOTO: arhivă

 A debutat în 1974, cu rolul principal în „Muntele ascuns” (regia Andrei Cătălin Băleanu), colaborând ulterior cu regizori importanți, precum Geo Saizescu („Secretul lui Bachus”), Alexandru Tatos („Secretul armei secrete”) și Ion Popescu Gopo („Maria Mirabela în Tranzistoria”). În fil

Rolul său ca Ilie Moromete în „Moromeții 2” (2018, r. Stere Gulea) rămâne unul dintre cele mai apreciate, aducându-i o nominalizare la Premiile Gopo.

Horațiu Mălăele a lucrat și în producții internaționale cu regizorii Costa Gavras („Amen”) și Robert Guédiguian („Armata crimei”).

Ca regizor, semnează filmele „Nunta mută” (2008), „Funeralii fericite” (2012) și „Luca” (2020). În teatru, Mălăele a interpretat roluri memorabile în spectacole precum „Karamazovii” și „Scapino” și a regizat piese de la „O sărbătoare princiară” la „Puricele”. Spectacolul său „Sunt un orb” rămâne unul dintre cele mai apreciate one-man show-uri, prezentat și românilor din diaspora.

Pe lângă actorie și regie, Horațiu Mălăele este și caricaturist, cu peste 30 de expoziții și 3000 de lucrări, precum și scriitor, publicând volumele „Horațiu despre Mălăele” (2008) și „Rătăciri” (2012).

1957: A intrat în funcțiune primul reactor atomic românesc

La 31 iulie 1957, România punea în funcțiune primul reactor nuclear de cercetare din sud-estul Europei, la Institutul de Fizică Atomică din Măgurele, lângă București. Evenimentul a marcat un moment istoric pentru dezvoltarea cercetării nucleare românești, fiind rezultatul unui proiect început în 1955 și finalizat în colaborare cu Uniunea Sovietică.

Înaintea reactoarelor de la Cernavodă a fost VVR-S-60 de la Turnu Măgurele. FOTO: Nuclearelectrica
Înaintea reactoarelor de la Cernavodă a fost VVR-S-60 de la Turnu Măgurele. FOTO: Nuclearelectrica

În anii 1955-1957, o echipă mixtă româno-sovietică, folosind un proiect tehnic furnizat de URSS, a construit la Măgurele reactorul de tip VVR-S-60, cu o putere de 2000 kW.

Acesta a fost primul reactor de cercetare nucleară aprobat de Uniunea Sovietică pentru construcție în afara granițelor sale, fiind livrat unei țări din blocul est-european, un fapt care sublinia atât interesul URSS pentru consolidarea cooperării în domeniul nuclear, cât și încrederea acordată specialiștilor români. Ulterior, același tip de reactor a fost construit și în alte state est-europene.

Pentru operarea sa în siguranță, au fost pregătiți specialiști români în laboratoarele din Moscova, împreună cu ingineri și fizicieni din celelalte țări unde erau planificate reactoare similare. Din partea României, Ionel Purica a fost trimis la acest stagiu de pregătire, fiind selectat din nucleul de cercetători coordonat de Horia Hulubei, unul dintre cei mai mari oameni de știință români la acea vreme și fondator al cercetării nucleare în țara noastră, potrivit aren.ro.

La momentul punerii în funcțiune, reactorul folosea combustibil nuclear de tip EK-10, provenit din Uniunea Sovietică. După anul 1980, reactorul a fost adaptat pentru a funcționa și cu combustibil nuclear înalt îmbogățit de tip S-36, ceea ce a permis continuarea experimentelor necesare dezvoltării cercetării nucleare în România.

Începând cu 1957, România deținea un reactor nuclear operațional, gestionat de specialiști români, ceea ce a reprezentat un pas important pentru cercetarea științifică națională. Rezultatele obținute de cercetătorii români au fost publicate în reviste de specialitate nu doar în România, ci și în SUA și URSS, semnalând valoarea cercetărilor autohtone în acest domeniu.

După participarea delegației române la prima Conferință Internațională pentru Utilizarea Pașnică a Energiei Nucleare, organizată la Geneva în 1959, specialiștii au observat, cu o notă ironică, faptul că dispozitivele prezentate de americani și ruși erau atât de asemănătoare încât până și șuruburile erau montate în aceleași poziții.

Reactorul de la Măgurele a funcționat până în anul 1997, când a fost oprit temporar. În anul 2002, printr-o Hotărâre de Guvern, a fost luată decizia opririi definitive a reactorului, încheind astfel o etapă semnificativă din istoria cercetării nucleare românești.

1986: A murit Patriarhul Iustin Moisescu

Patriarhul Iustin Moisescu, alături de Nicolae Ceauşescu şi alţi lideri comunişti. FOTO: arhivă
Patriarhul Iustin Moisescu, alături de Nicolae Ceauşescu şi alţi lideri comunişti. FOTO: arhivă

Iustin Moisescu, al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1977–1986), a fost și deputat în Marea Adunare Națională în perioada 1957–1986. Potrivit raportului Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste, Iustin Moisescu a colaborat cu Securitatea, fiind selectat de Ministerul Cultelor pentru a controla cultele religioase, în contextul în care regimul comunist prefera persoane ce puteau fi șantajate prin trecutul lor, Moisescu având legături anterioare cu Mișcarea Legionară.

De la profesor de teologie, a fost ales direct arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului în 1956, iar în anul următor, mitropolit al Moldovei și arhiepiscop al Iașilor. În 1977, a devenit Patriarh, având o ascensiune rapidă în ierarhia bisericească. Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, își amintea că „nu era nici preot și a fost ales mitropolit”.

Istoria zilei

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite