25 martie, ziua când s-a născut poeta Ana Blandiana

0
Publicat:

Pe 25 martie este și ziua de naștere a scriitorilor Cezar Bolliac, Mateiu Caragiale, dar și a compozitorului de muzică uşoară, dirijorul Henry Mălineanu.

Ana Blandiana, poetă FOTO: Facebook/Ana Blandiana
Ana Blandiana, poetă FOTO: Facebook/Ana Blandiana

101: Primul război daco-roman 

Împăratul Traian a traversat Dunărea pe poduri de vase la Laederata (Ramna) şi Dierna (Orșova) pătrunzând prin Banat în Dacia. La Tapae, în vara anului 101, regele dac Decebal încearcă să oprească înaintarea romană. Crâncena şi îndelungata bătălie se încheie însă cu victoria romană. Spre sfârșitul anului 101 importante forțe dace, aliate cu sarmaţi şi bastarni, traversează Dunărea şi pătrund în Moesia, obligîndu-l pe împăratul Traian să se deplaseze spre noul teatru de război deschis de Decebal.

Împăratul Traian
Împăratul Traian

Ingeniosul plan strategic, care-l face pe Traian să nu poată exploata succesul de la Tapae, se prabuşeşte însă după înfrângerea forţelor lui Decebal în iarna şi primăvara anului 102 (la Nicopolis ad Istrum şi în Dobrogea la Adamclisi), inițiativa militară trecînd definitiv în tabăra adversă. În toamna anului 102, îndârjita rezistență a lui Decebal îl obligă pe Traian să încheie pacea cu regele dac, pace înțeleasă însa de ambele tabere doar ca un simplu armistiţiu. Din ordinul lui Traian, Apolodor din Damasc, cel mai vestit inginer al epocii, înalţă între Dobreta şi Pontes, în anii 103-105, un durabil pod peste Dunăre, pe care legiunile romane îl trec în vara anului 105, iniţiind cel de-al doilea Război dacic.

1813: S-a născut scriitorul Cezar Bolliac

Cezar Bolliac, poet romantic și publicist, s-a născut în București. A studiat cu profesori particulari şi apoi la Colegiu „Sf. Sava” din Bucureşti, unde l-a avut profesor pe I. Heliade-Rădulescu, se arată în „Dicţionarul general al literaturii române”, apărut sub egida Academiei Române (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004).

La vârsta de 17 ani, intră în armata naţională ca iuncher, dar se retrage la scurt timp. În 1842, Gheorghe Bibescu, domnul Munteniei (1842-1848), îl numeşte procuror la Tribunalul din Bucureşti. După ce participase, în 1840, la mişcarea revoluţionară condusă de Dimitrie Filipescu, s-a numărat printre membrii marcanţi ai societăţii secrete „Frăţia”, alături de Nicolae Bălcescu.

Cezar Bolliac FOTO: Wikipedia
Cezar Bolliac FOTO: Wikipedia

Participant la Revoluţia de la 1848, Cezar Bolliac a fost, împreună cu Nicolae Bălcescu, secretar al Guvernului provizoriu şi vornic al Capitalei, precum şi editor al ziarului „Popolul suveran”. După înfrângerea revoluţiei din Muntenia se refugiază mai întâi la Braşov, unde editează „Espatriatul”, prin care militează pentru împăcarea revoluționarilor maghiari cu românii.

Alături de Nicolae Bălcescu, iniţiază tratative cu Lajos Kossuth, conducătorul revoluţiei maghiare, şi semnează la Seghedin, la 2/14 iulie 1849, „Proiectul de pacificare”. Obligat la exil, revine în ţară după 1856 şi participă activ la lupta unionistă, militând pentru alegerea lui Al.I. Cuza. După 1866, este ales în mai multe rânduri deputat. Publicist de talent şi excelent pamfl etar, Cezar Bolliac a condus mai

 1885: S-a născut Mateiu Caragiale, scriitor român Craii de Curtea Veche,

Mateiu Caragiale (n. 25 martie 1885, București – d. 17 ianuarie 1936, București) a fost un autor, istoric al heraldicii, poet și scriitor român, întâiul născut al lui al scriitorului Ion Luca Caragiale și al Mariei Constantinescu.

Mateiu Caragiale FOTO: Arhivă
Mateiu Caragiale FOTO: Arhivă

În anul 1889 tatăl său se căsătorește cu Alexandrina Burelly și își aduce fiul în noua familie. În adolescență, Mateiu își descoperă pasiunea pentru heraldică și pentru genealogie si iși căuta cu pasiune strămoșii pe care îi credea aristocrați.

1918: A murit compozitorul, pianistul şi criticul muzical Claude-Achille Debussy

A fost un reprezentant de seamă al impresionismului. S-a născut la Saint-Germain-en-Laye. Debussy a arătat o afinitate timpurie pentru pian şi a început să ia lecţii de la vârsta de 7 ani. La 10 sau 11 ani, a intrat la Conservatorul din Paris, unde instructorii şi colegii săi i-au recunoscut talentul. A studiat pianul cu profesori consacraţi, precum Antoine Francois Marmontel şi Ernest Guiraud. Prima sa compoziţie, cantata „L’enfant”, a fost distinsă cu Premiul muzical, la Roma.

Din 1887, s-a dedicat exclusiv compoziţiei, apărând foarte rar, în public, ca interpret. Influenţa impresionismului este simţită în compoziţiile sale. A compus lucrări vocal-simfonice („Martirul Sf. Sebastian”,1911), balete („Jocuri”, 1912), muzică de cameră şi de operă („Pelleas” şi „Melisande”, între 1892-1902), melodii. ClaudeAchille Debussy a fost iniţiatorul şi cel mai de seamă reprezentant al impresionismului muzical francez.

1920: S-a născut compozitorul de muzică uşoară şi dirijorul Henry Mălineanu

Născut în București în 1920 studiază în paralel cu liceul la Conservatorul Regal de Muzică sub îndrumarea marilor profesori Cecilia Nitzulescu-Lupu (vioară), Ion Nonna-Otescu (armonie), Mihail Andricu (muzică de cameră)... și înființează la numai 16 ani propria formație de jazz numită întâi "Tango", apoi "Metropol".

Obține, la 18 ani postul de pianist în orchestra teatrului Alhambra și se produce pentru prima oară în revista "De la munte la mare" pe scena grădinii "Colos". Anul 1938 îi aduce și prima înregistrare a unor melodii proprii pe discuri Columbia și Electrecord, precum și admiterea ca membru al Societății Compozitorilor Români în urma primelor succese muzicale: cântecul "Întoarce-te curând", scris pentru Lya Crăciunescu e reluat de Jean Moscopol ca și de tânărul Gică Petrescu.

Anii 60 înseamnă nașterea noii generații de interpreți ai muzicii ușoare românești, pentru care va compune cântece precum "Nici-o dragoste nu e ca a noastră" (Margareta Pâslaru), "Nimeni" (Doina Badea), "Dacă n-oi trăi acum" (Dan Spătaru) șamd. În același timp, melodii ca "Am început să-mbătrânesc", "Aș vrea iar anii tinereții" și "Nu se poate" il consacră ca unul din cei mai apreciați compozitori de romanțe.

1942: S-a născut poeta Ana Blandiana (Otilia Valeria Coman)

S-a născut la Timișoara, ca fiică a preotului ortodox Gheorghe Coman.

Este una dintre figurile importante ale celor care au contestat regimul comunist, iar căderea regimului a adus-o în prim plan.

În luna mai 1990 a reînființat Centrul PEN din România, pe care l-a condus până în 2004. În noiembrie 1990 s-a numărat printre fondatorii Alianței Civice (președinte între 1991-2002). În ianuarie 1993 a fost inițiatoare, împreună cu Romulus Rusan, a Memorialului Sighet, iar în aprilie 1995, a Academiei Civice, pe care le conduce de la începuturi până în prezent.

1957: A fost semnat Tratatul de la Roma, ce a pus bazele Comunității Economice Europene 

Tratatul care a pus bazele la ceea ce se numea la acea vreme Comunitatea Economică Europeană (CEE) a fost semnat de Belgia, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda şi Germania de Vest. De asemenea, în aceeași zi a fost semnat și Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom). 

1997: Ora de vară este corelată cu orarul de vară din UE

Prin Ordonanța de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminică a lunii martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie.

2020: A murit, la Paris, scriitorul şi disidentul Paul Goma

A fost un scriitor român comunist apoi, disident anticomunist. Pentru opoziția sa împotriva regimului comunist a fost arestat și maltratat dar, datorită popularizării internaționale a cazului său, a putut să părăsească România și s-a stabilit în Franța, unde a fost unul dintre membrii marcanți ai exilului românesc.

Paul Goma FOTO: Adevărul
Paul Goma FOTO: Adevărul

A refuzat în 1980 cetățenia franceză și a rămas multă vreme apatrid.

Ziua Poliției Romane

Ziua Poliţiei Române este sărbătorită la 25 martie, zi în care este prăznuită sărbătoarea creştină a Bunei Vestiri, al cărei simbol se afla pe primul steag al Marii Agii, preluat ulterior şi pe actualul drapel al Poliţiei Române, după cum se arată pe site-ul oficial al Poliţiei Române, www.politiaromana.ro.

Agia era instituţia care avea atribuţii poliţieneşti în cele două Principate Române, până la Revoluţia din 1848, şi funcţiona în capitalele Bucureşti şi Iaşi, la conducerea ei aflându-se un agă, cuvânt de origine turcească care, potrivit “Dicţionarului Explicativ al Limbii Române”, desemnează comandantul pedeştrilor însărcinaţi cu paza oraşului de reşedinţă, iar ulterior şeful agiei.

Istoria zilei

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite