24 septembrie: Ziua când s-a născut Lucia Hossu-Longin, realizatoarea „Memorialului durerii”
0Pe 24 septembrie 1941 s-a născut Lucia Hossu-Longin, cunoscută publicului din România prin reportajele din serialul „Memorialul Durerii” de la TVR, începând cu anul 1991. Tot pe 24 septembrie s-au mai născut scriitorul F. Scott Fitzgerald și compozitorul Aurel Giroveanu.
1869: „Vinerea Neagră” pe piața bursieră din Statele Unite
Pe 24 septembrie 1869, a avut loc un moment dramatic în istoria financiară a Statelor Unite, cunoscut sub numele de „Vinerea Neagră”. În această zi, speculatorii financiari Jay Gould și James Fisk au încercat să monopolizeze piața aurului, declanșând o criză economică majoră. Planul lor a condus la o creștere artificială a prețului aurului, ceea ce a avut un impact devastator asupra economiei și a generat panică pe piața bursieră din New York.
Intervenția guvernului federal a reușit să stabilizeze situația, dar multe companii și investitori au suferit pierderi masive. Această zi rămâne o lecție importantă despre pericolele speculațiilor financiare necontrolate.
1896: S-a născut scriitorul F. Scott Fitzgerald
F. Scott Fitzgerald, autorul celebrului roman „Marele Gatsby”, s-a născut pe 24 septembrie 1896. Considerat unul dintre cei mai mari scriitori americani ai secolului XX, Fitzgerald a fost un exponent al „generației pierdute”, reflectând în operele sale aspirațiile și deziluziile vremii sale.
„Marele Gatsby” este poate cea mai faimoasă lucrare a sa, explorând temele visului american și dezintegrarea morală a societății. Viața personală tumultuoasă a lui Fitzgerald, inclusiv lupta sa cu alcoolismul și relația complicată cu soția sa, Zelda, a contribuit la mitologia sa literară.
1916: S-a născut compozitorul Aurel Giroveanu
În 1916, în comuna Girov, județul Neamț, s-a născut compozitorul și dirijorul român Aurel Giroveanu. Acesta a fost o figură importantă în muzica românească, având o carieră îndelungată în domeniul compoziției și dirijatului.
De-a lungul vieții, a colaborat cu Societatea Română de Radiodifuziune și a făcut parte din Consiliul Artistic al Teatrului de Estradă din București. Talentul său a fost recunoscut la nivel național, fiind recompensat cu numeroase premii și distincții.
1941: S-a născut Lucia Hossu-Longin, jurnalistă româncă, realizatoarea “Memorialului durerii”
Lucia Hossu-Longin (n. 24 septembrie 1941, Brăila) este un regizor de televiziune și autoare română, cunoscută publicului din România prin reportajele din serialul „Memorialul Durerii” de la TVR, începând cu anul 1991. Până în anul 1980 a fost căsătorită cu scriitorul și ziaristul Valentin Hossu-Longin. A fost căsătorită cu regretatul cineast Dan Necșulea.
Realizatoarea TV a reușit prin documentarul Memorialul durerii să descopere martirii ai acestui neam, torturati, închisi și masacrați in cea mai mare parte în perioada instaurării comunismului dar si apoi până în 1989.
”Chiar în ’91, Răzvan Theodorescu, preşedintele de atunci al televiziunii, a primit o invitaţie din partea Parlamentului. O delegaţie de ziarişti elveţieni venea să filmeze închisorile politice din România şi să facă interviuri cu foştii deţinuţi. Era nevoie de un ziarist de la televiziune care să realizeze partea noastră şi m-a desemnat pe mine. De când am urcat în maşina în care erau martorii, protagoniştii filmelor, mi-am dat seama în ce tăcere şi în ce obscur am trăit în aceşti ani. Nu am ştiut câte puşcării a avut România şi câţi deţinuţi politici! Mai auzeam că au fost arestaţi braşovenii, auzisem de Babu Ursu, dar nu ştiam ce s-a întâmplat în anii lui Dej. Am început o muncă sisifică de pregătire; am coborât, cum ziceam eu, în tranşee şi am început să citesc jurnale din închisori. Mi-a plăcut istoria dintotdeauna. Şi băieţii mei au învăţat multă istorie, pentru că aveam toate tratatele de istorie în bibliotecă de la Pascu şi Daicoviciu, la Prodan. Am făcut întâi cele şase episoade din „Memorial“, că atât era proiectul, şi nu m-am mai lăsat. Am mers cu ei peste tot în ţară, aproape în toate puşcăriile. Elveţienii filmau, iar noi eram la coadă şi, când să ne vină şi nouă momentul să filmăm, nu mai era timp. Toată perioada am folosit-o pentru un fel de documentare. Mi-am zis, în sufletul meu, că am această misiune de a le face dreptate celor care au suferit. De curând am auzit-o pe doamna Monica Pillat, fiica lui Dinu Pillat, şi el un fost deţinut politic, zicând că ea a vrut să se răzbune, bineînţeles cu iubire şi cu cercetare. În ce sens răzbunare? Aşa cum o definea Constantin Noica: să pună lucruri bune în locul celor rele. Aşa am încercat şi eu să suplinesc urgia din puşcării cu portretele acestor oameni, nişte martiri, fie că au fost din rezistenţa din munţi, oamenii bisericii greco-catolice, preoţi ortodocşi sau ţărani. Am realizat filme care au ajuns peste tot în lume. De exemplu, Arhivele Hoover (n.r. – din Statele Unite) au achiziţionat 100 de filme, şi Biblioteca Congresului American le are, iar Videoteca din Paris a selecţionat câteva filme din serialul nostru, printre care „Corneliu Coposu - Legiunea de onoare“. Nu se ştia decât că România a fost o ţară în care nimeni n-a crâcnit, în care toată lumea s-a supus regimului totalitar. Noi am avut cea mai importantă mişcare de rezistenţă din munţi. De câte ori dau reluări la televiziune şi văd filmele, aproape că nu există film la care să nu plâng. A existat un rău mai mare decât al nostru, al celor care am răbdat de frig, foame şi nonlibertate: răul celor care au trăit în puşcării”, povestea Lucia Hossu Longin într-un interviu pentru Adevărul.
1957: Inaugurarea stadionului Camp Nou
Pe 24 septembrie 1957, a fost inaugurat stadionul Camp Nou din Barcelona, care a devenit cel mai mare stadion din Europa. Stadionul a fost construit pentru a răspunde nevoilor în creștere ale echipei de fotbal FC Barcelona, care și-a consolidat în acea perioadă poziția în fotbalul european.
Cu o capacitate inițială de peste 99.000 de locuri, Camp Nou a găzduit de-a lungul timpului numeroase evenimente sportive și culturale de anvergură, fiind un simbol al orașului Barcelona și un templu al fotbalului mondial.
1970: Mostre de sol lunar aduse pe Pământ de „Luna-16”
Pe 24 septembrie 1970, capsula de întoarcere a stației automate sovietice „Luna-16” a adus pe Pământ pentru prima oară mostre de sol lunar, marcând un moment important în explorarea spațială.
Misiunea Luna-16 a fost prima dintr-o serie de misiuni automate care au adus mostre de sol lunar fără implicarea astronauților, demonstrând progresele tehnologice ale programului spațial sovietic în timpul Războiului Rece. Această realizare a avut un impact semnificativ asupra studiilor geologice lunare și a rivalității spațiale dintre SUA și URSS.
1991: Începutul celei de-a patra mineriade din România
Pe 24 septembrie 1991, a început cea de-a patra mineriadă în România, când minerii din Valea Jiului, conduși de liderul sindical Miron Cozma, au pornit spre București.
Aceasta a fost o acțiune de protest împotriva guvernului, în urma neîndeplinirii cerințelor sindicale legate de condițiile de muncă și salarii. Mineriadele din România anilor '90 au fost manifestări violente care au marcat tranziția dificilă a țării de la comunism la democrație, influențând politica și economia românească pentru mulți ani.
1992: Intrarea în vigoare a noii steme a României
La 24 septembrie 1992, a intrat în vigoare Legea nr. 102, care stabilea noua stemă și sigiliul statului român, simboluri naționale esențiale ale României post-comuniste. Noua stemă, care include acvila cruciată și scutul împărțit în cinci câmpuri, simbolizează unitatea și continuitatea istorică a provinciilor românești.
Adoptarea acestor simboluri a fost un moment important în consolidarea identității naționale după Revoluția din 1989 și în reafirmarea valorilor democratice ale statului român.
Un proiect de lege, care pune Coroana de Oțel, simbolul suveranității (independenței) României, pe capul acvilei din stemă (unde nu a fost niciodată), a fost adoptat de camerele Parlamentului în prima jumătate a lui 2016.
Se încarcă comentariile...
