Video 22 februarie: ziua în care s-au născut fabulistul Grigore Alexandrescu și dramaturgul Tudor Mușatescu
0Pe 22 feburarie se împlinesc 92 de ani de la nașterea inventatorului român Justin Virgilius Capră. În aceeași zi se împlinesc 293 de ani de la nașterea lui George Washington, primul președinte al Statelor Unite ale Americii.
1512: a murit exploratorul italian Amerigo Vespucci
Amerigo Vespucci s-a născut la 9 martie 1454, la Florenţa. Acesta a urmat renumita școală de geografie din Florența, a lui Paolo Toscanelli (1397-1482), cel mai mare cosmograf al timpului și de asemenea un mare colecționar și realizator de hărți.
Amerigo Vespucci a fost un navigator, om de ştiinţă şi comerciant florentin. De numele lui său este legată explorarea Americii de Sud. El a fost primul european care a ajuns în Brazilia, Columbia, Uruguay şi Argentina, unde a explorat regiunile de coastă. De asemenea, a descoperit fluviile Amazon şi Rio de la Plata şi este primul care a documentat existenţa curentului ecuatorial.
După descoperirea Americii, de către Cristofor Columb, care a murit crezând că a găsit un nou drum spre India, Amerigo Vespucci a dovedit contrariul ipotezei acestuia. Deşi Columb a condus prima expediţie spaniolă care a descoperit pământuri ale unei „Lumi Noi”, noul continent poartă numele italianului Amerigo Vespucci.
Amerigo Vespucci a murit la Sevilia la 22 februarie 1512, la vârsta de 58 de ani, din cauza malariei.
1732: s-a născut George Washington, primul președinte al Statelor Unite ale Americii
George Washington s-a născut la 22 februarie 1732, în Westmoreland, statul Virginia.
A devenit, în 1754, colonel adjutant şi apoi colonel, deţinând comanda trupelor din Virginia şi Carolina de Nord. În toamna anului 1758, după retragerea trupelor franceze, Washington este avansat general de brigadă. Este numit, în 1755, adjunct al generalului britanic Edward Braddock în expediţia Monongahela, pentru recucerirea zonei Ohio.
După ce a fost înfiinţată Armata Continentală, Washington este numit „general maior” şi ales, la 15 iunie 1775, la Philadelphia, de către Congres pentru a fi „Comandant Suprem”. Preia comanda Armatei Continentale la Cambridge, Massachusetts, în 1775, în timpul asediului oraşului Boston. Sprijinit de La Fayette şi Rochambeau (voluntari europeni), Washington i-a înfrânt pe englezi la Trenton, Yorktown (1781). Luptele au continuat până în 1783, când, prin Tratatul de la Versailles, Anglia a fost nevoită să recunoască independenţa fostelor sale colonii.
Distins comandant militar, dar și om politic, Washington a fost desemnat, în 1787, președinte al Convenției Constituționale, care urma să elaboreze legea fundamentală a Statelor Unite. A fost primul președinte al Statelor Unite.
Colegiul electoral l-a ales în unanimitate pe George Washington președinte, în 30 aprilie 1789 și apoi în alegerile din 1792. Washington rămâne până azi singurul președinte care a luat 100% din voturile electoratului. La inaugurarea sa a insistat să se servească rom de Barbados.
George Washington a depus jurământul ca prim președinte conform constituției Statelor Unite ale Americii în 30 aprilie 1789 la Federal Hall în New York, cu toate că, la început nu-și dorea această funcție.
Primul Congres al Statelor Unite a votat să-i plătească lui Washington un salariu de 25.000 de dolari pe an, o sumă foarte mare pentru 1789. Washington, deja bogat, refuză salariul deoarece prețuia foarte mult imaginea sa ca funcționar public dezinteresat. La insistența Congresului, totuși, acceptă în cele din urmă plata, pentru a evita un precedent în care postul de președinte ar fi perceput ca accesibil numai pentru persoanele bogate care își permiteau să servească țara fără salariu.
Până la sfârșit a preferat apelativul de „Domnule Președinte“ altor denumiri pompoase care i-au fost sugerate.
Washington a servit al doilea mandat ca președinte, din 1792, fără entuziasm. A refuzat să candideze pentru al treilea, stabilind astfel obiceiul de maximum două mandate ca președinte, care mai târziu va deveni lege prin amendamentul 22 la Constituție.
A murit la 14 decembrie 1799, la vârsta de 67 de ani, în urma unei infecţii.
1788: s-a născut filosoful Arthur Schopenhauer
Arthur Schopenhauer s-a născut la 22 februarie 1788, la Danzig, în Germania (astăzi Gdansk, oraş în Polonia), fiind fiu al unui comerciant, care își dorea ca fiul său să urmeze o carieră în domeniul negustoriei.
A fost un remarcabil filosof, ultimul mare reprezentant al idealismului german, admirator al lui Kant şi inamic al lui Hegel,
Arthur Schopenhauer, filosoful devenit celebru pentru lucrarea sa din 1818, „Lumea ca voință și reprezentare”, a fost printre primii gânditori din filozofia occidentală care a împărtășit și a afirmat aspecte semnificative ale filosofiei asiatice, ca asceza și noțiunea de lume ca aspect. Deși opera sa nu a reușit să obțină o atenție substanțială în timpul vieții sale, Schopenhauer a avut un impact postum în diferite discipline, inclusiv filosofie, literatură și știință.
Arthur Schopenhauer a murit la Frankfurt, la 21 septembrie 1860, la vârsta de 78 de ani, în urma unei pneumonii.
1814: s-a născut poetul şi fabulistul Grigore Alexandrescu
Născut la Târgoviște, în anul 1810, poetul Grigore Alexandrescu a rămas încă din copilărie orfan de ambii părinți. A ajuns la București, unde locuia un unchi al său. Înzestrat cu o inteligență aparte și cu o memorie extraordinară, Grigore Alexandrescu a reușit să-l uimească Ion Heliade Rădulescu cu talentul său poetic, acesta din urmă publicându-l în revistele pe care le deținea.
La 6 martie 1832, are loc debutul său literar, în „Curierul românesc”, cu poezia „Miezul nopţii”, apoi, în acelaşi an, publică şi primul său volum de poezii, „Eliezer şi Neftali”, poezii traduse şi originale.
În anul 1838, îi apare al doilea volum de poezii „Elegii şi fabule” şi tot atunci începe să colaboreze la cotidianul „România”. Opera sa, plină de tâlc, i-a adus și neplăceri. Două dintre scrierile sale („Anul 1840” și Lebăda și puii corbului”) l-au trimis în închisoare. A fost întemnițat, timp de trei luni
În ultimii 25 de ani din viață a suferit de alienație mintală. A murit sărac, la București, în anul 1885, iar despre nepăsarea autorităților și semenilor Vasile Alecsandri a scris următoarele: „Moartea bietului Alexandrescu nu m-a mâhnit atât de mult (căci el era mort de mai mulți ani), cât m-a mâhnit nepăsarea generației actuale în privirea lui și uitarea în care căzuse renumele lui, odinioară strălucit”.
1901: S-a născut Justinian Marina, al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
Patriarhul Justinian rămâne cea mai controversată imagine a Bisericii Ortodoxe Române. El a fost numit „Patriarhul Roșu“ întrucât, în loc să fie aproape de „oile“ sale, credincioșii, a preferat să facă pact cu „diavolul“, comunismul, care se instaura în România. În timpul în care a fost în fruntea BOR, au avut de suferit toate religiile.
Se spune că Patriarhul Justinian, care s-a născut la 22 februarie 1901, a murit privind cu amărăciune pe geamul mașinii, care-l ducea acasă după o lungă spitalizare, la urmările cutremurului din 4 martie 1977. „Dar ce s-o fi întâmplat cu bisericile mele?”, s-a întrebat el, după care şi-a dat ultima suflare.
Era același om care a băgat Biserica greco-catolică în catacombe, religia greco-catolicilor fiind interzisă de comuniști. Toate cultele au avut de suferit în perioada comunistă, însă greco-catolicii din Ardeal, care reprezentau aproximativ două milioane de credincioşi, au intrat în ilegalitate, cultul lor fiind desfiinţat printr-un decret. Preoţii care s-au opus deciziei au fost aruncaţi în temniţe, unde mulţi dintre ei şi-au găsit sfârşitul. Semnalul unificării celor două biserici a fost dat de Patriarhul Justinian Marina, în toamna lui 1948, care i-a ameninţat pe episcopii uniţi că, dacă nu vor lăsa de bună voie turma să se reîntoarcă la staul, se va duce el însuşi să o caute.
De altfel, nu este singura decizie care a tăiat în carne vie în ce avea românul mai sfânt în perioada în care comunismul se instaura în România, respectiv în credință. Însă credința patriarhului era alta, lui Justinian Marina fiindu-i atribuit citatul „Omul nou este omul sovietic, prin urmare, Hristos este sovietic!“.
În ciuda intervenţiilor pe care patriarhul le-ar fi avut pe lângă liderii comunişti, majoritatea preoţilor ortodocşi care s-au opus noului sistem politic au sfârşit în temniţele comuniste, iar până la finalul mandatului lui Justinian zeci de lăcaşuri de cult au sfârşit sub buldozere.
Istoriografia românească l-a reţinut sub numele de „Patriarhul Roşu“, datorită colaborării strânse pe care a avut-o cu autorităţile comuniste.
1903: s-a născut dramaturgul şi romancierul Tudor Muşatescu
Dramaturgul şi romancierul Tudor Muşatescu s-a născut la Câmpulung Muscel, la 22 februarie 1903. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie şi Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, în 1924.
A scris schiţe, romane, piese de teatru, însă adevărata sa vocaţie s-a dovedit a fi teatrul, în special comedia, Tudor Muşatescu fiind considerat de critici "un fidel continuator, în perioada interbelică, al comediei caragialiene de moravuri" (Ovid S. Crohmălniceanu), prin tipologie, situaţii şi dialoguri spirituale, conform site-ului https://www.artline.ro/.
În 1926 a publicat primul şi singurul volum de versuri, "Vitrinele toamnei". Piese la fel de apreciate au fost şi satira dedicată politicii şi politicienilor, "...Escu" (1933), dar şi "Visul unei nopţi de iarnă" (1937). A scris comedii şi în colaborare cu Sică Alexandrescu: "Figura de la Dorohoi", "La iarbă verde", "Teoria cocoşului", "Miss România", "Birlic".
A realizat şi adaptări de succes ale multor piese, printre care: "Coana Chiriţa", "O crimă celebră", "Ţuşca", "Mizerabilii". A prefaţat culegeri de schiţe vesele din autori români şi străini şi a scris o culegere de "Cuplete şi scenete umoristice" (1950). A tradus, în colaborare, din K. Capek, Maiakovski, Ilf şi Petrov.
S-a impus cu comedia în trei acte „Titanic Vals“, care a avut premiera în noiembrie 1932, la Teatrul Naţional din Bucureşti, fiind reprezentată şi în multe oraşe europene. Tudor Mușatescu a povestit cum s-au născut personajele sale: „Am fost întrebat, de multe ori, dacă personajele din «Titanic Vals» și subiectul piesei au existat în realitate. Da, au existat, și tot ce se întâmplă în Titanic Vals s-a întâmplat în realitate, și chiar la Câmpulung. Firește, nu toate faptele s-au petrecut în cadrul aceleiași familii. Moștenirea lui Tache Necșulescu…a rămas unei familii sărace, de funcționar la prefectură ,dar dragostea Mizei cu locotenentul de cavalerie s-a petrecut în cu totul altă familie. După cum, în altă familie, soacra și nevasta au plătit ca să-și vadă ginerele și soțul ajuns deputat fără știrea și voia lui. Cât privește personajele, acestea au fost luate întotdeauna direct de la marea și inepuizabila mea furnizoarea, care a fost, este și va fi: realitatea“, spunea dramaturgul.
Comedia „Titanic vals“ a dramaturgului Tudor Mușatescu a avut 35 de ridicări de cortină, la o singură reprezentaţie.
În ultimul interviu acordat în 1970, cu puţin timp înainte de a muri, dramaturgul spunea: "Dacă îmi recunosc un merit ca dramaturg este că oricare dintre personajele mele, înţepate cu un ac, va sângera sânge viu, uman", conform Ziarul Metropolis.
Tudor Mușatescu a murit la 4 noiembrie 1970, la vârsta de 67 de ani, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu.
1933: s-a născut inventatorul, profesorul şi inginerul Justin Capră
Unul dintre cei mai prolifici inventatori ai României, inginer, profesor, fizician şi filosof, Virgilius Justin Capră s-a născut pe 22 februarie 1933, la Măgureni, județul Prahova. În 1949-1950, a construit un dispozitiv cu motor, care pornea la o simplă comandă verbală, în 1955 construieşte automobilul Virgilius cu două roţi, prima invenţie omologată ca atare. Apoi, în 1973 creează prima Soleta, cea mai mică maşină din lume, urmată de o serie de prototipuri.
Justin Capră a realizat prima versiune pentru „rucsacul-zburător“, aparat portabil pentru zbor individual între 1955-1956. Nu şi-a brevetat niciodată invenţia pentru că „nu are simţul proprietăţii“.
„Nu este meritul meu, ci al lui Dumnezeu. Eu nu sunt inventator, Dumnezeu este. Rucsacul-zburător a fost invenţia cea mai în vogă, pentru că era spectaculos. Zburai fără avion. Dar eu n-am inventat, eu n-am făcut decât să propulsez un om în spaţiu folosind nişte elemente deja cunoscute. Rareori am avut câte o idee personală pe care am brevetat-o, cum ar fi efectul pelicular. Nici asta nu-mi aparţine 100%, pentru că m-am influenţat de experienţele lui Magnuss şi Bernoulli“, a spus despre rucsacul – zburător, Justin Capră, într-un interviu pentru Adevărul.
Invenţia a fost brevetată, în cele din urmă, de americani după trei ani şi jumătate. Abia în 2002, americanii au recunoscut oficial că ideea i-a aparţinut românului Justin Capră. Rucsacul-zburător a fost folosit de cosmonauţi la deplasările intercapsulare.
Inventatorul român ar fi putut să lucreze în Germania sau Italia, dar a refuzat. „De meserie, eu sunt român, iar la asta eu nu voi renunţa niciodată, chiar dacă cei din jur te privesc ca pe un tataie ţicnit“, spunea acesta, de câte ori avea ocazia. Justin Capră a murit pe 19 ianuarie 2015, la Ploiești.
1977: a murit actorul de teatru şi film Marcel Anghelescu
Marcel Anghelescu, născut la 3 noiembrie 1909 în Craiova, a fost un renumit actor român, recunoscut pentru talentul său în teatru și film, cu o predilecție pentru rolurile comice și de compoziție.
Printre cele mai cunoscute roluri ale sale se numără Pristanda din „O scrisoare pierdută” de Caragiale și Nebunul din „Regele Lear” de Shakespeare, interpretate pe scena Teatrului Național din București, dar românii și-l amintesc mai ales de pe micile ecrane. Numele lui este legat de opera marelui Caragiale pentru că a jucat în aproape toate filmele şi piesele de teatru montate după schiţele şi dramaturgia acestuia.
Pentru întreaga sa activitate, Anghelescu a primit titluri și distincții onorifice, inclusiv cel de „Artist Emerit al Republicii Populare Române” în 1953, pentru contribuția sa valoroasă în arta dramatică, și „Artist al Poporului” în 1964, pentru meritele sale în teatru, muzică și cinematografie. De asemenea, în 1967, a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural clasa I.
Marcel Anghelescu s-a stins din viață pe 22 februarie 1977, la vârsta de 67 de ani, lăsând în urmă o moștenire artistică impresionantă.
Se încarcă comentariile...
