21 martie, ziua în care a fost proclamată Republica Sovietică Ungaria, primul stat comunist din Europa după Revoluția din Octombrie din Rusia VIDEO
0La 21 martie 1522 s-a născut singura fiică a sultanului Suleyman Magnificul. Tot într-o zi de 21 martie s-au născut actorul Ştefan Ciubotăraşu, pilotul Ayrton Senna și fotbalistul Ronaldinho.
1522: s-a născut Mihrimah, unica fiică a sultanului Suleyman Magnificul
Mihrimah s-a născut la Constantinopol (Istanbul) în 1522 în timpul domniei tatălui ei, Suleiman Magnificul. Mama ei era Hürrem Sultan, fiica unui preot ortodox, care era concubina actuală a sultanului la acea vreme. În 1533 sau 1534, mama ei, Hürrem, a fost eliberată și a devenit soția legală a lui Suleiman.
Mihrimah l-a îndragit pe Malkoçoğlu Bali Bey un luptător frumos, curajos și isteț, însă Hürrem nu i-a permis să se căsătorească cu el, deoarece a fost forțată să se logodească cu Rüstem, iar la 26 noiembrie 1539 la Istanbul, la șaptesprezece ani, Mihrimah s-a căsătorit cu Rüstem, un boier din Croația, care s-a ridicat pentru a deveni guvernatorul lui Diyarbakır și mai târziu, Marele Vizir al lui Suleiman.
Ceremonia de nuntă și sărbătoarea pentru circumcizia fratelui ei mai mic Bayezid au avut loc în aceeași zi. Cinci ani mai târziu, soțul ei a fost selectat de Suleiman pentru a deveni Mare Vizir. Deși unirea a fost nefericită, Mihrimah a înflorit ca o patronă a artelor și și-a continuat călătoriile cu tatăl ei până la moartea soțului. Mihrimah Sultan a avut doi copii: Osman și Hümașah.
Moscheea Sultanei Mihrimah, fiica Sultanului Süleyman și a Sultanei Hürrem, este situată în zona Edirnekapı, în apropierea zidurilor orașului. Domul său impresionant o face vizibilă de la o distanță considerabilă. Moscheea a fost construită în perioada 1562–1565, iar elementele care o individualizează sunt ferestrele ample, care permit iluminarea puternică a interiorului. Minbarul de marmură și detaliile încrustate cu perle și fildeș o încadrează între operele de artă ale lui Mimar Sinan.
Complexul mai include și Mormântul lui Ahmet Pașa, ginerele Sultanei Mihrimah, proiectat, de asemenea, de către Sinan, alături de clădirea Hammam-ului Mihrimah Sultan, care însă mai păstrează prea puține elemente originale, din cauza renovărilor frecvente.
1882: a murit juristul și omul politic Constantin Bosianu
Născut la 10 februarie 1815, Constantin Bosianu a fost secretar al Divanului ad-hoc al Țării Românești în perioada septembrie-decembrie 1857 și deputat în Adunarea Electivă în 1859. Din poziția de deputat a susținut dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești și al Moldovei.
Ulterior, Bosianu a fost desemnat judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție de domnitorul A.I. Cuza. Totodată, după câtva timp, a ocupat funcția de vicepreședinte al Consiliului de Stat, iar în anul 1879, a fost președinte al Senatului.
1685: s-a născut compozitorul german Johann Sebastian Bach
Johann Sebastian Bach, unul din cei mai mari muzicieni ai lumii, s-a născut la 21 martie 1685, în localitatea Eisenach, Germania, fiind fiul lui Johann Ambrosius Bach, muzician de curte.
Johann Sebastian Bach a tratat toate genurile muzicale din epocă, cu excepţia operei. ''Creaţia lui Bach se distinge printr-un caracter polifonic evident, care merge, totuşi, în paralel cu claritatea şi bogăţia melodică. Se poate vorbi, în acest sens, de o sinteză a elementelor germanice şi italiene; asta fără a uita influenţele franceze, asimilate şi puse în valoare remarcabil, mai ales în suitele - sau uverturile - pentru orchestră(...)'', potrivit ''Larousse - Dicţionar de mari muzicieni''.
1859: s-a născut mareșalul Alexandru Averescu, comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial
Alexandru Averescu s-a născut la 9 martie 1859, în Ismail. Fiul al unui fost ofiţer în armata ţaristă, tânărul Averescu urmează iniţial cursurile Seminarului Teologic din localitatea natală. Renunţă însă după numai un an pentru a pleca la Bucureşti şi pentru a participa ca voluntar la Războiul de Independenţă. Dupa această experienţă, Averescu decide să urmeze o carieră militară şi astfel se înscrie la Şcoala Divizionară de la Mănăstirea Dealu. Urmează apoi cursurile Şcolii Superioare de Război din Torino, al cărei absolvent devine în 1886.
La întoarcerea în ţară, Alexandru Averescu va ocupa mai multe funcţii importante în armata română, ajungând în martie 1907 ministru de război în guvernarul Sturdza. Din această poziţie a avut dificila misiune de a reprima răscoala ţărănească izbucnită în Moldova, fiind organizatorul a uneia dintre cele mai violente represiuni anti-ţărăneşti din istoria României. Începând cu noimebrie 1911 va fi şef al Marelui Stat Major, pentru ca în 1912 să fie avansat la gradul de general de divizie.
Faima pe care Alexandru Averescu a primit-o în istorie se leagă însă de marile victorii obţinute de general în timpul Primului Război Mondial, în 1917, la Mărăşti şi Oituz.
1884: a murit omul politic Constantin A. Kretzulescu
Născut la 22 mai 1809, Constantin A. Kretzulescu a fost de două ori prim-ministrul României (27 martie – 6 septembrie 1859 și 1 martie – 4 august 1867). Între 21 februarie – 27 martie 1859 a ocupat funcția de ministru al Cultelor.
De asemenea, în timpul celui de-al doilea mandat ca premier a fost și ministru al Justiției.
21 martie 1910: s-a născut actorul Ştefan Ciubotăraşu
Debutul său actoricesc a avut loc în 1934, în piesa Macbeth, iar primul succes l-a avut cu rolul contelui Alexis Czerny, în piesa Ţarina (Ninocika) de Melchior (Menyhért) Lengyel. A jucat şi multe piese de teatru radiofonic. În anul 1945 s-a stabilit în capitală unde a jucat la teatrele Alhambra, Comedia şi Victoria, iar mai târziu, în 1950, a fost solicitat la Teatrul Naţional.
A jucat mult şi variat, fiind supranumit "actorul celor 300 de roluri".În film a interpretat personaje principale şi secundare caracterizate prin umor bonom şi înţelepciune de factură populară, sau în contre-emploi, prin obtuzitate încrâncenată, dar întotdeauna impresionante prin intensitatea trăirii.
Din bogata sa filmografie amintim: "Desfăşurarea" (regia Paul Crăciunescu, 1954), "Erupţia" (regia Liviu Ciulei, 1957), "Telegrame" (regia Aurel Miheles, Gheorghe Naghi, 1959), "Portretul unui necunoscut" (regia Gheorghe Turcu, 1960), "La vârsta dragostei" (regia Francisc Munteanu,1963), "Pădurea spânzuraţilor" (regia Liviu Ciulei, 1964), "Amintiri din copilărie" (regia Elisabeta Bostan, 1965), "O lume fără cer" (regia Mircea Drăgan, 1981).
În 1964 a obţinut premiul pentru interpretare masculină la Festivalul Naţional al Filmului de la Mamaia şi titlul de artist al poporului, dar nu a neglijat nici domeniul literar, scriind poezie până în ultimele clipe ale vieţii, potrivit www.cinemagia.ro. În 1967 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I "pentru activitate îndelungată în teatru şi merite deosebite în domeniul artei dramatice", precizează site-ul https://www.ro.biography.name/.
A murit la 27 august 1970, la Bucureşti.
Din filmografia sa amintim: „Desfășurarea”, „Telegrame”, „La vârsta dragostei”, „Pădurea spânzuraților” și „Amintiri din copilărie”.
Actorul a murit la 27 august 1970, la București.
1919: a fost proclamată Republica Sovietică Ungaria, primul stat comunist din Europa după Revoluția din Octombrie din Rusia.
În seara zilei de 21 martie, în fața Consiliului muncitorilor din Budapesta, liderul socialist Sándor Garbai a anunțat că Partidul Socialist și Partidul Comunist au fuzionat, noua formațiune politică fiind pregătită să preia puterea, scrie Historia.
În aceeași seară, pus în fața unei lovituri de stat, președintele maghiar Mihály Károlyi a acceptat să demisioneze, iar Béla Kun s-a întâlnit cu liderii socialiști pentru a forma un guvern revoluționar, care să conducă nou proclamata Republică Ungară a Sfaturilor, primul stat comunist din Europa, constituit după Revoluția din Octombrie din Rusia. Garbai deținea, în același timp, funcția de președinte și pe cea de prim-ministru. Orientarea externă a noului regim era clară, având în vedere că în funcție de comisar al afacerilor externe a fost numit Béla Kun.
A doua zi, noul guvern a lansat un manifest public în care declara că Ungaria „poate fi salvată de la colaps și anarhie numai de socialism și comunism”. Noul regim promitea că va organiza „o uriașă armată de proletari”, care să „întărească dictatura (proletariatului – n.r.) împotriva capitaliștilor și magnaților maghiari, boierilor români și burghezilor cehi”. În privința politicii externe, noul guvern își declara „completa unitate ideologică” cu guvernul Sovietic. De asemenea, noul regim transmitea „salutări frățești muncitorilor din Anglia, Franța, Italia și America” și îi îndemna pe aceștia să nu le permită guvernelor din statele lor să intervină militar împotriva Republicii Ungare a Sfaturilor.
Acest manifest era un amestec de naționalism și internaționalism marxist, noul regim de la Budapesta reușind să atragă susținerea și acelor maghiari care nu aveau deloc simpatii comuniste. Majoritatea ungurilor a preferat să accepte bolșevismul în locul „Memorandumului Vix”. Cu toate că Ungaria a fost prima țară din afara Rusiei în care s-a instaurat un regim comunist, această ideologie nu avea rădăcini adânci în rândul maghiarilor. După cum notau contemporanii, ungurii au îmbrățișat comunismul din disperare și din teama că țara lor ar putea fi împărțită între vecini, la fel ca Polonia în secolul al XVIII-lea.
„Comunismul a fost ales de unguri nu pentru că ei credeau în superioritatea dictaturii proletariatului, ci pentru că această ideologie părea să făurească o alianță internațională” (Peter Pastor, Hungary between Wilson and Lenin: the Hungarian revolution of 1918-1919 and the big three). Starea de spirit a maghiarilor a fost observată și de străinii prezenți în Budapesta în acele zile. După cum nota un ofițer american, revoluția maghiară din 1919 a fost mai degrabă naționalistă decât comunistă: „ungurii, care sunt uniți în convingerea lor că Ungaria nu trebuie împărțită, s-au folosit de bolșevism în disperare de cauză pentru a-și menține integritatea națională” (Margaret MacMillan, Făuritorii păcii. Șase luni care au schimbat lumea).
Deși a ocupat numai postul de ministru al Afacerilor Externe pe toată perioada existenței statului comunist maghiar (21 martie – 1 august 1919), Béla Kun a fost liderul de facto al regimului.
1960: s-a născut Ayrton Senna, pilot brazilian de Formula 1
Ayrton Senna da Silva a fost un pilot brazilian de Formula 1, triplu campion mondial în acest sport în 1988, 1990 și 1991, toate titlurile fiind câștigate cu echipa McLaren. Senna este unul dintre cei trei piloți de Formula 1 din Brazilia care au câștigat Campionatul Mondial, reușind 41 de victorii și 65 de pole position-uri, acesta din urmă fiind un record până în 2006.
A murit într-un accident în timp ce era la conducerea Marelui Premiu al statului San Marino din 1994, conducând pentru echipa Williams. Senna este considerat de mass-media, comentatori și fani ca fiind unul dintre cei mai mari piloți de F1 din istoria sportului.
1980: s-a născut Ronaldinho, fotbalist brazilian
Ronaldo de Assis Moreira este considerat pe larg unul din cei mai buni fotbaliști din generația sa. El a jucat pe postul de mijlocaș sau atacant. Din septembrie 2015 este ambasadorul clubului FC Barcelona.
A câștigat premiul Jucătorul Anului FIFA în 2004 și 2005, fiind renumit pentru tehnica, șuturile, dribling-urile, depășirile și loviturile sale libere.
2020: a murit antropologul Vintilă Mihăilescu
Vintilă Mihăilescu s-a născut la 23 mai 1951, iar în anul 1974 a absolvit Facultatea de Psihologie a Universității din București. Între 1979-1990 a fost cercetător la Centrul de Cercetări Antropologice din București.
De asemenea, Vintilă Mihăilescu a scris cartea „Fascinația diferenței”, care a apărut în anul 1999, iar din luna februarie a anului 2005 până în luna mai a anului 2010, a ocupat funcția de director al Muzeului Țăranului Român.
Amintim câteva dintre lucrările sale: „Socio hai-hui. O altă sociologie a tranziţiei”, „Vecini și Vecinătăți în Transilvania” și „Socio hai-hui prin Arhipelagul România".
Se încarcă comentariile...
