21 mai: Ziua în care s-a născut Smaranda Brăescu, aviatoare şi parașutistă română supranumită „Regina înălțimilor”
0La 21 mai 1897 s-a născut Smaranda Brăescu, supranumită „Regina înălțimilor”. În 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat independența României. Iar în anul 2000 se stingea din viața Barbara Cartland, autoare de romane de dragoste.

1877: Mihail Kogălniceanu a proclamat în fața Parlamentului independența de stat a României
La data de 9/21 mai 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat în fața Parlamentului independența de stat a României față de Imperiul Otoman.

Această declarație a marcat un moment istoric fundamental în procesul de afirmare a suveranității naționale. În acel context, România era implicată în Războiul ruso-turc (1877–1878), iar Kogălniceanu a folosit oportunitatea pentru a face cunoscută voința poporului român de a-și exercita pe deplin drepturile ca stat liber și independent.
În discursul său memorabil, Mihail Kogălniceanu declara în Parlamentul țării: „suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”. El a afirmat că, din acel moment, România rupe orice legătură de suzeranitate cu Poarta Otomană și că nu mai recunoaște niciun drept din partea acesteia asupra teritoriului românesc. Declarația a fost urmată, o zi mai târziu, pe 10 mai, de recunoașterea oficială a independenței de către Domnitorul Carol I, devenind astfel o dublă celebrare: proclamarea independenței și începutul domniei lui Carol.
Acest moment este considerat nașterea României moderne și a fost un pas decisiv în consolidarea identității și a statalității românești. Ulterior, independența avea să fie recunoscută pe plan internațional prin Tratatul de la Berlin, în 1878.
1880: S-a născut Tudor Arghezi, poet, prozator şi publicist român
La 21 mai 1880 s-a născut Tudor Arghezi, una dintre cele mai importante și inovatoare personalități ale literaturii române din secolul XX. S-a născut la București, cu numele real Ion Nae Theodorescu.

Arghezi a revoluționat limbajul poetic românesc printr-o viziune modernistă, în care contrastul dintre frumos și urât, sacru și profan, devine sursă de inspirație și reflecție artistică.
Volumul său de debut, „Cuvinte potrivite” (1927), a stârnit reacții contradictorii, dar a impus un nou mod de a face poezie. Pe lângă activitatea poetică, Arghezi a fost și un prozator de forță, remarcabilă fiind literatura sa pentru copii, precum și romanul „Ochii Maicii Domnului” și un publicist pasionat, cunoscut pentru articolele sale de polemică și spiritul său critic incisiv.
Opera lui Arghezi a influențat profund generațiile literare următoare și a contribuit decisiv la consolidarea modernismului în cultura română.

Pe strada Mărţişor din București se află casa unde Tudor Arghezi a trăit alături de familia sa, între anii 1930 şi 1967.
„Mărțișorul este patria literaturii mele” spunea Tudor Arghezi despre casa în care a trăit, a scris și a muncit. „Când m-am așezat eu aici, totul era pustiu. A trebuit să fac pionierat. M-am luptat cu primarii şi am introdus apă, lumină, am izbutit să se pietruiască bucata asta de uliţă şi să se facă o stradă, am adus cel dintâi telefon de prin partea locului", a povestit scriitorul.
Tudor Arghezi a fost arestat de două ori în regimuri politice diferite. A fost acuzat că a colaborat cu trupele germane de ocupație și că a publicat articole care atingeau morala publică.
1881: S-a născut pictorul român Iosif Iser
Născut la 21 mai 1881, Iosif Iser, pe numele său real Isidor Rubinsohn, şi-a petrecut copilăria în Bucureşti, apoi la Ploieşti, unde familia Rubinsohn se mutase cu afaceri.

Atent la educaţia şi la talentul fiului său, tatăl îl trimite pe Isidor în străinătate, la München, unde acesta deprinde tainele penelului. Pentru a-şi desăvârşi arta, Isidor merge apoi la Paris şi studiază Artele la Academia Ranson, intrând în lumea boemă a Montmartre-ului.
Când izbucneşte Primul Război Mondial, îşi face datoria de român şi se înrolează pe front, unde luptă şi continuă să exerseze făcând schiţe camarazilor săi din tranşee. Era deja cunoscut în lumea artistică a Bucureştilor, deoarece organizase prima expoziţie de artă modernă de la Palatul Ateneului, în 1909.
Călătoriile sale în spaţiul oriental îl influenţaseră puternic şi deşi a pictat personaje ca arlechini sau balerine sau peisaje din micile târguri ale României, Iosif Iser a rămas în galeria artei plastice româneşti ca fiind pictorul musulmanilor din Dobrogea.
1897: S-a născut Smaranda Brăescu, aviatoare şi paraşutistă română
Aviatoare şi paraşutistă română de renume mondial, Smaranda Brăescu s-a născut la 21 mai 1897, în satul Hănţeşti, comuna Buciumeni, din judeţul Galaţi.

Numele Smarandei Brăescu a făcut înconjurul lumii şi recordurile ei erau evidenţiate în ziarele tipărite în ţări europene şi peste Ocean. Era invitat de onoare la festivităţi şi recepţii din România şi SUA. Smaranda era supranumită „Regina înălțimilor” și oriunde mergea, purta cu mândrie ia românească.
Pe 5 iulie 1928, realiza primul salt de la 600 de metri, încheiat cu o aterizare perfectă. „În timpul saltului, după ce mi s-a deschis paraşuta, m-am pornit pe râs, aşa singură, în aer, ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengarie”, povestea ea. A fost prima femeie paraşutist din România şi printre primele din lume. În 1932, românca a devenit prima femeie pilot din Europa, brevetată ca pilot al SUA.
După aceste succese, Smaranda a devenit și pilot, obținând brevetul de zbor și participând la numeroase demonstrații aviatice în România și în străinătate. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost pilot în Escadrila Albă, un grup de femei aviatoare care transportau răniți de pe front. După război a fost persecutată de regimul comunist pentru convingerile sale și pentru apropierea de cercuri anticomuniste.
Smaranda Brăescu a avut în 1929 un accident de avion. Un an mai târziu, în 1930 a avut un alt accident, cu paraşuta, şi a stat şase luni în spital. După ce s-a refăcut în urma accidentului din 1930 de la Satu Mare, a plecat din nou la Berlin, de unde şi-a cumpărat o paraşută specială.
Smaranda Brăescu a murit în condiții încă neelucidate complet, în 1948, unele surse afirmând că a trăit ascunsă în ultimii ani de viață. Chiar dacă autoritățile de la acea vreme au încercat să o șteargă din memoria colectivă, în deceniile ce au urmat, imaginea sa a fost reabilitată, iar astăzi este considerată o eroină națională și o figură inspiratoare pentru femeile din România și din întreaga lume.
1964: A murit Tudor Vianu, filosof, estetician, critic literar, scriitor, comparatist, memorialist român
Estetician, filosof al culturii, critic şi istoric literar, poet şi traducător, Tudor Vianu s-a născut la 27 decembrie 1897, la Giurgiu.

A urmat clasele primare şi gimnaziale în oraşul natal şi, apoi, în Bucureşti, Liceul „Gheorghe Lazăr”. A absolvit Facultatea de Drept, Facultatea de Litere şi Filosofie şi Seminarul Pedagogic Universitar din cadrul Universităţii din Bucureşti.
Între anii 1922 şi 1923, şi-a continuat pregătirea la Würtenberg şi Tübingen, unde şi-a susţinut teza de doctoratul în filosofie în limba germană. Sub îndrumarea lui Karl Groos, notează lucrările „Dicţionar de literatură română” şi „Dicţionarul general al literaturii române”.
În timpul Primului Război Mondial, aflat în refugiu la Botoşani, a urmat cursurile Şcolii de Ofiţeri de Rezervă la artilerie şi a luat parte la campania din Moldova.
Din 1924, şi-a început cariera didactică academică, mai întâi ca suplinitor la Catedra de estetică de la Universitatea din Bucureşti, docent, conferenţiar. Ulterior a devenit profesor titular la Catedra de estetică şi critică literară, al cărei şef a fost între 1958-1963, devenind unul dintre cei mai prestigioşi profesori pe care i-a dat învăţământul românesc universitar.
1991: Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, a fost asasinat într-o toaletă a Universității din Chicago
Ioan Petru Culianu a fost un celebrul istoric al religiilor și discipolul lui Mircea Eliade. Culianu avea 41 de ani când a fost asasinat în toaleta bărbaților din clădirea Divinity School a Universității din Chicago, în jurul orei 1.30, pe 21 mai 1991.
Împușcat în cap cu o armă de calibru mic, un Beretta 25, Ioan Petru Culianu nu a avut nicio șansă de supraviețuire. Asasinul a tras din cabina de toaletă alăturată. Misterul nu a fost rezolvat niciodată, pentru că, se pare nici nu se dorește acest lucru.
„Este o execuție tipică KGB-ului, o împușcătură în ceafă”, comenta mai târziu Ion Pacepa, fost oficial din fosta Securitate a României.
1994: A decedat Ștefan Tapalagă, actor român de teatru și film
La 21 mai 1994 s-a stins din viață Ștefan Tapalagă, un actor român de teatru și film apreciat pentru rafinamentul, profunzimea și expresivitatea interpretărilor sale. Născut în 1933, la Dorohoi, Ștefan Tapalagă a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București și a devenit rapid una dintre cele mai respectate figuri ale scenei românești.

Pe parcursul carierei sale, a colaborat cu teatre importante, precum Teatrul Național din București și Teatrul Bulandra, unde a interpretat roluri din repertoriul clasic și modern, dând viață unor personaje complexe cu o finețe artistică remarcabilă. Ștefan Tapalagă era cunoscut pentru vocea sa caldă, tonul intelectual și calm, dar și pentru ironia fină pe care o aducea în multe dintre rolurile sale.
În film, a jucat în numeroase producții românești, printre care se remarcă „Frații Jderi”, „Tinerețe fără bătrânețe”, „Actorul și sălbaticii” și „Reconstituirea”. A fost apreciat nu doar pentru talentul său actoricesc, ci și pentru sobrietatea și demnitatea cu care și-a construit cariera, departe de excesele celebrității.
2000: A murit scriitoarea britanică Barbara Cartland
Barbara Cartland, bunica vitregă a prinţesei Diana, a fost una dintre cele mai prolifice scriitoare din Marea Britanie, publicând 723 de romane pe parcursul carierei sale.

Romanele ei, în principal de dragoste, s-au vândut în peste 750 de milioane de copii pe plan mondial. Celebra scriitoare a murit la vârsta de 98 de ani.
Ea a devenit şi una dintre cele mai cunoscute personalităţi din mass-media Regatului Unit, având numeroase apariţii la evenimente publice şi la televiziune îmbrăcată în roz şi ţinând discursuri despre dragoste, sănătate şi probleme sociale.
În afară de cărţile ei de dragoste, a mai scris şi cărţi de sănătate şi de gătit, piese de teatru şi a înregistrat un album cu cântece de dragoste. A primit titlul de „Regina aventurilor romantice”.
Este unul dintre cei mai vânduţi autori, precum şi unul dintre cei mai prolifici şi mai de succes din punct de vedere comercial la nivel mondial din secolul XX. Cele 723 de romane au fost traduse în 38 de limbi şi continuă să fie menţionată în Guinness World Records pentru cele mai multe romane publicate de un autor într-un singur an - în 1976.