Povestea tragică a reginei zborului. 120 de ani de la naşterea Smarandei Brăescu, prima femeie care a doborât recordul mondial la saltul din avion
0A fost prima femeie paraşutist din România şi printre primele din lume. În 1932, românca a devenit prima femeie pilot din Europa, brevetată ca pilot al SUA.Smaranda Brăescu (n. 21 mai 1897, Hănţeşti, judeţul Galaţi - 2 februarie 1948, Cluj) a fost prima femeie-paraşutist din România şi printre primele din lume.
În 1931 a efectuat un salt de la 6.000 m cu care a doborât recordul feminin mondial, iar în 1932, cu saltul de la 7.233 m, a bătut recordul mondial deţinut de un american.
În Enciclopedia României, cariera fulminantă a Smarandei este notată minuţios. După ce a urmat cursuri de paraşutism la Berlin, în vara anului 1928 a executat primul său salt. În presa vremii a declarat că s-a simţit „ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengărie”. Din acest moment, România a devenit cel de-al patrulea stat european, după Franţa, Cehoslovacia şi Elveţia, cu o femeie paraşutist brevetată. Deşi cariera a supus-o la grele încercări, nu s-a dat bătută niciodată. Obişnuia să spună: "Viaţa mea nu înseamnă nimic dacă o ţin numai pentru mine. Viaţa mea o dăruiesc ţării, dar vreau să o dăruiesc frumoasă şi plină de glorie".
În ţară a executat peste zece salturi cu paraşuta, în următorii doi ani, cu mari peripeţii. La Braşov, motorul avionului s-a oprit în momentul decolării, la Brăila a căzut în Dunăre, la Cluj-Napoca şi Satu Mare a aterizat în copaci.
A zburat în Bărăgan
Saltul din anul 1931 a fost însă decisiv pentru cea care avea să fie numită, pe bună dreptate "Regina zborului". După ce a primit de la Comandamentul Aviaţiei Militare aprobarea de a încerca să doboare recordurile feminine stabilite în Europa şi America, pe 2 octombrie 1931, a zburat către Bărăgan.
Însoţită de două avioane, unul medical, iar altul cu un oficial al Aeroclubului, a decolat la bordul unui avion francez, de pe aerodromul din Pipera. Avionul s-a ridicat până la altitudinea de 6000 m, de unde Smaranda Brăescu a efectuat saltul cu paraşuta, fără mască de oxigen. Altitudinea de 6000 m a fost confirmată de barografele supravegheate de oficialul Aeroclubului, precum şi de altimetrul avionului, care în momentul saltului indica 6200 m.
Aşa cum notează Enciclopedia României, după cele 21 minute şi 25 secunde cât a durat saltul, paraşutista a avut o aterizare reuşită, într-un lan de porumb din Bărăgan, în apropierea gării Sărăţuica, la 28 km de Slobozia. Saltul a fost confirmat de Federaţia Aeronautică Internaţională. În acest fel Smaranda Brăescu a ajuns să deţină recordul naţional la saltul cu paraşuta, atât la femei, cât şi la bărbaţi, precum şi recordul feminin la nivel mondial. Pentru acestă performanţă a fost decorată cu Crucea de Aur a ordinului Virtutea Aeronautică.
Prima femeie pilot din Europa
Smaranda Brăescu nu s-a oprit însă aici. A continuat să lupte pentru a deveni cea mai bună. A ajuns în SUA unde îşi propusese să depăşească recordul bărbătesc de 21.171 picioare (7233 m) deţinut de un american. După antrenamente la San Francisco, la 19 mai 1932, avionul a atins altitudinea de 24 200 de picioare (7 400 m), de unde a sărit românca. Barograful a fost trimis la Washington National Aeronautic Association, unde a fost recunoscută şi proclamată învingătoarea recordului mondial de coborâre cu paraşuta. În 1932, a fost primul aviator european care a obţinut brevetul de pilot în SUA.
Prigoana comunistă
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost activă ca pilot în ”Escadrila Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit şi apoi pe frontul de Vest, în cadrul escadrilei nr. 13, în Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia, fiind decorată cu crucea „Regina Maria”, clasa III, în 1943. Protestează împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946, semnând, alături de alte personalităţi, un memoriu prezentat Comisiei Aliate de Control.
Acesta ajunge în posesia delegaţiei sovietice, iar Smaranda Brăescu este condamnată, în contumacie, la doi ani de închisoare. Fusese acuzată că nu „a demascat” grupările opozante regimului comunist (Haiducii lui Avram Iancu, Mişcarea pentru Libertate şi Sumanele Negre) şi că a semnat, alături de alte 11 personalităţi, memoriul prin care dezvăluia falsificarea alegerilor.
Istoricii spun că după acest episod s-a ascuns probabil într-o mănăstire, sub numele de Maria Popescu. S-a îmbolnăvit de cancer mamar, a fost operată de profesorul Fălcoianu şi internată pe ascuns la Clinica Universitară din Cluj-Napoca, sub supravegherea profesorului doctor Iuliu Haţeganu şi a conferenţiarului Macovei, dar în zadar. Nu se cunoaşte cu certitudine locul unde a fost înmormântată, dar se presupune că rămăşiţele i s-ar găsi în Cimitirul Central din Cluj.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
