20 ianuarie, ziua în care a murit actorul american cu origini românești care l-a interpretat magistral pe Tarzan VIDEO
0La 20 ianuarie 1906, s-a născut omul de afaceri grec Aristotel Onassis, iar un an mai târziu a murit chimistul rus Dmitri Mendeleev care a creat sistemul periodic al elementelor.
1527 - Petru Rareș a fost ales domn al Moldovei
Petru Rareș a fost ales domn al Moldovei în ianuarie 1527, la doar câteva zile după moartea predecesorului său, Ștefăniță Vodă, nepotul lui Ștefan cel Mare.
Ştefăniţă murise în condiţii misterioase, după o expediție în Țara Românească. Dispariţia prematură a lui Ștefăniță Vodă (despre care a circulat zvonul că ar fi fost otrăvit de soția sa, doamna Stana), la numai 21 de ani, a lăsat Moldova într-o situație dificilă.
Otomanii au ocupat Belgradul (1521), au încheiat un armistițiu cu Polonia (1525) și au zdrobit Ungaria, la Mohacs (1526). Această conjunctură externă anunța vremuri tulburi pentru Moldova, lucru care a contribuit probabil la desemnarea rapidă a unui succesor la tronul vacant al țării, în persoana lui Petru Rareș, un fiu nelegitim al lui Ștefan cel Mare.
Cu toate că situația externă a Moldovei era destul de dificilă, Petru Rareș a dus o politică ambițioasă, deși destul de ezitantă, căutând să extindă influența și teritoriul țării sale, dovedindu-se în acest fel un adevărat precursor al lui Mihai Viteazul. Profitând de conflictul dintre otomani și habsburgi, după înfrângerea Ungariei de la Mohacs, voievodul moldovean a organizat două expediții în Ardeal, în anul 1529, „în sprijinul” lui Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei, care avea să fie numit de otomani rege al Ungariei, în defavoarea lui Ferdinand de Habsburg. În fapt, Petru a consolidat influența Moldovei în Transilvania.
Nu numai că a obținut de la Zapolya recunoașterea vechilor posesiuni, Ciceul și Cetatea de Baltă, ci și dreptul de stăpânire asupra unora noi: Ungurașul, cu 34 de sate, Valea Rodnei, cu 23 de sate, și Bistrița, cu peste 50 de sate. Chiar dacă Petru invoca autoritatea regelui Ungariei, după înfrângerea de la Feldioara, împotriva trupelor transilvane fidele lui Ferdinand, și supunerea secuilor, voievodul moldovean a exercitat un protectorat efectiv asupra Țării Bârsei și a orașelor Brașov, Mediaș și Sighișoara. Într-o scrisoare adresată brașovenilor, în 1530, Petru spunea că „Ardealul l-am cucerit cu sabia și nu-l vom da nimănui, nici lui Ferdinand, nici altuia” .
1880: a apărut, la București, revista „Literatorul”, sub conducerea lui Alexandru Macedonski
„Literatorul” a fost o revistă literară, înființată de Alexandru Macedonski. A apărut la București, între 1880 și 1919. Revista Literatorul fondată de Macedonski a fost continuată într-o serie nouă, în 1991, de către Marin Sorescu.
1906: s-a născut omul de afaceri grec Aristotel Onassis
Aristotel Onassis s-a născut în Smyrna (Izmir, Turcia), în 1906, în familia unui comerciant de tutun. Schimbările politice de la finele Primului Război Mondial au făcut ca grecii din Smyrna, după preluarea oraşului de către turci să emigreze în Grecia, dar şi în alte state, printre care şi România.
Familia lui Onassis a pierdut totul şi s-a văzut nevoită să plece în Grecia. Atunci, Onassis şi-a zis că se poate şi altfel. Ca şi strămoşii lui antici, care migraseră în cadrul marii colonizări greceşti, Onassis a ales să plece departe de casă. Cu mai puţin de 1 000 de dolari în buzunar, cu două scrisori către greci influenţi din America de Sud, în 1923, după stingerea conflictului greco-turc, Onassis a ajuns în Argentina. A fost ajutor într-un restaurant, apoi a devenit telefonist.
A intuit că afacerile cu tutun pot fi profitabile şi, când a putut să investească, a adus tutun din Grecia, pe care l-a vândut pe piaţa neagră, înfloritoare la acea dată. În 1931, la 25 de ani, Onassis avea în cont primul milion de dolari. Împreună cu cei doi veri ai săi, stabiliţi şi ei în Argentina, s-a decis să se implice, ca orice grec respectabil, în afaceri cu vapoare. Ajuns consul grec în Argentina, Onassis a ştiut să profite de dorinţa oamenilor de a procura şi a vinde valută, pe piaţa neagră, jucând cu banii asociaţilor săi şi câştigând.
Onassis s-a căsătorit în 1946, cu Athina, fiica unui armator grec, din dorinţa de a avea controlul flotei acestuia. Socrul avea relaţiile, Onassis avea puterea. Socrul lui Onassis avea 12 din cele 100 de ”LIBERALITĂŢI” oferite navigatorilor de către guvernul american (nytimes.com). După ce a fost nevoit să plătească 7 milioane de dolari temutului Fisc American (IRS), în 1954, Onassis şi-a revenit odată cu ”Criza Suezului”. Naţionalizarea Canalului de către Preşedintele Nasser a dus la folosirea vechii rute pe la Capul Bunei Speranţe, pentru petroliere, iar cele ale lui Onassis, exact acest moment îl aşteptau.
Onassis ş-a cumpărat o insulă, Skorpios, pe care a transformat-o într-un paradis, şi-a comandat cel mai luxos yacht-”Christina”, unde a avut oaspeţi celebri (inclusiv W. Churchill). Şi-a deschis afaceri, pretutindeni, în SUA, Iran, Grecia (greece.org).
Onassis nu a excelat nici ca tată sau soţ. Singura lui ”evadare” a fost iubirea pentru Maria Callas. Se cunoaşte faptul că soprana a fost însărcinată cu armatorul grec, copilul lor murind în 1960.
Aristotel Sokrates Onassis se odihneşte, alături de copiii lui, pe Insula Skorpios.
1907: a murit chimistul rus Dmitri Mendeleev care a creat sistemul periodic al elementelor
Dmitri Mendeleev a fost unul dintre cei mai însemnaţi chimişti. Pasiunea sa pentru chimie s-a concretizat prin descoperirea legii periodicităţii şi crearea tabelului periodic al elementelor, una dintre realizările ştiinţei foarte cunoscute şi apreciate la nivel mondial, conform www.famousscientists.org.
Tabelul periodic al elementelor, numit și tabelul periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-o formă tabelară toate elementele chimice cunoscute până în prezent, aranjate în funcție de numărul lor atomic adică, după numărul de protoni dintr-un atom și, în funcție de configurația electronică și proprietăți chimice recurente.
Primele 94 de elemente există în natură, deși unele au fost observate în cantități infime și au fost sintetizate în laborator cu mult înaintea descoperirii lor. Elementele cu numerele atomice cuprinse între 95 și 118 au fost doar sintetizate în laborator sau în reactoarele nucleare.
Cu ajutorul tabelului periodic al elementelor, Mendeleev a evidenţiat existenţa şi proprietăţile noilor elemente chimice.
Dmitri Mendeleev a murit la Sankt Petersburg la 2 februarie 1907, cu doar şase zile înainte să împlinească 73 de ani.
1920: s-a născut Federico Fellini, regizor italian
Federico Fellini, unul dintre marii regizori ai secolului trecut, s-a născut în 1920, în oraşul italian Rimini. Urbano, tatăl lui, dintr-o familie de ţărani şi mici arendaşi, a luat-o de soţie, în 1918, pe Ida Barbiani, fiica unor comercianţi. Au locuit împreună cu Federico la Rimini, până când acesta s-a mutat la Roma, după liceu. De la unul dintre autorii biografiei lui aflăm că Fellini nu se dădea în vânt după şcoală şi că obişnuia să chiulească. În 1939, ca să le facă pe plac părinţilor, s-a înscris la Facultatea de Drept a Universităţii din Roma, însă nu s-a dus la cursuri.
A lucrat pentru scurtă vreme ca reporter, după care a început să scrie scheciuri pentru radio. Şi aşa au venit din ce în ce mai multe propuneri de colaborare. La 23 de ani Fellini, ulterior regizor şi scenarist, s-a căsătorit cu actriţa Giulietta Masina, protagonista mai multor filme de-ale lui.
Printre cele mai cunoscute şi apreciate pelicule semnate de Fellini se numără „La Dolce Vita“, „8½“, „La Strada“, „Nopţile Cabiriei“, „Satyricon“ şi „Amarcord“.
De-a lungul celor aproape 50 de ani de carieră, Federico Fellini a câştigat mai multe premii, printre ele un trofeu Palme d'Or pentru „La Dolce Vita“, iar patru dintre peliculele regizate de el au fost distinse cu Oscarul la categoria „Cel mai bun film într-o limbă străină“.
Fellini a murit la 73 de ani, pe 31 octombrie 1993, în urma unui infarct.
1975: s-a născut actorul Pavel Bartoș
Este unul dintre cei mai iubiți actori din România și mulți l-ar desemna drept cel mai simpatic prezentator tv. Grație unei spontaneități ieșite din comun, emisiuni precum „Românii au talent” și „Vocea României” nu ar mai fi la fel fără Pavel Bartoș. Dar viața și cariera sa înseamnă mult mai mult decât aceste două formate tv de succes.
Pavel Bartoș a absolvit Colegiul Național din Miercurea Ciuc și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Facultatea de Teatru.
Și-a început cariera ca actor la Teatrul de păpuși Puck din Cluj (1993-1994), continuând la Teatrul Național din Cluj și Teatrul de Nord din Satu Mare.
În 1999, a obținut un post de actor la Teatrul Național din Timișoara și la Teatrul Maghiar de Stat Csicky Gergely, colaborând totodată cu Opera Română din Timișoara.
În 2001, a intrat în trupa Teatrului Odeon din București.
În aceeași perioadă a început să cocheteze cu televiziunea, prin participarea la diverse emisiuni de divertisment, cum ar fi matinalul TVR 1 'Buna Dimineața România', unde a fost prezentator vreme de un an sau emisiunea 'Căsătorie în direct' (PRO TV), unde a fost coprezentator.
2004 a reprezentat debutul său în telenovele și seriale, actorul având roluri în „Numai iubirea”, „Păcatele Evei', „Aniela”, „Îngerașii”, „Iubire ca în filme”.
Consacrarea absolută i-au adus-o emisiunile „Românii au talent” și „Vocea României”.
1984: a murit Peter Johann Weissmüller (Tarzan)
Actorul american Johnny Weissmuller a rămas faimos pentru interpretarea rolului Tarzan, în filmele inspirate de romanele lui Edgar Rice Burroughs.
Pe numele său real Peter Johann Weissmüller, actorul s-a născut la Timișoara în 1904. „Niciodată nu m-am considerat un actor, iar ca om de afaceri nu m-am descurcat deloc. Întotdeauna am fost un bun atlet, înotător”, obişnuia el să povestească.
La vârsta de 9 ani, Weissmuller s-a îmbolnăvit de poliomelită, iar medicii i-au recomandat practicarea înotului pentru recuperare. Aşa a început povestea de succes a multiplului campion olimpic. După ce a ajuns conjunctiural în bazin, întâmplarea a jucat încă odată un rol hotărâtor în viaţa sa. A fost remarcat de un antrenor de înot în timpul unei operaţiuni de salvare, pe când era angajat ca salvamar pe plaja din Michigan, în 1921.
Îndrumat către sport, Johnny Weissmuller a uimit prin capacităţile sale fizice ieşite din comun, devenind, un an mai târziu, recordman al Statelor Unite la 100 de metri liber, cu timpul de 58,6 secunde. Era primul om care reuşea să coboare sub ştacheta minutului, pe respectiva distanţă. Astfel, a fost selecţionat în lotul olimpic de nataţie al Statelor Unite pentru ediţia din 1924, de la Paris.
Pentru că îi era frică să nu fie exclus din lot deoarece încă nu avea cetăţenie americană, Johnny a declarat că s-a născut în Statele Unite, luând identitatea fratelui său mai mic, Peter. Chiar dacă niciodată nu a menţionat că s-a născut în Banat din diferite motive, în special pentru a nu-şi pierde medaliile olimpice, Weismuller a recunoscut faptul că tatăl său s-a născut în comuna Variaş, acum în judeţul Timiş.
În Franţa, a câştigat trei medalii de aur la înot, cucerind şi un bronz (tot pe 20 iulie), la polo, cu echipa. Patru ani mai târziu, Johnny Weissmuller şi-a îmbogăţit palmaresul olimpic cu alte două medalii, la 100 de metri liber şi cu ştafeta de 4X200 de metri liber. Oficial, Johnny Weissmuller a fost neînvins în peste 1.000 de curse.
În 1929, după încheierea carierei sale sportive, Johnny a semnat un contract cu o companie producătoare de lenjerie intimă, BVD, pentru care a pozat de mai multe ori ca model, în schimbul a 500 de dolari pe săptămână.
În acelaşi an şi-a făcut debutul şi pe marele ecran, interpretând rolul lui Adonis în filmul “Glorifying the American Girl” / “Glorie fetei americane”.
A semnat apoi cu Metro-Goldwyn-Mayer, în 1931, devenind primul Tarzan din filmele sonore şi fiind considerat chiar şi astăzi cel mai bun Tarzan din istoria cinematografiei.
Nemafiind solicitat apoi pentru roluri, şi-a încercat norocul în afaceri, dar fără prea mare succes. Pentru o scurtă perioadă, în 1973, a fost “celebrity greeter” la cazinoul Caesar’s Palace din Las Vegas.
A murit de edem pulmonar în 1984, la Acapulco, în Mexic, fiind înmormântat la cimitirul Jardines del Tiempo.
1993: a murit actrița Audrey Hepburn
Actrița de film de origine anglo-olandeză, Audrey Hepburn s-a născut pe 4 mai 1929, în Belgia, provenind dintr-o familie aristocrată olandeză și a murit pe 20 ianuarie 1993, în Elveția.
A jucat într-o serie de spectacole muzicale și a avut o serie de roluri secundare în filme britanice. În timpul unei filmări i se oferă un rol principal într-un spectacol de pe Broadway, unde se face remarcată.
Prima sa producție hollywoodiană este filmul „Vacanță la Roma” din 1953 unde deține rolul principal, alături de Gregory Peck. Filmul este un succes imens, iar Audrey câștigă Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță pentru prestația sa.
Devenită foarte repede unul dintre cele mai apreciate star-uri de la Hollywood, joacă în numeroase filme, dintre care cele mai apreciate sunt „Mic dejun la Tiffany” și „My Fair Lady”.
După 1967, după separarea de actorul Mel Ferrer cu care fusese căsătorită timp de 14 ani,renunță la a mai juca în producții importante, în următorii ani având doar apariții sporadice. Se căsătorește în 1969 cu psihologul italian Andrea Dotti și se stabilește în Elveția, dar în 1982 divorțează. Hepburn a fost ambasadoare UNICEF, iar în ultimii ani a călătorit în numeroase țări pentru a ajuta și a sensibiliza opinia publică. În 1993, a murit din cauza unui cancer intestinal.
Audrey Hepburn este considerată și în prezent un model de frumusețe și eleganță, fiind de nenumărate ori considerată ca una dintre cele mai frumoase femei din toate timpurile.
Imaginea ei este folosită în numeroase campanii publicitare. Stilul îmbrăcăminții ei continuă să aibă succes în rândul femeilor și în ziua de azi. Rochia neagră Givenchy din filmul „Mic dejun la Tiffany” a fost vândută în 2006 cu peste 462.000 lire sterline, al doilea preț, ca valoare, plătit vreodată pentru o rochie dintr-un film, după cea a lui Marilyn Monroe din filmul The „Seven Year Itch”, care s-a vândut cu 4,6 milioane de dolari în iunie 2011.
2014: are loc tragicul accidentul aviatic din Munții Apuseni, soldat cu doi morți
Un avion YR-BNP, care executa o cursă umanitară, a aterizat forţat într-o zonă împădurită, la o altitudine de circa 1600 metri. Avionul era pilotat de Adrian Iovan, iar Răzvan Petrescu era copilot. Aeronava transporta o echipă de cinci cadre medicale de la Bucureşti la Oradea.
În accident au murit pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. Totodată, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sfânta Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.
Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.
Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.
Se încarcă comentariile...
