Video 19 aprilie: ziua în care s-a născut Nicu Covaci, fondatorul legendarei trupe Phoenix VIDEO
0La 19 aprilie 1947 s-a născut Nicu Covaci. Tot într-o zi de 19 aprilie s-au născut inginerul Anghel Saligny și jucătoarea de tenis de câmp Maria Șarapova. În anul 1882 a murit Charles Darwin, fondatorul teoriei referitoare la evoluția speciilor.
1848 - s-a născut prozatorul Calistrat Hogaş
Calistrat Hogaş a fost un povestitor plin de farmec, Munţii Neamţului constituind universul nuvelelor şi povestirilor sale. La 3 iulie 1882, a debutat ca prozator cu fragmente din ciclul „Amintiri din o călătorie” în revista „Asachi”, pe care le-a reluat şi continuat în „Arhiva” (1893-1902), revista lui A.D. Xenopol. Apariţia revistei „Viaţa românească” a lui G. Ibrăileanu şi constituirea în jurul revistei a grupării cu acelaşi nume au avut un rol important în cariera lui Hogaş. Colaborarea sa în paginile revistei a început cu povestirea „Floricica” (nr. 2/1907), până în 1912 fiindu-i publicate „În munţii Neamţului” şi alte note de drum.
Opera sa a fost editată de-abia în anul 1921, în două volume, după ce volumul publicat în anul 1914, „Pe drumuri de munte”, a fost distrus aproape în întregime într-un incendiu.
În ultimii ani ai vieţii, din cauza războiului, s-a retras la Piatra Neamţ, stingându-se din viaţă la Roman, la 28 august 1917. A fost distins postum cu primul premiu iniţiat de Societatea Scriitorilor Români (1922), la recomandarea lui Liviu Rebreanu, după ce, în 1915, îi fusese refuzat Premiul „Adamachi” al Academiei.
1854: s-a născut inginerul Anghel Saligny
Anghel I. Saligny este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești.
Lucrarea sa cea mai importantă este proiectarea în 1888 și construcția între 1890 - 1895 a podului peste Dunăre de la Cernavodă, care era, la acea vreme, cel mai lung din Europa și printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume.
Inaugurarea podului a avut loc în septembrie 1895, la festivitate participând şi Carol I. Un tren special cu oficialităţi a plecat din Gara de Nord din Bucureşti la ora 9.05 şi a sosit la Feteşti la ora 12.30.
După ce s-a bătut ultimul nit, un nit de argint, s-a zidit documentul inaugurării şi s-a celebrat serviciul religios, trenul de încercare format din 15 locomotive a trecut pe pod cu o viteza de 60 km/h, într-un zgomot infernal produs de fluierele locomotivelor, de sirenele vaselor de pe Dunăre şi de muzica fanfarei. A urmat un al doilea tren, cu o viteză de 80 km/h. În tot acest timp, Anghel Saligny a stat sub pod pe o şalupă, alături de muncitori, pentru a garanta rezistenţa lui.
Între anii 1889 și 1909 a condus lucrările de amenajare ale portului Constanța, introducând pentru prima oară în România piloții și radierele din beton armat în construcțiile portuare și proiectând silozurile de cereale și stația de petrol. Printre celelalte lucrări ale sale se numără linia de cale ferată Târgu Jiu - Filiași, tunelul de cale ferată din Valea Mostiștei, portul Ramadan (Giurgiu), etc.
1882: a murit Charles Darwin, naturalist britanic
Charles Darwin este cel mai celebru naturalist britanic, geolog, biolog și autor de cărți, fondatorul teoriei referitoare la evoluția speciilor (teoria evoluționistă).
A observat că toate formele de viață au evoluat de-a lungul timpului din anumiți strămoși comuni, ca rezultat al unui proces pe care l-a numit „selecție naturală”, toate acestea fiind publicate în cea mai celebra scriere a sa, „Originea speciilor”.
Teoria evoluționistă a fost recunoscută de către comunitatea științifică și publicul larg încă din timpul vieții sale, în timp ce teoria selecției naturale a fost considerată ca prim argument al procesului evoluției abia prin anii 1930, iar acum constituie baza evoluționismului sintetic.
Darwinismul a atras după sine o gamă largă de consecințe sociale iar controversa a devenit una dintre trăsăturile sale permanente și definitorii. Charles Darwin a revoluționat cercetarea științifică și cunoașterea propriilor noastre origini, ca și a relației fizice cu natura și universul.
1947 - s-a născut Nicu Covaci
Nicu Covaci a plecat din țară în anul 1976, printr-o căsătorie fictivă și prin renunțarea la cetățenia română. Contesta regimul, dar cu o oarecare finețe. Sătul de povestea asta, a hotărât să plece. Și ce face? Le lasă colegilor de trupă instrumentele, instalația de sunet și de lumină și le spune exact așa: «Rămâneți calzi, pentru că nu se știe, poate vine Moș Crăciun» și părăsește Romania.
Dar povestea nu se termină aici. Nicu Covaci a revenit în țară după cutremurul din martie 1977, profitând de oportunitate. Dorința sa ascunsă era aceea de a scoate din lagărul comunist și restul trupei. A stat câteva luni în țară, timp în care trupa se reunește și susține două mari concerte cu zeci de mii de spectatori, la Constanța și Tulcea.
Pe drum spre Timișoara au mai multe discuții și Nicu Covaci le-a sugerat să se vadă la el acasă, în Timișoara. La întâlnirea de la Nicu Covaci, de a doua zi, Mircea Baniciu nu a mai venit.
Au trecut câteva zile și, într-o seară frumoasă, de vară, Ovidiu Lipan Țăndărică îl tot ruga să iasă la o bere. „Hai să ieșim și noi în oraș. Hai să ieșim la Continental, să bem o bere. Stăm aici în casă. E vară..“. „Atunci, Nicu Covaci le-a spus: „OK, ieșim, dar ieșim definitiv!” Evident, ceilalți se șochează. Chiar descriu un moment în care Josef Kappl vrea să pună mâna pe telefon să o sune pe mama lui, să o anunţe, iar „Nicu Covaci rupe firul telefonului din perete, evident, de teamă să nu fie interceptată discuția ambientală, pentru că Securitatea făcea și asta, acolo unde era cazul. Și pleacă“, povestește Andrei Galiță, consilier CNSAS în interviul publicat integral în volumul „Phoenix. Har/Jar“.
Ceea ce a urmat e fascinant, un subiect demn de un proiect cinematografic. „În boxa pregătită pentru Mircea Baniciu, Nicu Covaci spune că a luat o prietenă, o vecină de etnie germană, gravidă, care nu își dorea sub nicio formă să nască în România. Îi pune în boxe, îi închide. Chiar el spune că, din cauza numărului foarte mare de șuruburi, vreo 48, s-a ales cu răni la mâini din cauza șurubelniței“.
Ajunge la vamă, unde i se spune că mijlocul de transport o să fie controlat peste tot. El, relaxat, le răspunde: „OK, n-aveți decât!”. Dar, avea la el recuzita tentantă pentru grăniceri: vin de Recaș, cârnați de Banat și franzele calde, astfel că reușește să deturneze un pic atenția grănicerilor.
Închiși în instrumente stăteau, în poziție de yoga, membrii trupei. Tot Covaci a fost cel care le-a administrat și Valium, altfel nu crede că ar fi putut să-și ducă planul la bun sfârșit.
După ce au gtrecut granița, i-a scos din boxe. Buimaci, ei întreabă: „Unde am ajuns?”. „În Rai!”, le-a răspuns Nicu Covaci.
1987: s-a născut Maria Șarapova, jucătoare rusă de tenis de câmp
Maria Iurievna Șarapova este o fostă jucătoare profesionistă de tenis din Rusia, deținătoare a cinci titluri de mare șlem. În anul 2004, ea a învins-o pe Serena Williams, câștigând astfel la vârsta de 17 ani titlul de la Wimbledon.
Doi ani mai târziu, ea a înfrânt-o pe Justine Henin în finala de la U.S. Open 2006, în 2008 ea a câștigat titlul de la Australian Open, câștigând în fața Anei Ivanović, în 2012 a câștigat titlul de la Roland Garros, în fața Sarei Errani, iar în 2014 a câștigat pentru a doua oară French Open-ul în fața Simonei Halep.
Se încarcă comentariile...
