14 iulie: Destinul tragic al Mădălinei Manole. O viață începută și sfârșită în aceeași zi, la 43 de ani distanță
0În ziua de 14 iulie, în 1967, se năștea artista Mădălina Manole, iar în 2010 își pune capăt zilelor. Tot în această zi, se naște Gerald Ford, al 38-lea președinte al SUA.

1789: Căderea Bastiliei. Francezii iau cu asalt fortăreața cunoscută sub numele de Bastilia
Căderea Bastiliei, un eveniment major al Revoluției Franceze, s-a produs la Paris într-o zi de marți 14 iulie în anul 1789.

Cu toate că fortăreața medievală cunoscută sub numele de Bastilia mai avea doar șapte deținuți, căderea ei în mâinile revoluționarilor parizieni a reprezentat în mod simbolic sfârșitul Vechiului Regim (Ancien régime, în franceză) și începutul Revoluției Franceze.
Predarea închisorii, simbol al tiraniei monarhiei franceze, a zguduit atât Franța cât și restul Europei, ecourile sale ajungând până în îndepărtata Rusie. Din 1880, 14 iulie este Ziua națională a Franței.
1913: Se naște Gerald Ford, fost președinte al SUA
Gerald Ford, politicianul american care a devenit al 38-lea președinte al Statelor Unite, s-a născut în Omaha, Nebraska, pe 14 iulie 1913.

Ford a frecventat liceul South High School din Grand Rapids, unde a excelat atât în plan academic, cât și în cel sportiv, fiind numit membru al societății de onoare și al echipelor de fotbal „All-City” și „All-State”, scrie Ford Library Museum.
Între 1931 și 1935, Ford a studiat la Universitatea Michigan din Ann Arbor, unde s-a specializat în economie. A obținut diploma de licență în iunie 1935.
După ce s-a întors în Michigan și a promovat examenul de admitere în barou, Ford și un coleg de frăție de la Universitatea din Michigan, Philip A. Buchen (care mai târziu a lucrat în echipa lui Ford de la Casa Albă ca consilier al președintelui), au înființat o societate de avocatură în Grand Rapids.
În timpul campaniei electorale, Gerald Ford s-a căsătorit cu Elizabeth Anne Bloomer Warren, consultantă de modă într-un magazin universal. Au avut patru copii: Michael Gerald, născut pe 14 martie 1950; John Gardner, născut pe 16 martie 1952; Steven Meigs, născut pe 19 mai 1956; și Susan Elizabeth, născută pe 6 iulie 1957.
Gerald Ford a fost membru al Camerei Reprezentanților din 3 ianuarie 1949 până în 6 decembrie 1973, fiind reales de douăsprezece ori, de fiecare dată cu peste 60% din voturi.
Atât în alegerile din 1968, cât și în cele din 1972, Ford a fost un susținător loial al lui Richard Nixon, care îi era prieten de mulți ani.
Spectrul scandalului Watergate, spargerea sediului Partidului Democrat în timpul campaniei din 1972 și acoperirea ulterioară de către oficialii administrației Nixon au planat asupra mandatului de nouă luni al lui Ford în calitate de vicepreședinte.
Când a devenit evident că probele, opinia publică și starea de spirit din Congres indicau toate spre punerea sub acuzare, Nixon a devenit primul președinte din istoria Statelor Unite care a demisionat din funcție.
Gerald R. Ford a depus jurământul ca președinte al Statelor Unite pe 9 august 1974, declarând că „lungul coșmar național s-a terminat. Constituția noastră funcționează”.
Președintele Ford a murit pe 26 decembrie 2006 la reședința sa din Rancho Mirage, California. După ceremonii în California, Washington și Grand Rapids, a fost înmormântat pe terenul Muzeului Prezidențial Gerald R. Ford din Grand Rapids.
1947: Zece conducători ai Partidului Național Țărănesc au fost arestați pe aeroportul din Tămădău
În dimineaţa zilei de 14 iulie 1947, la orele 6.30, mai mulţi membri naţional-ţărănişti au fost prinşi de autorităţile comuniste pe câmpul de la Tămădău, în timp ce încercau să se îmbarce în două avioane I.A.R.-39, cu scopul de a fugi peste graniţă.

Din grup făceau parte: Ion Mihalache, vicepreşedinte PNŢ, cu soţia, Nicolae Penescu, secretar general PNŢ, cu soţia, Nicolae Carandino, directorul ziarului „Dreptatea”, cu soţia, Ilie Lazăr, doctorul Constantin Gafenco, inginerul Gheorghe Popescu, Dumitru şi Eugen Borcea.
Toţi membrii PNŢ au fost arestaţi şi duşi într-o carceră a Ministerului de Interne. La 19 iulie 1947, Adunarea Deputaţilor a ridicat imunitatea parlamentară a demnitarilor naţional-ţărănişti, pentru a putea fi arestaţi. S-a interzis activitatea ziarului „Dreptatea”, ziarul PNŢ, iar Iuliu Maniu, împreună cu întreaga conducere a partidului au fost arestaţi. La 30 iulie 1947, printr-un jurnal al Consiliului de Miniştri s-a decis dizolvarea Partidului Naţional Ţărănesc.
1967: Se naște artista Mădălina Manole, care avea să se stingă tot într-o zi de 14 iulie
Artista Mădălina Manole s-a născut pe 14 iulie 1967, în Vălenii de Munte, Prahova, fiind primul copil al cuplului format din Ion și Eugenia Manole. La un an distanță se naște Marian, singurul frate al Mădălinei.

După ce a studiat chitara, Mădălina Manole a început să compună muzică pe versuri ale unor poeţi celebri. A debutat muzical la vârsta de 15 ani, la Cenaclul Tineretului prahovean.
Împreună cu Ştefania Ghiţă a format duetul Alfa şi Beta, cu care a participat la spectacolele Cenaclului Flacăra.
Între anii 1982 şi 1985, Mădălina Manole a urmat cursurile Şcolii Populare de Artă, la clasa Mihaela Runceanu - Ionel Tudor şi a fost angajată la Aeroportul Otopeni pe post de controlor trafic aerian-auxiliar. Dan Ştefănică i-a încredinţat piesa „Pentru noi nu poate fi alt cer“, care figurează pe coloana sonoră a filmului „Nelu“, în regia lui Dorin Doroftei. Cu această ocazie, interpreta a jucat şi primul rol într-un film.
În anul 1988, Mădălina Manole a participat la Festivalul Mamaia cu piesa „Un om sentimental“ compusă de Şerban Georgescu, acesta fiind începutul unei colaborări de succes între cei doi.
Trei ani mai târziu a obţinut discul de aur pentru albumul „Fată dragă“, ce va primi ulterior alte două discuri de aur, pentru vânzări de peste două milioane de unităţi.
Din 1991, a început o serie de turnee de succes în Statele Unite ale Americii, Canada, Austria, Belgia, Germania, Franţa. În anul 1995, cântă la Bucureşti în deschiderea concertului Whigfield, iar un an mai târziu, în deschiderea concertului susţinut de formaţia Los del Rio.
În anul 1997, a lansat albumul „Lină, lină Mădălină“, moment în care înregistrează două premiere notabile. Astfel, Mădălina Manole devine primul nume al muzicii pop româneşti care intră în catalogul unui mare producător muzical internaţional - Polygram Group (prin Zone Records România).
Cea de-a doua premieră marcată prin acest album este faptul că Mădălina Manole este prima artistă de muzică pop care are curajul sa interpreteze folclor autentic, în manieră originală, cu o orchestră de muzică populară condusă de regretatul Dorel Manea.
Mădălina Manole suferea de depresie după nașterea băiatului ei și, în 2010, a avut trei tentative eșuate de suicid.
Ea a decedat în 14 iulie 2010, chiar în ziua în care a împlinit 43 de ani. Cântăreața a fost găsită decedată în locuința ei de pe strada Griviței din Otopeni. I.N.M.L a stabilit că Mădălina s-a sinucis înghițind un pesticid foarte toxic numit Carbofuradan.
1967: Se stinge din viață Tudor Arghezi, poet și scriitor român
Tudor Arghezi s-a născut pe 21 mai 1890, la București, și rămâne cunoscut pentru activitatea sa de scriitor, dar și pentru pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului.

Volumul său de debut, „Cuvinte potrivite” (1927), a stârnit reacții contradictorii, dar a impus un nou mod de a face poezie. Pe lângă activitatea poetică, Arghezi a fost și un prozator de forță, remarcabilă fiind literatura sa pentru copii, precum și romanul „Ochii Maicii Domnului” și un publicist pasionat, cunoscut pentru articolele sale de polemică și spiritul său critic incisiv.
Opera lui Arghezi a influențat profund generațiile literare următoare și a contribuit decisiv la consolidarea modernismului în cultura română.
Tudor Arghezi a fost arestat de două ori în regimuri politice diferite. A fost acuzat că a colaborat cu trupele germane de ocupație și că a publicat articole care atingeau morala publică.
La 87 de ani, scriitorul se stinde din viață, pe 14 iulie 1967, la București.
1999: Moare Maria Banuș, poetă română de origine evreiască
Maria Banuș s-a născut la data de 10 aprilie 1914 la București, fiind fiica lui Max Banuș, contabil și director la Banca Marmorosch Blank și a Anettei Marcus.

Școala primară o urmează în particular, dând examene la Școala din str. Lucaci în perioada 1920–1923. După absolvirea studiilor liceale la Institutul „Pompilian” din Calea Rahovei (1923–1931), a urmat cursurile Facultății de Drept și apoi pe cele ale Facultății de Litere din cadrul Universității din București.
Ca poetă, debutează timpuriu, în 1928, în revista „Bilete de papagal” a lui Tudor Arghezi, cu poemul „14 ani”, semnând Marioara Banuş, potrivit volumului „Dicţionarul scriitorilor români” (Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995). În perioada studenţiei a publicat versuri şi traduceri din Rainer Maria Rilke şi A. Rimbaud în revista „Azi” condusă de Zaharia Stancu, care-i va schimba prenumele în Maria, scrie Agerpres.
Editorial a debutat cu volumul de poezii „Ţara fetelor” (1937), „care aduce o notă de prospeţime tinerească în lirica momentului şi, în acelaşi timp, accente caracteristice pentru filonul ulterior al poeziei feminine de la noi” („Dicţionarul general al literaturii române” apărut, sub egida Academiei Române, la Editura „Univers Enciclopedic”, Bucureşti, 2004).
Printre premiile cu care a fost distinsă se numără: Premiul „George Coşbuc” al Academiei Române (1949), Premiul de Stat (1949, 1951), Premiul special al Uniunii Scriitorilor (1986), Premiul internaţional „Gottfried von Herder” (1989).
Maria Banuş a murit la 14 iulie 1999, la Bucureşti.
2016: Un bărbat a intrat cu un camion într-o mulțime, în Nisa, omorând 86 de persoane
În seara zilei de 14 iulie 2016, un atentat a avut loc în Nisa, atunci când Mohamed Lahouaiej Bouhlel, cetățean francez cu origini tunisiene, a spulberat cu un camion frigorific de 19 tone o mulțime de oameni care sărbătoreau Ziua Națională a Franței pe Promenade des Anglais. Cel puțin 85 de persoane, inclusiv 10 copii, au fost ucise. Atentatorul a fost împușcat și ucis de poliție.

Agence France-Presse a descris evenimentul ca pe al treilea atac terorist major în Franța de la începutul anului 2015, după atacurile din Île-de-France în luna ianuarie a aceluiași an și atentatele de la Paris din noiembrie 2015.