13 ianuarie: Ziua în care a început destrămarea URSS. Armata și tancurile sovietice au ucis oameni neînarmați în Lituania

0
Publicat:

Pe 13 ianuarie 1991,tancurile și soldații sovietici au încercuit turnul TV din Vilnius, după care au început să tragă cu muniție de război în aer, și apoi direct în mulțimea adunată în jurul clădirii.

Lituanian fluturând drapelul în fața unui tanc sovietic FOTO: Wikipedia
Lituanian fluturând drapelul în fața unui tanc sovietic FOTO: Wikipedia

1610: Galileo Galilei descoperă cel de-al patrulea satelit al planetei Jupiter, Callisto

Callisto este unul dintre cei patru sateliți galileeni ai lui Jupiter. Al doilea satelit ca mărime dintre cei ai lui Jupiter, nu este mai mare decât Mercur.

El a fost descoperit în 1610 de către Galileo Galilei. Callisto este al treilea satelit ca mărime din Sistemul solar și al doilea dintre sateliții lui Jupiter, după Ganymede.

Galileo Galilei FOTO: Wikipedia
Galileo Galilei FOTO: Wikipedia

1866: S-a născut Constantin I.C. Brătianu, om politic și de stat din România, președinte al Consiliului de miniștri din România

Constantin I. C. Brătianu (cunoscut şi ca Dinu Brătianu, n. 13 ianuarie 1866 – d. mai 1950) a fost un om politic liberal, membru proeminent al „dinastiei Brătienilor”, ca fiu al lui Ion C. Brătianu şi frate mai mic al lui Ionel Brătianu. De profesie inginer, Dinu Brătianu a deţinut funcţiile de deputat şi ministru, devenind în ultima parte a vieţii sale preşedinte al Partidului Naţional Liberal.

Constantin I. C. Brătianu FOTO: Arhive
Constantin I. C. Brătianu FOTO: Arhive

A studiat ingineria la Școala Politehnică din București și apoi la Institutul de Mine din Paris. Între 1910 și 1938 a fost ales permanent deputat în Parlament din partea Partidului Liberal. In 1933 a fost numit Ministru de Finanțe, iar in 1934 a fost ales președinte al Partidului Național-Liberal. Este arestat in timpul regimului comunist adus de tancurile sovietice si moare in detentie, în anul 1950, in jurul datei de 5-6 mai, probabil în închisoarea de la Sighet.

1917: Catastrofa de la Ciurea, cel mai grav accident feroviar din istoria României

Catastrofa de la Ciurea”, cel mai grav accident feroviar din România, a avut loc în data de 31 decembrie 1916 ( n.r. - potrivit calendarului Iulian aflat încă în vigoare la data respectivă, astăzi 12/13 ianuarie 1917), în plină desfășurare a Primului Război Mondial, în gara din localitatea Ciurea, la sud de Iași, pe calea ferată Bârlad - Iași.

În plin război mondial, un tren cu refugiaţi care a plecat de la Galaţi şi se îndrepta spre Iaşi a deraiat şi s-a răsturnat cu 10 kilometri înainte de a ajunge la destinaţie.

Catastrofa de la Ciurea FOTO: Arhive
Catastrofa de la Ciurea FOTO: Arhive

Lipsa unei anchete oficiale n-a permis elucidarea cauzelor exacte ale accidentului. Guvernul a încercat din răsputeri să ascundă tragedia, pentru a nu demoraliza şi mai tare populaţia greu încercată de război.

Un bilanţ făcut public câţiva ani mai târziu arată că peste 1.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în catastrofa la Ciurea şi că au existat mai puţin de 300 de supravieţuitori.

1918: Guvernul bolșevic rupe relațiile diplomatice cu România

La 13 ianuarie 1918, după un ultimatum dat în 3 ianuarie, Consiliul Comisarilor Poporului din Rusia (guvernul bolşevic rus condus de Vladimir Ilici Lenin) rupe relaţiile diplomatice cu România, între cele două ţări intervenind practic starea de război.

Lenin și bolșevicii FOTO: Arhivă
Lenin și bolșevicii FOTO: Arhivă

La punctul 2 al declaraţiei se arată că tezaurul în aur al României aflat la Moscova „nu va mai putea fi obţinut de oligarhia română, Consiliul Comisarilor asumându-şi răspunderea pentru conservarea şi remiterea în mîinile poporului român„. Trupele ruseşti din România se transformaseră în bande indisciplinate, asupra cărora nimeni nu avea nici cea mai mică autoritate, nici măcar generalul Scerbaciov, comandantul rus al frontului. Tâlhăriile şi crimele împotriva populaţiei civile deveniseră ceva obişnuit.

1945: A murit Zavaidoc, celebrul lăutar din perioada interbelică

Cântărețul de muzică populară românească și de romanțe Marin Gheorghe Teodorescu (Zavaidoc) s-a născut pe 8 martie 1896, la Pitești și a murit pe 13 ianuarie 1945, la București.

El s-a înrolat în armată pe 3 octombrie 1916 și a participat la Primul Război Mondial, unde a cântat alături de colegii săi din echipele artistice ale armatei, susținând concerte și spectacole prin spitale. În această perioadă a evoluat alături de cântăreața Elena Zamora, taraful lui Fănică Luca și de compozitorul George Enescu. În 1918 a fost înrolat la Pitești la Regimentul 44 Infanterie, alături de fratelui său Vasile, iar gemeralul Traian Moșoiu avea să-l numească Zavaidoc, numele fiind un derivat de la regionalismul „zavaidoacă” ce însemnă „neastâmpărat, năzdrăvan, energic şi vesel”.

Zavaidoc FOTO: Arhivă
Zavaidoc FOTO: Arhivă

  După război, Zavaidoc a refuzat să fie tenor la Opera Română şi a preferat muzica lăutărească, ajungând să cânte și în Ungaria, Bulgaria, Paris (la Expoziţia Universală din 1937 însoţeşte delegaţia română). „Prin 1925-1926, Zavaidoc semnează primul contract cu Casa de discuri Columbia şi scoate apoi disc după disc”, potrivit Centrului Cultural Piteşti. Discurile apărute la celebra casă conţin şlagărele „De când m-a aflat mulţimea”, „Dragostea e ca o râie”, „Foaie verde spic de grâu”, „Mărie şi Mărioară”, „Pe deal”, „Pe la Cornăţel” sau vestitul „Cântec al lui Zavaidoc”,  l-au transformat într-un cântăreţ avut, cu o avere considerabilă.   

1991: Începe procesul de destrămare a URSS

Trupele sovietice au ocupat Departamentul Securitații Statului din Lituania. A avut loc atacul asupra televiziunii și centrului de presa din Vilnius, soldat cu morți și raniți.

Coloana militară ajunsă la turnul TV a început să tragă cu gloanțe oarbe. Tancurile și soldații au încercuit turnul TV, după care au început să tragă cu muniție de război în aer, și apoi direct în mulțimea adunată în jurul clădirii. Tancurile au trecut direct prin liniile demonstranților. Paisprezece oameni au murit în acest atac, majoritatea împușcați și câțiva striviți de tancuri.

Înmormântarea victimelor represiunii sovietice FOTO: Wikipedia
Înmormântarea victimelor represiunii sovietice FOTO: Wikipedia

Un parașutist sovietic (Viktor Șațkih) a fost ucis de un glonte ricoșat. Megafoanele montate pe blindate au transmis mesajul lui Juozas Jermalavičius: „Broliai lietuviai, nacionalistų ir separatistų vyriausybė, kuri priešpastatė save liaudžiai, nuversta. Eikite pas savo tėvus, vaikus!” („Frați lituanieni! Guvernul naționalist și separatist care a oprimat poporul a fost răsturnat! Mergeți la părinții și copiii voștri!”). La ora 2, după ce la Comitetul de Radio și Televiziune s-a tras în clădire, peste mulțime, transmisiunea TV a fost întreruptă, ultima secvență filmată arătând un soldat sovietic venind spre cameră și oprind-o.

La ora 2:30, un mic studio TV din Kaunas a început emisia. Un tehnician al programelor locale difuzate din Kaunas o dată pe săptămână a apărut în direct cerând ajutorul pentru a difuza în toată lumea în cât mai multe limbi relatări despre cum armata și tancurile sovietice ucid oameni neînarmați în Lituania. Într-o oră, studioul s-a umplut cu mai mulți profesori universitari transmițând în mai multe limbi.

Micul studio din Kaunas a primit un telefon de amenințare din partea diviziei militare sovietice din oraș. La ora 4 dimineața, studioul a primit vestea că un post suedez de știri a recepționat emisiunea și că a transmis veștile în toată lumea. A urmat un nou apel al diviziei sovietice, un comandant anunțând că studioul nu va fi ocupat dacă nu se dezinformează; ambele apeluri au fost difuzate în direct.

După două atacuri, o mulțime numeroasă (20.000 de oameni noaptea și peste 50.000 dimineața) de susținători ai independenței s-au adunat în jurul clădirii Consiliului Suprem. S-au ridicat baricade anti-tanc și s-au pregătit structuri defensive în clădirile învecinate. S-au înființat capele provizorii. Oamenii din mulțime s-au rugat, au cântat și au strigat slogane pro-independență. Trupele sovietice nu au mai atacat, retrăgându-se.

2012: Nava de pasageri de croazieră Costa Concordia se scufundă pe coasta Italiei

La 13 ianuarie 2012 nava s-a ciocnit de o stâncă în apropierea insulei italiene Giglio din Marea Mediterană. Stânca a sfâșiat bordajul pe o lungime de 70 m, după care nava a fost invadată în bună măsură de apă și s-a înclinat până la un unghi de 65 grade, devenind nemanevrabilă.

Majoritatea celor peste 4.200 de persoane la bord s-au putut salva, dar totuși accidentul s-a soldat și cu 15 morți și 20 de dispăruți, constatați imediat după eșuare. În final, bilanțul a fost de 32 de morți. Se pare că de vină a fost căpitanul navei, Francesco Schettino.

Nava Costa Concordia a naufragiat FOTO: Arhivă
Nava Costa Concordia a naufragiat FOTO: Arhivă

Operația de ranfluare a epavei, cu o lungime de 290 m, s-a încheiat în iulie 2014, după care aceasta a fost remorcată în portul Genova, unde urmează să fie dezmembrată, 80% din materialul rezultat urmând să fie reutilizat. Armatorul navei Costa Concordia a anunțat că ranfluarea și remorcarea navei costă circa 1,5 miliarde Euro, aproape de trei ori cât a costat construirea acesteia.

2014: A murit actorul Mihai Fotino

Mișu Matei Fotino, (Mișulică M. Fotino), cunoscut sub numele de scenă Mișu Fotino, s-a născut pe pe 14 septembrie 1930, la București.

Mihai Fotino şi-a construit o carieră bogată în teatru, dar şi în cinematografie şi în televiziune abordând mai ales genul comediei. A debutat la vârsta de 6 ani, în anul 1936, în piesa de teatru "Coloniale", iar, din 1952, Mihai Fotino a fost actor la Teatrul Dramatic din Braşov.

Mihai Fotino FOTO: Adevărul
Mihai Fotino FOTO: Adevărul

A fost remarcat de marele regizor Sică Alexandrescu, care a decis să-l aducă la Bucureşti. Din 1956, a jucat la Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" din Bucureşti. La cea de-a XIV-a ediţie a galei premiilor Uniunii Teatrale din România, (UNITER), din 2006, Mihai Fotino a fost premiat pentru întreaga sa activitate.

În anul 2005, actorul a suferit un atac cerebral, care l-a obligat să renunţe să mai joace. Despărţirea de scenă a fost, după cum a mărturisit, la câţiva ani, cea mai dureroasă. Actorul a încetat din viaţă pe 13 ianuarie 2014, la București.

Istoria zilei

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite