12 martie: 111 ani de la prima expoziție a lui Constantin Brâncuși pe pământ american
0La 12 martie se năștea, în 1878, matematicianul şi astronomul Constantin Popovici. În aceeași zi, au murit criticul şi istoricul literar Garabet Ibrăileanu, în 1936, și actorul Ovidiu Iuliu Moldovan, în 2008.

12 martie 1878: S-a născut matematicianul şi astronomul Constantin Popovici
Matematicianul şi astronomul Constantin Popovici, membru de onoare al Academiei Române s-a născut la Iaşi, unde a și făcut studiile liceale şi tot aici a început studiile universitare. A predat matematica în mai multe licee din Iaşi, Bârlad, Brăila, Tulcea, Turnu Severin, iar ulterior a aplecat, cu o bursă, în Franţa, unde în 1905 şi-a luat o nouă licenţă în matematici. În 1908 şi-a susţinut, la Sorbona, teza de doctorat „Sur les surfaces integrales communes des equations diff erentielles” (Pe suprafețele integrale comune ale ecuațiilor diferențiale),
A fost stagiar la Observatorul Astronomic din Paris şi la cel din Mont-Souris (1910-1911). Revenit în ţară, a fost profesor la Universitatea din Iaşi (1911-1937) şi la cea din Bucureşti (1937-1940). După ce a înfiinţat şi la Iaşi, la Copou, un Observator Astronomic (1913), a condus, între 1937-1943, Observatorul Astronomic din Bucureşti.
În matematică, a fundamentat o teorie generală a ecuaţiilor funcţionale, iar în domeniul astronomiei şi al mecanicii cereşti a studiat presiunea luminii asupra mişcării planetelor, distribuţia pulberii cosmice în jurul stelelor, formarea cozilor cometelor etc., potrivit Agerpres.
A murit la 26 noiembrie 1956, după o lungă activitate didactică și academică.
1914: Prima expoziție a lui Constantin Brâncuși la New York
Constantin Brâncuși a avut prima expoziție în SUA, în anul 1914, la Photo Secession Gallery din New York. Colecționarul american John Quin a achiziționat mai multe sculpturi realizate de marele Brâncuși.
Tot în același an, ministrul român de interne a refuzat proiectul privind monumentul lui Spiru Haret, care fusese comandat cu un an înainte. Lucrarea, care a rămas în atelierul său, a fost denumită „Fântâna lui Narcis”.
Personalitate de seamă a artei moderne, membru titular post-mortem al Academiei Române, Constantin Brâncuşi a oglindit în operele sale iubirea. Iubirea pentru frumos, pentru viaţă, pentru femeie, iar prin celebra sa sculptură Coloana Infinitului, Brâncuşi a creat o punte cu Raiul.
A murit pe 16 martie 1957 la Paris. Cu puţin timp înainte, Brâncuşi, care era slăbit din cauza suferinţei, l-a chemat la el pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxă, pentru a se spovedi şi împărtăşi, după care îi mărturiseşte: „Mor cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea”.
La 16 martie 1957, la ora două dimineaţa, Constantin Brâncuşi s-a stins din viaţă, iar trei zile mai târziu a fost înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.
1936: A murit criticul şi istoricul literar Garabet Ibrăileanu
Scriitorul, pedagogul și istoricul literar Garabet Ibrăileanu s-a născut pe născut la 23 mai 1871 la Târgu Frumos, judeţul Iaşi.
Membru post-mortem al Academiei Române, acesta este considerat unul dintre cei mai mari critici literari pe care i-a avut literatura română și una dintre cele mai influente personalități din literatura română a primelor decenii din secolul al XX-lea. Mulţi dintre cei care l-au cunoscut l-au descris drept „un extravagant”, un „intelectual ciudat”.
În perioada studiilor universitare, Garabet Ibrăileanu a colaborat cu articole politice şi de critică literară la diverse reviste şi ziare ale timpului: „Lumea nouă" - organ al Partidului Social-Democrat (1894, ca redactor), „Munca", „Critica socială" (1892), „Evenimentul literar" (1893-1894) din Iaşi, „Noua revistă română" din Bucureşti, „Curentul nou" din Galaţi.

În martie 1906, a fondat la Iaşi, împreună cu Constantin Stere şi Paul Bujor, revista „Viaţa românească", de care va fi legat toată viaţa, mai întâi ca simplu redactor, apoi ca un „spiritus rector", fiind ideologul poporanismului literar, pledând pentru specificul naţional în literatură, potrivit Agerpres. A rămas la conducerea revistei şi a cenaclului acesteia până în 1933.
În domeniul criticii literare, s-a afirmat cu „Spiritul critic în cultura românească" - debutul său editorial (1909). Lucrarea este o analiză a literaturii din perioada 1840-1880, încercând să evidenţieze trăsăturile celor mai originale opere. Ulterior, criticul avea să elaboreze „teoria selecţiei", potrivit căreia ar exista legături între contextul social şi subiectivismul artistic. Au urmat alte volume precum: "Scriitori şi curente" (1909), "Note şi impresii" (1920), "După război. Cultură şi literatură" (1921), "Scriitori români şi străini" (1926), "Studii literare" (1930), cărora li se adaugă şi eseurile - "Literatura şi societatea" şi "Creaţie şi analiză".
În 1933 îi apare, la Bucureşti, romanul „Adela. Fragment din jurnalul lui Emil Codrescu (iulie - august 189...)". Cartea este scrisă sub forma unui jurnal intim ţinut de protagonistul Emil Codrescu. Pe lângă prezentarea trăirilor personajului principal, cartea cuprinde descrieri ale unor mirifice peisaje din judeţul Neamţ.
Garabet Ibrăileanu a devenit, la 28 octombrie 1948, membru post-mortem al Academiei Române. A murit la 12 martie 1936, la Bucureşti, fiind înmormântat la Cimitirul „Eternitatea" din Iaşi.
1946. S-a născut Liza Minnelli
Actriță, cântăreață și dansatoare americană, Liza Minnelli - fiica actriței Judy Garland și a regizorului Vincente Minnelli - s-a născut în Los Angeles, California.

A devenit vedetă de talie mondială grație rolului Sally Bowles din filmul „Cabaret“, din 1972, care i-a adus premiul Oscar. Filmele care au urmat după „Cabaret“ nu au avut același succes, însă Minnelli a rămas una dintre cel bine vândute personalităţi ale industriei de divertisment. Personajul Sally Bowles, din „Cabaret” a rămas un punct de reper pentru Liza Minnelli. A adoptat ulterior machiajul excentric aplicat în zona ochilor, părul scurt şi paietele, care i-au creat o imagine inconfundabilă.
A supravieţuit celor trei sarcini pierdute şi depedenţei de alcool, dar în ultimii ani a avut probleme grave de sănătate. Anul acesta, „Regina Broadway-ului” împlinește 79 de ani.
1950: S-a născut solistul de muzică uşoară George Nicolescu
George Nicolescu s-a născut la Ploiești, dar și-a făcut studiile în Capitală și în Cluj. A urmat Școala din București pentru pacienții cu ambliopie, apoi gimnaziul și liceul la Școala Pentru Orbi din Cluj. A debutat în lumea muzicii în 1970, când a obținut premiul întâi la festivalul „Tinerețe pe portativ”, iar în 1973 a lansat primul său șlagăr, „Eternitate”.
A activat în Cenaclul Flacăra, unde a avut un succes important cu melodiile „Foaie verde, spic de pâine”, „Ordinea de zi”, „Eternitate” și alte melodii.
În 2002 a revenit în topuri, printr-o colaborare cu trupa Unu’ cu single-ul „Cântec pentru sănătatea ierbii”. De asemenea, el a cântat cu Jorge melodia „Îndrăgostit”.
Cantautorul George Nicolescu a murit la vârsta de 74 de ani, pe 26 martie 2024.
12 martie 1965 - a murit George Călinescu, personalitate a culturii româneşti
Publicist, prozator şi poet, traducător şi dramaturg, membru titular activ al Academiei Române, George Călinescu s-a născut pe 19 iunie 1899, în București. Printre lucrurile mai puțin știute despre George Călinescu este că se temea de ziua de vineri şi la maturitate nu ieşea din casă în această zi. Prozatorul nu părăsea niciodată Bucureştiul fără soţie.

Cât timp a lucrat la Istoria literaturii române, Călinescu s-a izolat complet. „Se închide în casă cu săptămânile când e să redacteze; atunci îşi ascunde domiciliul sau îşi dă adrese fictive, terorizat la gândul că ar putea fi întrerupt de la lucru”, scrie Lucian Nasta în „Intimitatea amfiteatrelor”.
Debutul său editorial îl reprezintă monografia „Viaţa lui Mihai Eminescu" (1932), lucrare care atrage atenţia, între alţii, şi a lui Garabet Ibrăileanu, impunându-l ca pe un nume în rândul exegeţilor eminescologi. Seria monografiilor continuă cu „Opera lui Mihai Eminescu" (în cinci volume, 1934-1936), „Viaţa lui Ion Creangă" (1938), „Nicolae Filimon" (1959) şi „Gr. M. Alexandrescu" (1962). Câteva dintre aceste studii preced opera sa fundamentală, monumentala lucrare „Istoria literaturii române de la origini până în prezent" (1941).
Criticul şi istoricul literar George Călinescu se dovedeşte a fi şi un talentat romancier prin „Cartea nunţii" (1933), „Enigma Otiliei" (1938), „Bietul Ioanide" (1953) şi „Scrinul negru" (1960). Dramaturgia lui Călinescu este ilustrată de piese ca „Şun sau Calea neturburată. Mit mongol" (1943) sau de cele reunite în volumul de „Teatru" (1965), potrivit Agerpres.
A fost membru titular activ al Academiei Române, ales la 29 mai 1948.
George Călinescu a murit la 12 martie 1965, la Bucureşti.
1966: A murit pictorul Victor Brauner
Născut la 15 iunie 1903, la Piatra Neamț, Victor Brauner a urmat Școala de Arte Frumoase din Capitală și Academia Liberă de Pictură a lui Horia Igiroșanu. La 26 septembrie 1924 a avut loc prima expoziție a sa, la București, la „Galeriile Mozart”.

În aceeași perioadă, Brauner îl cunoaște pe Ilarie Voronca, fost poet evreu, cu care va pune bazele revistei „75 HP”, care a apărut într-un singur număr.
Un an mai târziu, pictorul pleacă la Paris, iar revenirea sa în țară are loc în anul 1927. Ulterior, în 1930, decide să se stabilească în capitala Franței, unde îl întâlnește pe Constantin Brâncuși, care-l introduce în lumea artei fotografice.
Victor Brauner este cunoscut în „breasla“ suprarealiștilor mai ales pentru picturile sale create ca adevărate premoniții. În 1931, el pictează „Autoportret“ – o imagine tulburătoare, cu un ochi fără globul ocular. Momentul premoniției se adeverește într-o seară din august 1938. După ce s-au adunat în locuința pictorului spaniol Oscar Dominguez, care îl ținea în chirie o perioadă pe Esteban Frances, în aer se simte deja o tensiune. Discuțiile încep să fie din ce în ce mai aprinse, mai sonore, cuvintele de pe buza paharelor de alcool încep să se pronunțe, iar conflictul culminează cu o încăierare agresivă dintre cele două gazde, Dominguez și Frances.
Pictorul încearcă să aplaneze conflictul, însă, din neatenție, ciobul unui pahar ajunge să-l rănească atât de grav, încât produce orbirea completă a văzului la ochiul stâng.
12 martie 1990: A fost adoptată Proclamația de la Timișoara
Cu doar o zi înainte ca Proclamația de la Timișoara să fie adoptată a avut loc în Piața Operei, actuala Piața Victoriei, Marea Adunare Populară. La data de 11 martie 1990, scriitorul George Șerban a citit din balconul Operei, în fața a peste 10.000 de timișoreni, cel mai puternic anticomunist din România.
Proclamația de la Timișoara a ajuns cunoscută îndeosebi pentru punctul 8, care prevedea excluderea comuniștilor și a ofițerilor de securitate din cursa electorală.
12 martie 1993: A murit Iuliu Bodola, fotbalist român de etnie maghiară
Născut la 26 februarie 1912, la Brașov, Iuliu Bodola a fost unul dintre cei mai mari fotbalişti din istoria echipei naţionale a României.
Bodola a fost pentru o jumătate de secol golgheterul naționalei de fotbal, marcând 30 de goluri. Ulterior, a fost detronat de Gheorghe Hagi și Adrian Mutu, care au înscris câte 35 de goluri în tricoul României.
A evoluat la CAO Oradea, Venus București, Ferar Cluj și MTK Budapesta.
12 martie 2008 - a murit actorul Ovidiu Iuliu Moldovan
Născut la 1 ianuarie 1942, în satul Vişinelu, pe atunci în judeţul Cluj, acum în Mureș, Ovidiu Iuliu Moldovan a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din Capitală, iar debutul în teatru s-a produs în anul 1965.

Pantelimon a fost unul dintre rolurile pe care Ovidiu Moldovan le-a îndrăgit cel mai tare, așa cum povestea într-un interviu din 1995, acordat criticului de film Eva Sîrbu. În 1996, a interpretat al doilea personaj important pentru parcursul lui profesional, Horea, rolul principal din pelicula cu acelaşi nume, regizată de Mircea Mureşan.
Din filmografia sa amintim: „Actorul și sălbaticii”, „Hyperion”, „Tufă de Veneția”, „Trei zile și trei nopți”, „Mai presus de orice”, „Masca de argint” și „Punct...și de la capăt”.
Marele actor a fost distins cu Premiul Uniter pentru întreaga carieră și cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor.
Ultima apariție scenică a lui Ovidiu Iuliu Moldovan a fost alături de prietenii săi apropiaţi, actorii Valeria Seciu şi Ion Caramitru, pe 15 ianuarie 2008, de ziua lui Mihai Eminescu, într-un extraordinar recital de poezie, pe scena Teatrului Național din Capitală. Actorul a murit două luni mai tâziu, pe 12 martie 2008.