Exclusiv De ce conflictul din Orientul Mijlociu nu reprezintă niciun gram de risc pentru România: explicațiile ministrului Apărării la Interviurile Adevărul

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a explicat la Interviurile Adevărul situația conflictului din Orientul Mijlociu, cum poate fi afectată România în acest context, precum și deciziile care au fost luate pentru repatrierea românilor blocați acolo. 

„Trebuie să fim atenți peste tot”

„Trebuie să fim atenți peste tot și suntem atenți peste tot”, subliniază ministrul Apărării, Radu Miruță, indicând însă că „nu există niciun gram de risc” pentru România în privința conflictului din Orientul Mijlociu. 

„Sunt consecințe indirecte economice. Orice război care începe, oriunde pe glob, e ca funcția derivată. Produce niște consecințe care se diluează în funcție de distanță. Astfel de lucruri sunt. Cât de profund vor ajunge, e condiționat de cât de mult va dura acest conflict. Dacă conflictul va dura mai mult de două săptămâni, probabil că vom avea niște consecințe mai mari”, explică ministrul, indicând în special prețul petrolului. 

„Este o situație volatilă, se poate întâmpla orice”

Pentru aducerea în țară a cetățenilor blocați în țările în care spațiul aerian a fost închis, sprijinul cu aeronave nu este eficient, spune ministrul Apărării, pentru că au între 20 și 50 de locuri, față de aeronavele civile care au peste 200 de locuri. Pentru repatrierea cetățenilor din Dubai, acolo unde sunt cei mai mulți cetățeni români, varianta ar fi prin Oman, unde spațiul aerian este încă deschis. 

Cetățenii români aflați acolo nu sunt în pericol, însă situația poate degenera, explică ministrul:

„Este o situație volatilă, se poate întâmpla orice, atâta timp cât lângă este un stat precum  Iranul, care este în flăcări și care pare că a dat foc relațiilor cu toți vecinii. Nu e doar situația între Iran și Israel și Statele Unite, ci este și între Iran și țările care ar fi putut poate la un moment dat să fie mai prietene. Bombardând de jur împrejur țările, ți-ai cam tăiat conexiunile și cu vecinii de la care mai puteai spera ceva”. 

Cettățenii români aflați acolo sunt sfătuiți să asculte sfatul autorităților locale. 

Dezinformarea, folosită ca instrument de război

„În momentele astea de război se încearcă și tot felul de informații care să atragă o altă țară în conflict, se încearcă dezinformare, face parte din instrumentul de război. Deocamdată urmărim foarte atent ce se întâmplă și ne-am crescut gradul de vigilență și prudență, NATO nu este implicat”, mai explică ministrul. 

O dovadă că Iranul nu vrea să implice țările membre NATO este indicată de ocolirea Turciei, indică Miruță. 

Ce s-ar întâmpla în cazul este trimisă o dronă în România? 

Ministrul a explicat că, în cazul unui atac pe teritoriul României, ar fi vorba despre o rachetă balistică, de care însă țara noastră este protejată, având scutul de la Deveselu: 

„Între Iran și România sunt vreo 2.500 de kilometri. Pe distanța asta, atacul nu este cu drone, ci este cu rachete balistice. Rachetele balistice au un zid aici de nepenetrat, care este scutul de la Deveselu. Deci ideea că ar exista un astfel de potențial atac nu are nici o susținere în realitate, nu este niciun indicator care să confirme asta, strict pur ipotetic dacă vreți să aducem asta în discuție, de dragul conversației, este scutul de la Deveselu”.

Pe această distanță mai există însă multe alte filtre, indică ministrul. 

Alertă Bravo la Deselu

Ridicarea alertei la nivel Bravo, la Deveselu, este o măsură de precauție, explică ministrul, arătând ce reprezintă toate nivelurile de alertă și ce măsuri sunt luate. 

„Atunci când se întâmplă un atac al unei țări, pe proceduri militare se iau niște măsuri, chiar dacă nu există niciun risc. Măsurile luate pe teritoriul României și pe teritoriul țărilor membre NATO au fost de ridicare a vigilenței.

Există niște standarde: Alpha, Bravo, Charlie, Delta. Bravo înseamnă că te uiți mai des la monitor dacă vrei, că verifici mașinile care intră și care ies în baza militară un pic mai atent. Că analizez mai mulți parametri, mai amănunțit. Asta înseamnă nivelul Bravo. În România, pentru bazele, dacă vreți, pe standardele non-NATO, este culoarea galbenă. S-a trecut de la verde la galben. Asta nu înseamnă că este un pericol iminent. Asta înseamnă că în jurul țărilor membre NATO a apărut un eveniment și în baza faptului că a apărut acest eveniment analizăm mai amănunțit care este evoluția situației de acolo. Asta înseamnă Bravo. Charlie ar însemna că este un pericol cu risc foarte mare de a se întâmpla”.

Cel mai înalt nivel de alertă este Delta, care înseamnă pericol iminent și izbucnire. 

Cum poate România să doboare dronele 

Spre deosebire de anul trecut, în România este acum legislație clară care permite doborârea dronelor care invadează spațiul aerian al țării, subliniază ministrul. Ministrul Apărării este sunat în cazul indicației de a trage într-un avion cu pasageri. Pentru drone procedura îl indică pe șeful Statului major al Apărării. 

„Cele mai multe drone care vin în zona nord a județului Tulcea vin cu scopul de a ataca porturile ucrainene de la Dunăre. Având în vedere că între noi și ucraineni, între noi și ținta acestor drone sunt 200-300 de metri, cât e lățimea Dunării în zona respectivă, noi ne luăm foarte des măsuri de precauție. Vedem că vin un roi de 12 drone. E foarte greu să spui că se va opri cu 200 de metri înainte sau vor trece 200 de metri și granița cu România. De cele mai multe ori s-au oprit la porturile ucrainene de la Dunăre. Dar văzându-le, sunt situații în care ridicăm avioanele de vânătoare, tocmai pentru a fi precauți în caz că nu se opresc”, mai explică Miruță. 

Ce se întâmplă în cazul unui atac al unei baze NATO

Procedura în cazul atacului asupra unei baze NATO presupune o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, în care, cu unanimitate, țările decid să răspundă militar proporțional atacului respectiv, explică ministrul. 

„Pentru NATO ar fi o situație care nu s-a probat până acum, de plăcută să nu fie în cazul în care să știe că urmează să se întâmple asta. Sunt o serie de măsuri care se iau înainte de a se întâmpla”, indică acesta. 

Despre situația buncărelor din România, ministrul admite că este nevoie de mai multă claritate în cazul acestora, însă ele sunt în gestiunea Armatei Române, ci sunt în administrarea autorităților locale, a primărilor, a consiliilor județene.

Numirile așteptate la SRI și SIE

În lipsa propunerilor pentru șefia SRI și SIE, ministrul punctează că „președintele propune, Parlamentul votează. Sunt cele două entități care interacționează pentru astfel de numiri. Nu este doar președintele care spune că vrea să fie X șef la SRI sau la SIE. Trebuie o interacțiune între președinte și Parlament care din cunoscutele mele se întâmplă”.

El indică că numirile sunt necesare pentru că este normal să existe și un control civil acolo, însă „sunt oameni care coordonează profesionist ce se întâmplă și la SRI și la SIE”, potrivit ministrului. 

Radu Miruță FOTO Interviurile Adevărul

Cazul Automecanica

Întrebat cu privire la cazul Automecanica, despre care exista suspiciuni ca e deținută de oameni de afaceri cu legături în Federația Rusă, ministrul a afirmat ca principalul contractor a sesizat autorităților de mai multe ori situația. 

„S-a emis factura, s-a plătit firma respectivă pentru neîndeplinirea acestor obligații, a plătit, vă repet, 80 de milioane de euro, ceea ce pentru orice companie din lumea asta, doar penalități să dai suma asta de bani, nu ne face plăcere să le impunem, dar vă spun că pentru mine nu există uitatul așa mai cu simpatie pe o firmă sau alta. Astea sunt condițiile contractuale a Armatei Române. Cu astea defilăm și pe astea le impunem”, explică ministrul. 

Retragerea licenței nu o poate face Ministerul Apărării, mai spune Radu Miruță, indicând către Ministerul Economiei.  

Planul României privind programul SAFE

Obiectivele privind programul SAFE, unde România va beneficia de 16,68 de miliarde de euro, sunt în grafic spune ministrul:

„Tot planul în jurul acestui SAFE a fost 1. Să producem în România, 2. Să obținem o finanțare mai ieftină decât am fi avut în România posibilitatea, 3. Să obținem pentru Armata Română aceste produse mai repede. Toate aceste 3 obiective sunt în grafic”. 

Ministrul punctează totodată că este nevoie ca populația să conștientizeze necesitatea înzestrării armatei, pregătirii militare sau a informării pentru combaterea dezinformării. 

„Astăzi nu mai avem doar atacuri cu rachete balistice, cu submarine, cu avioane, avem atacuri informatice, avem atacuri pe zona de dezinformare. Cea mai bună armă a democrației pentru dezinformare este creșterea gradului de spirit critic, de conștientizare, de verificare cu propria judecată, unde educația școlară a ultimilor ani nu a fost preocupată neapărat de asta, nu doar în România, ci și în alte țări.

Da, trebuie să sporim capacitatea populației României de a se pregăti pe fiecare dintre aceste componente. A învăța la școală că e bine să faci o verificare din mai multe surse pentru câte o știre, a anulat ideea asta că știu eu asta doar pentru că mi-a apărut pe telefon că așa este, a conștientizat că este util să ai un nivel de pregătire al rezerviștilor și armată voluntară. Sunt lucruri pe care noi încercăm să le explicăm oamenilor de ce este bine ca ei, din propria convingere, să consideră să facă asta. Nu forțat și nu vor fi forțați”, mai afirmă Radu Miruță. 

Știrea inițială 

Printre subiectele abordate se numără și ridicarea nivelului de securitate la Baza Deveselu la starea „BRAVO” de către Armata SUA, ca răspuns la tensiunile dintre Statele Unite/Israel și Iran.

Nivelul „BRAVO” indică o amenințare crescută, dar previzibilă, cu măsuri suplimentare de securitate, precum controale mai stricte și suplimentarea gărzilor. Autoritățile române au transmis că România nu este vizată direct, dar situația este monitorizată permanent.