SUA pregătesc noi sancţiuni pentru Rusia, inclusiv expulzarea unor diplomaţi ruşi. Moscova se aşteaptă la cel mai sumbru scenariu şi agită apele în Ucraina

Statele Unite examinează chestiunea cu privire la aplicarea de noi sancţiuni împotriva Moscovei şi expulzarea unor diplomaţi ruşi din SUA, informează Agenţia Bloomberg, citând trei surse proprii bine informate.

Potrivit surselor citate de agenţie, reprezentanţii Administraţiei Joe Biden au finalizat analizarea şi examinarea atacului cibernetic, comis prin intermediul SolarWinds, şi ingerinţa Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA.

Sursele citate mai menţionează faptul că printre posibilele măsuri restrictive, întreprinse de către SUA, ar putea fi aplicarea de noi sancţiuni şi expulzarea diplomaţilor ruşi, pe care îi consideră ”angajaţi ai serviciilor de informaţii”. Unul dintre interlocutorii agenţiei a afirmat că ”răspunsul” dat de Washington ar putea fi format cel mai probabil din mai multe elemente, inclusiv din ”sancţiuni aplicate împotriva persoanelor apropiate preşedintelui rus, Vladimir Putin, şi împotriva agenţiilor care ar fi implicate în ingerinţa Rusiei în alegerile din SUA”.

Departamentul de Stat al SUA a anunţat că este interesat de relaţii stabile cu Rusia. Atacurile cibernetice şi ”interferenţa” Rusiei în alegeri: pe la începutul lunii ianuarie, Agenţia SUA pentru Securitate Cibernetică şi Infrastructură (CISA) a emis o declaraţie comună cu FBI şi o serie de alte structuri americane. Potrivit declaraţiei publice, cel mai probabil, în spatele atacului cibernetic de mare amploare la adresa clienţilor firmei de securitate informatică SolarWinds se află Rusia. După cum au presupus autorităţile de la Washington, scopul acestui atac cibernetic, care a vizat inclusiv agenţii guvernamentale din SUA, a fost obţinerea de informaţii clasificate. Cu toate acestea, ulterior au apărut informaţii, potrivit cărora organizatorii şi autorii atacului nu au avut acces la informaţii clasificate.

Consilierul prezidenţial pentru Securitate Naţională, Jake Sullivan, a declarat că Administraţia SUA este pregătită să utilizeze diferite instrumente în legătură cu atacul cibernetic comis. Potrivit consilierului prezidenţial pentru Securitate Naţională, Jake Sullivan, acestea ar trebui să fie ”nu doar sancţiuni”’, ci vor fi utilizate instrumente ”vizibile şi invizibile”.

Preşedintele american, Joe Biden, într-un interviu acordat postului de televiziune american ABC News, a promis că Putin va ”plăti” pentru presupusa ingerinţă în alegerile americane. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Vladimir Putin, a declarat că Moscova nu a fost implicată în atacurile cibernetice.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, a subliniat, de asemenea, că acuzaţiile SUA cu privire la implicarea Rusiei într-un atac cibernetic de mare amploare al hackerilor asupra agenţiilor federale americane sunt nefondate.

Rusia agită apele în Ucraina

O explicaţie a escaladare a conflictului ar putea fi şi amenitarea acestor noi sancţiuni ale Washingtonului. Un oficial aprpiat al Kremlinului a declarat că Rusia ar putea interveni în apărarea separatiştilor pro-ruşi din regiunile Donbas şi Lugansk din estul Ucrainei, dacă va fi cazul, în contextul în care Rusia şi-a accentuat prezenţa militară în apropiere de frontiera ucraineană.

Confruntările militare s-au intensificat în ultimele săptămâni în regiunile ucrainene Lugansk şi Doneţk, în pofida armistiţiului în vigoare. Rusia, care este acuzată de susţinerea insurgenţilor proruşi, a suplimentat efectivele militare în apropierea frontierelor Ucrainei.

„Totul depinde de amploarea conflagraţiei”, a declarat joi seară Dmitri Kozak, adjunct al şefului Cancelariei prezidenţiale de la Moscova, citat de BBC.

Oficialul rus a asemănat actuala situaţie din estul Ucrainei cu situaţia din 1995 din Srebreniţa, în Bosnia-Herţegovina, unde mii de bărbaţi musulmani au fost ucişi de forţele sârbo-bosniace. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a sugerat în 2019 că etnicii ruşi din estul Ucrainei ar putea fi vizaţi de un masacru precum cel din Srebreniţa dacă armata ucraineană va obţine controlul total în zonele separatiste fără a exista garanţii. Însă nu există informaţii privind riscul unor astfel de atrocităţi în estul Ucrainei.

„Dacă, aşa cum spune preşedintele nostru, există un fel de Srebreniţa acolo, probabil că va trebui să le venim în apărare”, a afirmat Dmitri Kozak.

Oficialul rus a explicat că, deocamdată, insurgenţii din estul Ucrainei par să se descurce singuri, dar a avertizat armata ucraineană să nu intensifice ostilităţile, subliniind că ar fi „începutul sfârşitului” pentru Ucraina. Rusia a anexat în 2014 regiunea ucraineană Crimeea.

Rusia continuă să acumuleze efective militare în apropierea frontierelor Ucrainei, generând riscuri pentru securitatea ţării, a afirmat săptămâna trecută Ruslan Homciak, şeful Statului Major al armatei ucrainene, denunţând şi încălcarea armistiţiului de către insurgenţii proruşi din regiunile separatiste est-ucrainene.

Şeful Statului Major al armatei ucrainene a precizat că Rusia are 37.500 de militari în regiunea Crimeea, anexată în 2014, iar în regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk sunt 28.000 de insurgenţi separatişti proruşi comandaţi de Moscova.

Ruslan Homciak a denunţat încălcarea frecventă a armistiţiului din estul Ucrainei de către insurgenţii separatişti proruşi. În total, bilanţul conflictului separatist izbucnit în 2014 în estul Ucrainei a ajuns la aproximativ 14.000 de morţi.


Districtul militar Sud al Rusiei, care răspunde de zonele de frontieră cu Ucraina, dar şi de gestionarea Crimeei din punct de vedere militar, a anunţat că desfăşoară, între 29 martie şi 30 aprilie, un exerciţiu anual complex de verificare a gradului de pregătire a forţelor militare. Acesta include exerciţii militare destinate respingerii unui atac cu drone în cadrul unor manevre în apropierea frontierei cu Ucraina, dar şi manevre ale Flotei din Marea Neagră.

Moscova a declarat joi că Rusia trebuie să fie pregătită pentru cel mai sumbru scenariu în ce priveşte eventuale noi sancţiuni impuse de Statele Unite, din cauza a ceea ce a descris a fi politica ostilă şi impredictibilă a Washingtonului faţă de Moscova. SUA au ameninţat că vor impune noi sancţiuni împotriva Rusiei, pe fondul trimiterii la închisoare a liderului opoziţiei, Aleksei Navalnîi şi pe fondul altor dispute ruso-americane, sancţiuni care exercită presiune asupra rublei şi asupra pieţelor ruse.

SUA ar urma să trimită nave de război în Marea Neagră, pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina

Statele Unite ale Americii iau în considerare opţiunea de a trimite, în următoarele săptămâni, nave de război în Marea Neagră, pe fondul tensiunilor recente dintre Rusia şi Ucraina, conform CNN.

Exerciţiile şi influenţa marinei americane în Marea Neagră este limitată în mod normal, dar această acţiune ar arăta suportul americanilor pentru Ucraina, iar în acelaşi timp ar transmite un mesaj Rusiei, că SUA sunt cu ochii pe ea.

Pentru a intra în Marea Neagră, SUA trebuie să anunţe înainte cu 14 zile, conform unui tratat din 1936 cu Turcia, care controlează strâmtoarea Bosfor. Nu se cunoasşte însă dacă această notificare a fost trimisă deja.În acelaşi timp, americanii trimit şi numeroase avioane în misiuni de recunoaştere în spatiul aerian internaţional de deasupra Mării Negre, în special pentru a monitoriza activitatea flotei ruseşti şi a trupelor din Crimeea.

„Am cerut Rusiei o explicaţie pentru aceste provocări, dar cel mai important, ceea ce am semnalat direct cu partenerii noştri ucraineni, este un mesaj de reasigurare”, a spus purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat din SUA, Ned Price.