Asta chiar dacă buneii noştri au închis ochii fără să fi văzut vreodată Statuia Libertăţii, de peste Ocean.

Într-un asemenea context se înscrie şi nominalizarea din 3 iunie 2022, de către preşedintele Joe Biden, a doamnei Kathleen Ann Kavalec - din fotografia de mai sus - pentru funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Statelor Unite în România. 

Sigur că este pentru prima oară când la Washington D.C. este avută în vedere o diplomată, pentru deloc insignifiantul post de ambasador al Unchiului Sam, la Bucureşti, unde este loc de mai multă muncă evident constructivă, din partea diplomaţilor veniţi de peste Ocean. 

Şi, într-adevăr, temperata doamnă Kavalec este un diplomat apreciat al Departamentului de Stat al SUA, momentan activând ca şefa misiunii OSCE în Bosnia şi Herţegovina. 

Treptele anterioare, de interes public, ale celei care va reprezenta interesele Statelor Unite ale Americii în România sunt, într-o inversare a ordinii cronologice: secretar adjunct în cadrul Biroului pentru Afaceri Europene şi Asiatice din cadrul Departamentului de Stat de la Washington; directorul Biroului pentru Afaceri privind Rusia şi şef adjunct al misiunii UNESCO la Paris; ofiţer de afaceri culturale în cadrul ambasadei SUA din Bucureşti, consilier politic în cadrul ambasadei americane de la Kiev şi ofiţer politic la ambasada americană de la Moscova, de două ori. 

Născută în California, Kathleen Ann Kavalec a absolvit Universitatea California din Berkely - înfiinţată în 1868, ca Universitatea din California - şi deţine master în diplomaţie la Universitatea Georgetown, care este o universitate privată de cercetare, din cartierul Georgetown din Washington, District of Columbia.

Din fericire, pentru misiunile pe care le va avea la Bucureşti, diplomata de peste Ocean înţelege şi vorbeşte fluent limbile română, rusă, spaniolă, portugheză şi franceză. 

Semn că administraţia preşedintelui Joe Biden pare a se pregăti pentru o perioadă dezirabilă de aplanare treptată a confruntării actuale, din Europa de Est, dintre democraţiile care susţin principiile independenţei de stat a Ucrainei, a suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale, pe de o parte, şi ambiţiile imperiale ale septuagenarului preşedinte rus Vladimir Putin. 

Cu siguranţă că, înainte de a veni la Bucureşti, Kathleen Ann Kavalec se va documenta minuţios asupra celor întreprinse de predecesorii săi, în capitala aliatului numit România.

Un demers necesar de vreme ce unul dintre ei, după ce a prezentat la o conferinţă de presă harta României, cu câte două-trei steguleţe americane în fiecare judeţ, reprezentând (chipurile!) viitoare investiţii americane - o minciună neruşinată, de zile mari... -, ulterior, cu sprijinul unor boiernaşi mioritici s-a înşurubat într-un organism dâmboviţean de unde a supt din ţâţa financiară mioritică, fără nicio jenă. Şi încă am fost diplomat...

Apoi a mai existat un ambasador american acreditat la Bucureşti, care se bătea cu cărămida demagogiei în piept, amintindu-le tuturor că are o obârşie românească, ca până la urmă să se dovedească - nimic mai mult! - că a venit să îşi revendice nu ştiu ce drepturi strămoşeşti (transformate în dolari) că doar, aşa cum bine zicea Radu Vasile - fostul premier al României, între 17 aprilie 1998 şi 13 decembrie 1999 - încă în ţara noastră nu s-a furat, de către străini, chiar totul, nu este aşa?... 

Aidoma cântecului cuiva de la Craiova: "Ce a fost a fost, mergem mai departe / Am încercat dar ştii, noi ştim că nu se poate." 

What do I have to do in Romania? / Ce trebuie să fac in România? La această întrebare probabil formulată de doamna Kathleen Ann Kavalec, în cadrul instruirii previzibile de la Departamentul de Stat, i se vor da lămuririle adecvate pentru mandatul său, deloc facil, în ambasada americană din Bucureşti.

Ceea ce contează, pentru mulţimea de români, cu vreo 18.000.000 de trăitori prin ţară şi circa 4.000.000 de hoinari - de nevoie - pe afară este ca să se pună capăt făţărniciei unora, în raport cu aşteptările lucizilor de pe meleagurile noastre: 

I. Iniţierea consultărilor bilaterale menite a facilita, accelera şi asigura investiţii americane durabile, necesare şi serioase în România. 

II. Inaugurarea transparenţei necesare informării corecte a opiniei publice din România cu privire la nuanţele cooperării economice româno-americane, cu precizarea explicită a împrumuturilor care vor trebui returnate şi a sumelor nerambursabile acordate de SUA, pentru întărirea democraţiei în ţara noastră. 

III. Pregătirea vizitei oficiale în Statele Unite ale Americii a preşedintelui în funcţie sau/ şi a actualului premier de la Bucureşti, cu un program extins prin includerea rostirii unei alocuţiuni istorice în Congresul SUA, una în care,

în numele naţiunii române, să informeze, să lămurească şi să solicite sprijinul celor din Congresul SUA pentru viitoarea şi de neocolit reunificare paşnică, pe cale democratică, a celor două maluri ale Prutului şi pentru înţelegerea contextului istoric, de rupere de România, a Bucovinei de Nord şi Bugeacului, aflate acum, temporar, sub administraţie străină, doar ca urmare a unei moşteniri nefireşti, în urma decesului Uniunii Sovietice. 

IV. Pregătirea vizitei oficiale a preşedintelui SUA, în România, care să includă un discurs public al lui Joe Biden la Alba-Iulia - pe drept cuvânt numită Meccă a românismului - în faţa a 100.000 de români veniţi din toate judeţele de azi ale ţării şi din judeţele de peste Prut, precum şi un popas simbolic al şefului statului american la mănăstirea Putna, unde este înmormântat voievodul Ştefan cel Mare, pilduitor om de stat, diplomat şi conducător militar de pe meleagurile la care avem dreptul istoric şi azi.

V. Demersuri comune, cu autorităţile române competente pentru ca la Congresul American, care reglementează intrarea fără vize în SUA, să se decidă eliminarea vizelor pentru românii care vor să călătorească peste Ocean. Acum, nu în anul 2024. 

VI. Organizarea anuală, pe 4 iulie, a deplasării peste Ocean, a unor grupuri de merituoşi elevi şi studenţi români, cu dublul scop al promovării interesului naţional al României - reunificarea naţională in integrum - şi al cunoaşterii, la faţa locului, a valorilor americane - Independenţa, Libertatea, Democraţia, Şanse pentru fiecare om de valoare. 

Şi lista posibilelor împliniri comune americano-române nu se opreşte aici, dar viaţa va valida, sau nu, asemenea opţiuni dezirabile, în contextul în care, în ultimii ani, în diferite teatre de război, nu puţini militari români au căzut la datorie, pentru cauza Statuii Libertăţii. 

We are waiting for you with realistic hopes, Distinguished Mrs. Kathleen Ann Kavalec.