Avertismente în privinţa intervenţiei armatei în marşurile de protest: „SUA nu sunt un câmp de luptă”

Avertismente în privinţa intervenţiei armatei în marşurile de protest: „SUA nu sunt un câmp de luptă”

Foto arhivă

Violenţele şi vandalizările care au însoţit marşurile de protest faţă de moartea bărbatului de culoare George Floyd imobilizat de un ofiţer alb de poliţie au determinat ameninţări din partea preşedintelui american Donald Trump cu intervenţia militară, punând în discuţie rolul armatei în descurajarea tulburărilor interne şi folosirea forţei împotriva propriilor cetăţeni.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentagonul a desfăşurat 1.600 de soldaţi în Washington, iar secretarul apărării Mark Esper s-a referit la „câmpul de luptă” al revoltelor în statele americane.
 
Armata îşi intensifică prezenţa la locul protestelor accentuând ideea unui război în desfăşurare: un general american de top a apărut în uniformă de camuflaj la Washington în cadrul unei acţiuni de descurajare a protestatarilor.
 
Elicoptere militare au apărut deasupra marşurilor ca o manevră de etalare a forţei, scrie Reuters. Foşti şi actuali oficiali militari se tem însă că armata americană, una din cele mai respectate şi bine finanţate instituţii din SUA, îşi periclitează imaginea implicându-se în ceee ce pare a fi o retorică a forţei cu accente politice.
 
„America nu este câmp de luptă. Cetăţenii nu sunt duşmanii noştri”, spune generalul în rezerva Martin Dempsey, fost şef al Statului Major.
 
Un actual oficial militar, care a vorbit sub anonimat, s-a arătat îngrijorat de consecinţele folosirii armatei în scopuri politice.
 
„Preşedinţii vin şi pleacă...uniformele trebuie păstrate”, a spus acesta.
 
Înnăbuşirea protestelor prin chemarea armatei care trebuie să apere dreptul cetăţenilor de a protesta paşnic este problematică şi chiar şeful Gărzii Naţionale a admis că soldaţii săi nu se simt în largul lor să intervină în crize interne de acest fel.
 
Peste 20.000 de soldaţi ai Gărzii Naţionale au fost trimişi să răspundă la locul protestelor alături de forţele locale din toată ţara.
 
Donald Trump a fost însoţit de Esper şi şeful statului major la biserica preşedinţilor din apropierea Casei Albe. Preşedintele american a apărut cu o biblie în mână, în contextul în care forţele de ordine au întervenit cu gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene pentru a îndepărta oameni care protestau paşnic.
 
Trump a condamnat „actele de terorism intern” explicând că SUA au căzut pe mâna anarhiştilor, incendiatorilor, vandalilor, grupurilor violente, infractorilor.
 
Un oficial de rang înalt a subliniat că Esper şi şeful Statului Major se aflau alături de Trump pentru a-l informa despre ultimele evenimente şi nu au ştiut nimic despre şedinţa foto.
 
„După încheierea întâlnirii, preşedintele şi-a manifestat interesul de a vedea soldaţii de afară, iar secretarul şi şeful statului major l-au însoţit în acest scop. Lucrurile nu au mers mai departe de atât”, a spus acesta sub anonimat.
 
Marţi Esperer a transmis personalului militar într-o notă internă să-şi menţină „poziţia apolitică în aceste zile agitate”.
 
James Miller, un fost oficial al Pentagonului, membru în consiliul de apărare ştiinţific, şi-a anunţat demisia după ce a văzut manifestanţi paşnici dispersaţi cu forţa înaintea de închiderea circulaţiei, dar şi pe Esper însoţindu-l pe Trump la biserică
 
Acesta a precizat în demisia sa că pesemne că preşedintele nu putea fi oprit în utlizarea „revoltătoare a forţei”, dar cei implicaţi puteau alege să se opună.
 
Un expert în relaţii dintre civili şi cetăţeni în America, de la un institutut al interprizătorilor americani conservatori, a spus că Esper şi şeful statului major trebuie să răspundă după ce au apărut alături de Trump la biserică.

„Puteau să decidă. Puteau să spună: Domnule preşedinte, nu ar da bine să fiu aici”, a spus ea.
 
Un alt fost oficial al pentagonului, cercetător consultant la Centrul de studii internaţionale strategie, a spus că folosirea unor cuvinte precum „câmp de luptă” estompează distincţiile dintre cetăţenii americani şi inamicii din zonele de conflict.
 
„Să divizezi şi să cucereşti acasă, folosind forţa armată a SUA, este o escaladare de proporţii uriaşe a puterii coercitive guvernamentale”, a explicat aceasta.

Preşedintele republican a fost criticat pentru implicarea armatei în afaceri domestice, cum a făcut în privinţa imigranţilor ilegali sau finanţarea zidului la graniţa cu Mexicul.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: