Analiză. Cum a ajuns România în disputa dintre SUA şi Rusia privind Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare INFOGRAFIE

Analiză. Cum a ajuns România în disputa dintre SUA şi Rusia privind Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare INFOGRAFIE

Baza de la Deveselu

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat că şi Rusia suspendă obligaţiile sale din cadrul Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), la o zi după ce Statele Unite au făcut un anunţ similar. Liderul de la Kremlin acuză Washingtonul că încalcă INF prin instalarea sistemelor balistice în România.

Ştiri pe aceeaşi temă



Declaraţia liderului de la Kremlin vine după o şedinţă cu ministrul său de externe, Serghei Lavrov, şi cu ministrul apărarii, Serghei Şoigu. Putin i-a cerut lui Lavrov să nu înceapa noi convorbiri cu Washingtonul pe teme de dezarmare şi a anunţat că Ministerul rus al Apărării va începe dezvoltarea unor noi rachete cu capacităţi nucleare, inclusive rachete supersonice, precizând că Rusia va evita să fie atrasă într-o noua cursa costisitoare a înarmărilor.

 
Konstantin Kosaciov, preşedintele Comitetului pentru afaceri externe al Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus) , a declarat că decizia Washingtonului de a se retrage din tratat INF ar fi, „un nou pas către distrugerea sa”. 
 
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus externe, Maria Zaharova, a declarat că Moscova nu a primit dovezi de la Washington privind pretinsa încălcare de către Rusia a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare. Statele Unite au anunţat vineri că îşi suspendă obligaţiile în cadrul Tratatului, începând cu 2 februarie, pe motiv că Rusia l-ar încălca, dezvoltând o rachetă de croazieră interzisă. Moscova respinge acuzaţiile. 
 
NATO s-a alăturat poziţiei Statelor Unite. Washingtonul a anunţat că se va retrage definitiv din acord, după o jumătate de an, dacă Rusia nu-şi va relua îndeplinirea obligaţiilor.
 
 
Putin : SUA încalcă INF prin instalarea sistemelor balistice în România
 
Statele Unite încalcă de mulţi ani Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) prin instalarea sistemelor balistice în România, acuză Administraţia Vladimir Putin, afirmând că Washingtonul a amplasat şi arme atomice în ţări aliate în cadrul NATO.  Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a prezentat sâmbătă preşedintelui Vladimir Putin situaţia Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), în contextul deciziei SUA de retragere din acest accord, scrie agenţia Tass.
 
"Referitor la Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, după cum ştiţi, este în vigoare din anul 1988 şi avea un termen nedeterminat. Conform informaţiilor pe care le avem la dispoziţie, Statele Unite au început să încalce acest Tratat din anul 1999, când au început să testeze drone militare care au caracteristici similare cu cele ale rachetelor terestre de croazieră interzise prin Tratat. 
 
Statele Unite au continuat acţiunile, folosind rachete balistice pentru testarea sistemului de apărare antirachetă, iar în anul 2014 au început instalarea în Europa a sistemelor cu lansare verticală Mk 41. Aceste sisteme sunt compatibile total cu rachetele Tomahawk cu rază medie de acţiune", i-a spus Serghei Lavrov lui Vladimir Putin, potrivit stenogramei conversaţiei, postată pe site-ul Ministerului rus de Externe. „Sunt încălcări clare ale Tratatului INF“, a constatat preşedintele Vladimir Putin. Serghei Lavrov a continuat: „Sunt încălcări clare ale Tratatului. Sisteme de lansare de acest tip au fost instalate deja în România şi se fac pregătiri pentru a le amplasa şi în Polonia şi Japonia".
 
Ministrul de externe adjunct al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat vineri într-un interviu pentru postul de televiziune public Rossia-24 că posibilitatea desfăşurării a 24 de rachete americane de croazieră Tomahawk în România este reală la ora actuală, transmite TASS.
 
„Noi nu putem să închidem ochii la faptul că, potenţial, în cel mai rău scenariu, 24 de rachete de croazieră Tomahawk cu încărcătură nucleară ar putea să apară pe uscat. Nu ştiu când vor fi ele fabricate de americani, dar deja există posibilitatea desfăşurării lor în România”, susţine Riabkov, după ce Moscova a acuzat în mai multe rânduri că la baza Deveselu ar exista platforme terestre capabile să lanseze rachete de croazieră cu rază medie de acţiune Tomahawk.
 
„Alte 24 de rachete Tomahawk vor apărea şi în Polonia, când aici va fi amplasat sistemul Aegis Ashore în cadrul scutului antirachetă”, a spus ministrul rus adjunct de externe, calculând că, în total, în apropierea Federaţiei Ruse se vor afla 48 de rachete de croazieră, cu o rază de acţiune de până la 2.500 de km.
 
„Trasaţi pe hartă raza cu compasul şi veţi vedea care zone din partea europeană a Federaţiei Ruse vor intra în raza de acţiune a acestor rachete”, a adăugat el. Serghei Riabkov a subliniat, de asemenea, că Moscova nu poate ignora o astfel de ameninţare.
 
De fapt, în ultimii ani, Rusia susţine că elementele sistemului antirachetă american din Europa de Est ar avea o dublă utilitate, atât defensivă – în scop de interceptare – cât şi ofensivă, adică atacuri cu rachete de croazieră. România a subliniat în repetate rânduri că dispune doar de rachete interceptoare la baza de la Deveselu şi nu de rachete balistice.
 
„Nu putem să ne încredem în ceea ce spun americanii, care susţin că, în prezent, nu au intenţia de a folosi astfel de mijloace în sistemele lor Aegis Ashore”, a afirmat înaltul responsabil diplomatic rus.
 
„O altă problemă care ne îngrijorează este că recent, în urmă cu un an, Statele Unite, prin Revizuirea doctrinei nucleare în 2018, au fixat obiectivul dezvoltării unor arme atomice de capacitate mică şi este probabil ca rachetele cu rază medie de acţiune să fie utilizate pentru lansarea acestor arme (...)", a subliniat Lavrov.
 
Ministrul rus de Externe acuză Statele Unite şi de încălcarea Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT). "Suntem preocupaţi şi de abordarea SUA privind responsabilităţile asumate prin Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare, dat fiind că în pofida numeroaselor sesizări, SUA comit încălcări majore ale acordului, în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. 
 
Deşi Tratatul prevede responsabilităţi ale puterilor nucleare de a nu modifica tehnologiile privind folosirea armamentului atomic, NATO efectuează aşa-numitele misiuni nucleare comune, în care Statele Unite şi cinci state NATO în care sunt amplasate bombe nucleare americane fac teste privind folosirea armelor atomice cu participarea unor ţări care nu se numără printre cele cinci puteri nucleare. Aceasta este o încălcare directă a Tratatului de Neproliferare", a acuzat Lavrov, citat de agenţia de presă Tass.“
 
România susţine poziţia SUA şi NATO
 
România susţine poziţia NATO şi SUA potrivit căreia, considerând că Rusia a încălcat Tratatul INF, potrivit unui mesaj postat pe Twitter de Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti.
 
„Suntem alături de SUA şi de poziţia comună a NATO: încălcarea materială de către Rusia a Tratatului INF prezintă riscuri semnificative pentru securitatea euroatlantică. Autorităţile ruse ar trebui să ia măsuri să se întoarcă la încadrarea completă şi verificabilă în condiţiile tratatului, în următoarele 6 luni“, precizează MAE român.
Vineri, în cadrul reuniunii şefilor diplomaţiilor statelor UE la Bucureşti, ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat că statele membre ale UE sunt interesate ca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) să funcţioneze, pentru a reduce riscul de utilizare a armelor nucleare.
 
„Uniunea Europeană şi membrii săi nu sunt implicaţi în acest tratat. Este evident că suntem cu toţii interesaţi ca acest tratat să funcţioneze pentru a reduce riscul de utilizare a armelor nucleare. Dar aspectul cheie aici este respectarea deplină a părţilor la tratat a dispoziţiilor tratatului. O problemă este legată direct de dezvoltarea acestor arme de către Federaţia Rusă, ceea ce contravine dispoziţiilor tratatului INF“, a arătat ministrul român, în cadrul unei conferinţe de presă comune susţinută alături de Federica Mogherini, înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate.
 
 
Ce este INF şi la ce foloseşte ?
 
Tratatul INF a fost semnat în decembrie 1987, între preşedintele american Ronald Reagan şi preşedintele sovietic Mihail Gorbaciov. El prevede că SUA şi URSS renunţă la toate rachetele lor nucleare şi convenţionale, lansate de la sol sau de croazieră, a căror rază de acţiune depăşeşte 500 de kilometri şi ajunge pînă la 5.500 de kilometri, precum şi la sistemele capabile să lanseze astfel de rachete. Pentru mulţi, acest Tratat a însemnat sfârşitul oficial al Războiului Rece şi al cursei înarmării.
 
 După destrămarea Uniunii Sovietice, tratatul s-a aplicat şi fostelor republici sovietice. Prin acest tratat, SUA şi URSS îşi ţineau reciproc sub control producţia de astfel de rachete, fiecare parte având dreptul să o inspecteze pe cealaltă.
 
Denunţarea acordului înseamnă că aceste garanţii privind rachetele cu rază medie de acţiune dispar. SUA nu se mai supun interdicţiilor acestui tratat, dar asta înseamnă că nici Rusia nu o va mai face. Mai mult, arată unii analişti, citatţi de europa libera, SUA riscă să piardă o pârghie de control şi de acces direct la mişcările Moscovei în acest domeniu.
 
Washingtonul a acuzat în repetate rânduri Rusia că nu respectă prevederile tratatului. Cele mai recente acuzaţii se învârt în jurul sistemului balistic Novator 9M729, sau SSC-8 aşa cum este denumit în codificarea NATO. Acest sistem, despre care nu există date tehnice publice, este suspectat că poate lansa rachete cu rază de acţiune de peste 500 de kilometri, folosind aceleaşi sisteme de lansare terestre ca şi rachetele Iskander-M. 
 
Primele semnale au fost date în presa americană încă din 2014. Atunci, New York Times anunţa că preşedintele Barack Obama i-a scris lui Vladimir Putin despre acest sistem, care ar fi început să fie testat de Rusia încă din 2008, contrar prevederilor Tratatului INF.
 
Sistemul balistic este produs de compania de stat rusească Almaz Antey, cea care produce şi rachetele Kalibr, cu lansare de pe nave. În ultimii ani, au existat diverse rapoarte că acest sistem este testat în teren de armata rusă.
 
La rândul său, Rusia a acuzat mereu SUA că nu respectă Tratatul INF. Principalul cal de bătaie: sistemul Aegis Ashore, „scutul antirachetă”, aşa cum este el denumit popular, a cărui componentă se află şi pe teritoriul României, la Deveselu. Moscova a acuzat că sistemul este unul ofensiv şi că poate lovi ţinte ruseşti, în ciuda tuturor asigurărilor de la Washington, care au arătat că rachetele interceptoare SM-3, folosite de acest sistem de apărare pot doar să intercepteze alte rachete în aer, nu pot lovi alt fel de ţinte şi nu pot fi adaptate pentru a purta încărcătură nucleară.
 
Mai mult, atât Rusia, cât şi SUA s-au plâns că acest tratat le lasă vulnerabile în faţa altor posibili actori care dezvoltă sisteme balistice cu rază intermediară de acţiune, nefiind parte a acestui tratat. China a fost numitorul comun, respectiv Iran sau Coreea de Nord în cazul SUA.
 
Uniunea Europeană se pregăteşte să intre într-o perioadă de nesiguranţă pentru securitatea sa, odată cu decizia Statelor Unite de a se retrage din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) semnat în 1987 cu Rusia, pe motivul încălcărilor acestuia de către Moscova, relatează vineri AFP.
 
UE, îngrijorară
 
Uniunea Europeană se pregăteşte să intre într-o perioadă de nesiguranţă pentru securitatea sa, odată cu decizia Statelor Unite de a se retrage din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) semnat în 1987 cu Rusia, pe motivul încălcărilor acestuia de către Moscova, relatează vineri AFP.
 
„Tratatul INF a fost încălcat de către Rusia şi apelurile lansate în ultimele 60 de zile pentru mai multă transparenţă şi mai multe informaţii nu au dus la nimic”, a declarat şeful diplomaţiei germane Heiko Maas, vineri, la Bucureşti, unde a participat de la o reuniune informală cu omologii săi din UE.
Heiko Maas a efectuat vizite la Moscova şi Washington în ultimele săptămâni în încercarea de a salva tratatul care interzice rachetele cu o rază de acţiune de 500 până la 5.500 de kilometri.
 
Subiectul a fost abordat la Bucureşti, având în vedere că sâmbătă expiră termenul limită impus Rusiei de către SUA de a renunţa la noul său sistem de rachete care, potrivit occidentalilor, încalcă tratatul.
 
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a venit joi la Bucureşti, a declarat că decizia SUA marchează începutul unui proces. „Din 2 februarie, americanii vor iniţia procedura de retragere şi aceasta va dura 6 luni, ceea ce oferă Rusiei ocazia de a se conforma obligaţiilor sale”, a spus el. „Rusia are încă timp să se conformeze obligaţiilor contractuale”, a dat asigurări Jens Stoltenberg.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: