Efectul prelocuţionar a fost definit de Sperber şi Wilson în 1986. În cazul lui Donald Trump, putem spune că a fost eficient (pentru mai multe detalii, a se vedea ANABELLA-GLORIA NICULESCU-GORPIN, Modalităţi de persuadare şi efectul perlocuţionar în discursul politic).
 
Marketingul politic este termenul care desemnează totalitatea mijloacelor de prezentare şi popularizare a mesajului unui politician în campania electorală. Fiecare candidat are în spate o întreagă echipă. Un rol determinant îl au consilierii (adviserii). Presa îl consideră pe Roger Stone ca fiind “cel care l-a făcut pe Donald Trump preşedinte”, Netflix lansând un documentar cu titlul “Get me Roger Stone”.
 
De exemplu, site-ul yourdictionary.com a realizat o compilaţie ce reuneşte 20 dintre termenii cei mai des folosiţi de către actualul preşedinte american în campania electorală din 2016.   Conform autorilor, scopul repetiţiei termenilor respectivi era inducerea neîncrederii în actualul establishment (guvern, media, politcieni). Am realizat o clasificare a acestora:
 
• Putere, superioritate ( win/winning, smart, tough/toughness, amazing, huge, tremendous, terrific, classy)
 
• Inferioritatea adversarilor (stupid, weak, loser, moron, lightweight, ZERO- aici intră o declaraţie despre contracandidatul său: “CROOKED  Hillary has zero leadership ability”. Apelativul atribuit lui Hillary Clinton, cu care Donald Trump a contraatacat în ultima perioadă a campaniei sale, întâlnit mai ales în postările sale de pe Twitter. A surprins prin faptul că nu se obişnuieşte ca acest adjectiv să fie atribuit unei personae. Hashtag-ul #CrookedHillary a devenit imediat viral, fiind preluat de susţinătorii săi din cunuscuta reţea de socializare on-line).

 

• Noi vs Ei/ceilalţi (we, they)

• Semnale de alarmă (out of control, bad, dangerous, STOP political correctness, Political correcteness is KILING our country- slogan intens folosit în campanie).

 
La fel, site-ul usatoday titra în data de 17 februarie 2017: Retorica repetitivă a lui Trump este un truc folosit în advertising.  Mai mult, blogul site-ului Sparkflow, specializat în promovarea serviciilor de marketing digital, identifică şapte strategiii de succes folosite în campania din 2016, într-un articol ce întăreşte cele afirmate de mine în paragrafele anterioare: Donald Trump şi-a cunoscut electoratul mult mai bine decât contracandidaţii săi, atât din propriul partid cât şi din rândurile democraţilor.   
 
S-a vorbit foarte mult despre fenomenul numit “America profundă” cu privire la segmentul electoral căruia Trump i s-a adresat.  Sunt mărturii conform cărora acesta ar fi fost votat de cetăţeni ce nu votaseră niciodată în viaţa lor. În data de 4 iulie 2017, ziarul România Liberă a lansat pe piaţă un volum scris de Mihai Neamţu, Fenomenul Trump şi America Profundă. Acesta analizează motivele ascensiunii lui Trump, votat de un electorat dezamăgit, care, în mod normal nu era interesat de politică.
 
Un editorial semnat de Ştefan Popescu (istoric, analist de politică externă) a doua zi după alegerile de anul trecut relevă principalele variabile responsabile de rezultatul alegerilor: clasa de mijloc cu venituri tot mai mici, electoratul anti-sistem şi indecişii. 
 
Concluzionând, cuvintele au fost cele mai puternice simboluri de-a lungul campaniei lui Trump, ce l-au ajutat pe acesta să folosească un cod adecvat publicului-ţintă, candidatul republican reuşind să fie portavocea  acelei “majorităţi tăcute” sau, conform celor mai entuziaşti- “America profundă”. Din acest motiv, manifestaţiile (riturile) de susţinere din campania electorală au rezonat cu retorica candidatului prezidenţial (vezi imaginea reprezentativă a articolului, sursa: site-ul culanth.org).
 
Epoca hashtag-ului este dublată de paradigma meme-urilor. Să nu uităm şi de rolul imaginilor, cele care au făcut dintr-un magnat putred de bogat un personaj agreabil pentru americanii de rând, fapt paradoxal. Într-o epocă a teledemocraţiei, percepţia faptelor este mai presus decât faptele însele. (nu este de mirare că gesturile  excentrice sau reprobabile din timpul campaniei, dar şi din trecut, au fost trecute cu vederea de către electoratul său). Deşi nu a fost niciodată un politician proeminent, dobândeşte notorietate pe micul ecran: timp de zece sezoane (2004-2016), reality-show-ul Ucenicii , produs de însuşi Donald Trump, a întruchipat imaginea visului american: poţi reuşi dacă îndrăzneşti mai mult.
 

Urmează- Partea a III-a : Conturarea Mitului lui Donald Trump