Scutul antirachetă din România nu se află pe lista cererilor Moscovei transmisă Washingtonului. Va fi discutat separat cu SUA

Scutul antirachet[ de la Deveselu

Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat vineri la o conferinţă de presă online că Moscova intenţionează cu fermitate să obţină garanţii de securitate în formă scrisă cu valoare juridică obligatorie, care să excludă orice nouă extindere a NATO spre est şi indiferent de aceasta desfăşurarea în ţările vecine cu Rusia de arme ofensive ce ameninţă securitatea acesteia.

 La întrebarea RADIO ROMÂNIA dacă aceste condiţii vizează şi obiectivele antirachetă din România şi Polonia, Serghei Riabkov a spus că Rusia va discuta acest subiect cu SUA în cadrul dialogului privind armele strategice ofensive şi defensive în interconexiunea lor. „Moscova propune SUA şi NATO să instituie un moratoriu asupra desfăşurării în Europa de rachete cu rază intermediară similar celui declarat deja de Rusia“, a precizat Riabkov.

„Vom discuta cu ţările NATO despre necesitatea de a face astfel încât propunerea Rusiei, a preşedintelui Putin cu privire la moratoriile reciproce asupra desfăşurării de sisteme de atac sol-sol, ce erau interzise de tratatul privind rachetele cu rază medie şi scurtă de acţiune, tratat care astăzi nu mai există din vina SUA, ca aceste moratorii să fie realizate şi să fie verificabile“, a mai precizat oficialul rus.

Serghei Riabkov a subliniat necesitatea de a evita o nouă criză a rachetelor în Europa, ce ar declanşa o desfăşurare pe continent de rachete cu rază intermediară. El a reamintit şi declaraţiile preşedintelui Vladimir Putin, potrivit căruia asemenea riscuri le creează inclusiv bazele antirachetă din România şi Polonia, deoarece în lansatoarele universale MK-41 desfăşurate acolo pot fi încărcate nu doar rachete interceptoare, ci şi rachete de croazieră cu rază medie Tomahawk, ce pot ameninţa Rusia.

NATO şi România au transmis în repetate rânduri că scutul antirachetă este strict defensiv pentru interceptoare şi nici măcar nu vizează Rusia, scopul său fiind să răspundă unor ameninţări venite dinspre terţi. În ceea ce priveşte tratatul referitor la rachetele cu rază intermediară, SUA au anunţat că se retrag din acesta, întrucât a fost încălcat deja de Rusia. Pe de altă parte, atât Moscova, cât şi Washingtonul notaseră când tratatul era încă în vigoare că la acesta nu au aderat şi alte puteri, cum e China care a putut să-şi dezvolte un arsenal de astfel de rachete.

Lista cererilor Moscovei nu este o surpriză pentru Washington

Garanţiile pe care Rusia le cere, în contextul crizei din Ucraina, nu sunt noi, ele fiind solicitate şi anterior, potrivit purtătorului de cuvânt al Casei Albe. Într-o conferinţă susţinută vineri, Jen Psaki s-a referit şi la discuţia de acum două zile dintre preşedintele Joe Biden şi liderii formatului Bucureşti 9 al statelor aflate în flancul estic al NATO, care sunt cele mai îngrijorate de mişcările agresive ale Rusiei în regiune.

Este aceeaşi listă de cereri pentru care Rusia a făcut presiuni luni de zile, dacă nu ani de zile. Este dreptul ruşilor de a avea viziunea lor şi de a face cereri, noi avem dreptul nostru în acest sens, avem propriile noastre preocupări privind situaţiile de securitate din întreaga lume, inclusiv cea de la frontiera Rusiei cu Ucraina. Rusia poate sublinia îngrijorările sale, noi le putem sublinia pe ale noastre şi europenii pe ale lor. De aceea trebuie să avem dialog şi să discutăm. Nu pot spune acum în ce format vor avea loc discuţiile. Am discutat zilnic cu toate părţile, cu partenerii europeni la diverse niveluri. Evident că aţi văzut că preşedintele Biden a avut o convorbire telefonică cu liderii grupului Bucureşti 9.

La Washington, analiştii spun că Vladimir Putin nu este provocat de NATO, ci este provocat de independenţa Ucrainei, dar cred în acelaşi timp că NATO nu ar fi trebuit să facă în 2008 promisiunea că Ucraina va fi admisă în alianţă. 

Moscova a cerut vineri NATO să revoce angajamentul formulat în anul 2008 către Ucraina şi Georgia, conform căruia, într-o zi, aceste două ţări vor deveni membre ale Alianţei, şi, de asemenea, să promită Rusiei că nu va desfăşura în ţările din apropierea sa arme care pot ameninţa securitatea acesteia, transmit agenţiile France Presse şi Reuters.

Aceste cereri au fost enunţate de Ministerul de Externe rus în cea mai completă declaraţie a sa până în prezent asupra garanţiilor de securitate pe care preşedintele rus Vladimir Putin doreşte să le obţină din partea Washingtonului şi aliaţilor acestuia, în contextul tensiunilor generate de comasarea unor importante forţe militare ruse în apropierea graniţei cu Ucraina, stârnind temeri privind o posibilă pregătire a unei ofensive militare, deşi Rusia neagă astfel de intenţii.

''În interesul fundamental al securităţii europene, este necesară o dezavuare formală a deciziei de la summitul NATO din 2008 de la Bucureşti că ''Ucraina şi Georgia vor deveni membre NATO'''', se arată în declaraţia MAE rus.

Conform acesteia, Moscova propune şi o serie de paşi pentru diminuarea tensiunilor, inclusiv încetarea exerciţiilor militare în apropierea frontierelor ruse şi convenirea unei distanţe sigure între navele şi avioanele militare ale Rusiei şi NATO, mai alea în Marea Neagră şi în Marea Baltică.

Rusia cere de asemenea reluarea dialogului periodic cu SUA şi NATO asupra apărării şi îndeamnă Washingtonul să accepte un moratoriu asupra desfăşurării de rachete cu rază intermediară în Europa.

''Este necesar, înainte de a fi prea târziu, să se evite o nouă criză a rachetelor în Europa. Apariţia rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune în aceste teritorii este inacceptabilă pentru Rusia'', a semnalat vineri la o conferinţă de presă vice-ministrul de externe rus Serghei Riabkov, potrivit Ria Novosti, citată de EFE. El lansase şi joi un avertisment similar, evocând o posibilă repetare în Europa a crizei rachetelor din Cuba, din 1962.

Potrivit agenţiei TASS, Riabkov a acuzat vineri NATO şi de încălcarea Convenţiei de la Montreux, care limitează accesul în Marea Neagră al navelor militare ce nu aparţin ţărilor riverane.

Preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Joe Biden, au vorbit marţi prin videoconferinţă timp de două ore, dar fără a reuşi să ajungă la o calmare a tensiunilor. Liderul de la Kremlin i-a transmis deja omologului său american că doreşte ''garanţii juridice'' care să nu permită aderarea Ucrainei şi Georgiei la Alianţa Nord-Atlantică, pe care preşedintele rus a acuzat-o că şi-a încălcat un angajament după încheierea Războiului Rece de a nu se extinde către Est.

NATO respinge vetoul Moscovei privind o posibilă aderare a Ucrainei

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a opus vineri oricărei intervenţii a Rusiei în relaţiile dintre Alianţă şi Ucraina, refuzând să excludă o posibilă aderare a Kievului, aşa cum cere Moscova, relatează AFP.

''Relaţia NATO cu Ucraina nu poate fi determinată decât de cei 30 de membri ai Alianţei şi Ucraina însăşi, şi de nimeni altcineva. Nu putem accepta ca Rusia să restabilească un sistem în care marile puteri (...) pot controla ceea ce fac sau nu alte ţări'', a declarat Stoltenberg după o întrevedere cu noul cancelar german Olaf Scholz.