Relaţiile SUA-China se tensionează în Pacific, iar Kissinger stă la sfat cu chinezii despre „filosofia diplomaţiei”. China la zi

În materialul de astăzi al revistei presei ,,China la zi”, vă prezentăm o declaraţie de presă publicată pe site-ul oficial al MAE chinez şi trei texte din mass-media chineză de la sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie.

Remarcăm faptul că tensiunile dintre cele două state rămân la cote înalte, mai ales în zona statelor insulare din Pacificul de Sud, unde ofesiva strategică a Chinei – sub paravanul războiului din Ucraina - nu a rămas nesesizată. Beijingul dă asigurări în continuare Americii că situaţia poate fi gestionată diplomatic, semnalizând detensionarea relaţiilor, dar, în acelaţi timp, nu poate ieşi din confruntarea cu Occidentul, pe care nu o recunoaşte explicit, dar o practică cotidian. În ceea ce priveşte evoluţiile din Ucraina, poziţiile Chinei exprimată în presa oficială şi oficioasă sunt aceleaşi: susţine Federaţia Rusă, dar nu trece cu susţinerea Moscovei peste o serie de linii roşii economico-financiare stabilite de SUA, care i-ar putea periclita propriile interese.

Reamintim că subiectele prezentate în revista presei (poziţia oficială a Chinei) vor fi analizate în emisiunile şi materialele ulterioare ale Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR).

Declaraţii oficiale şi articole. Sumar

1. Zhao Lijian: Ţările insulare din Pacificul de Sud nu sunt „curtea din spate” a niciunei ţări, cu atât mai puţin o arenă pentru jocuri geo-politice. (declaraţie de presă)

2. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului dezvăluie „minciunile Occidentului” (articol)

3. Wang Yi: Atmosfera actuală a relaţiilor dintre China şi Statele Unite ale Americii (SUA) este departe de a fi una normală, dar îngrijorarea excesivă a părţii americane este total inutilă. (articol)

4. Ambasadorul Chinei în Japonia, Kong Xuanyou: Japonia nu trebuie să accepte să meargă pe calea alianţei Japonia-SUA până la ultimele consecinţe nefaste (articol)

1. Zhao Lijian: Ţările insulare din Pacificul de Sud nu sunt „curtea din spate” a niciunei ţări, cu atât mai puţin o arenă pentru jocuri geo-politice.

Foto: Purtătorul de cuvânt al MAE chinez, Zhao Lijian, Sursa: Site-ul oficial al MAE chinez

Reporter Agence France Presse (AFP): Guvernul SUA a declarat ieri că va consolida relaţiile cu ţările insulare din Pacific. În plus, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a criticat lipsa de transparenţă în acordul propus de China acestor ţări. Ce are de comentat partea chineză pe această temă?

Zhao Lijian: Opinia SUA în ceea ce priveşte „lipsa de transparenţă a acordului de colaborare dintre China şi ţările insulare din Pacific” nu corespunde deloc realităţii şi demască din nou faptul că partea americană bănuie pe alţii de propriile lor metehne şi manifestă o atitudine arogantă de hegemonism.

Partea chineză a făcut deja publică ştirea că membrul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor externe Wang Yi va participa la cea de-a doua conferinţă a miniştrilor de externe din China şi ţările insulare din Pacific şi va vizita diverse ţări insulare din Pacific. Actuala conferinţă a miniştrilor de externe a ajuns la numeroase înţelegeri importante şi a înregistrat progrese pozitive.

Aceasta constituie expresia concentrată a respectului reciproc, a dezvoltării comune şi a cooperării reciproc avantajoase dintre China şi ţările insulare din Pacific. Această vizită va aduce, de asemenea, schimburile şi cooperarea dintre China şi ţările insulare din Pacific la un nou nivel.

După această întâlnire a miniştrilor de externe, partea chineză a făcut public „Documentul cu privire la poziţia Chinei în ceea ce priveşte respectul reciproc şi dezvoltarea comună cu ţările insulare din Pacific”, iar versiunea în limba engleză a fost deja pusă în circulaţie. Este la dispoziţia tuturor spre consultare. Documentul cu privire la poziţia Chinei are 15 puncte, care cuprinde 24 de domenii concrete de colaborare. Partea chineză va continua să menţină contacte şi mai strânse cu părţile implicate, făcând uz de rolul de mecanism al conferinţei miniştrilor de externe a Chinei şi ţărilor insulare din Pacific pentru a edifica, mână în mână, o comunitate de destine comune şi mai strânsă între China şi ţările insulare din Pacific.

Această conferinţă a miniştrilor de externe a fost organizată ca urmare a acordului dintre China şi ţările insulare cu care s-au stabilit relaţii cu scopul de a promova pacea şi dezvoltarea împreună, cât şi pentru a răspunde la toate tipurile de riscuri şi de provocări şi pentru a aprofunda schimburile de prietenie şi cooperarea pragmatică între China şi ţările insulare din Pacific în diferite domenii.

Iniţiativa de cooperare a părţii chineze s-a bucurat de un răspuns pozitiv şi de un sprijin general din partea ţărilor insulare. Acest lucru se datorează faptului că R.P.Chineză şi ţările insulare practică în comun un adevărat multilateralism, apără şi respectă în comun principiile suveranităţii naţionale a statului şi ale neamestecului în treburile lor interne.

De asemenea, aş dori să mai subliniez că ţările insulare din Pacificul de Sud nu sunt „curtea din spate” a niciunei ţări, cu atât mai puţin o arenă pentru jocuri geo-politice. Regiunea ar trebui mai degrabă să devină o mare platformă pentru cooperarea internaţională. În dezvoltarea relaţiilor şi a cooperării cu ţările insulare din Pacificul de Sud, partea chineză s-a pronunţat cu consecvenţă că, toate ţările, mari sau mici, sunt egale, se tratează reciproc cu sinceritate, susţin dreptatea în timp ce urmăresc interese comune şi urmează conceptul de sinceritate, al rezultatelor reale, afinităţii şi bunei credinţe.

În acest proces, perseverăm în deschidere şi incluziune, nu vom exercita niciodată presiune asupra ţărilor insulare să aleagă dintre tabere, nici nu le vom impune ce să cumpere si ce să vândă, niciodată nu vom urmări interese egoiste şi creerea aşa numitelor „sfere de influenţă”. China a fost întotdeauna o forţă constructivă care caută pacea, dezvoltarea şi cooperarea. Sursa: aici, 1 iunie 2022.

2. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului dezvăluie „minciunile Occidentului”

Foto: Michelle Bachelet, Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Sursă: Global Times

În încheierea vizitei de şaşe zile în China, Michelle Bachelet, Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului a susţinut o conferinţă de presă în format online în seara zilei de 28 mai, la Guangzhou. În timpul video-conferinţei, Bachelet a ţinut să mulţumească guvernului chinez pentru invitaţie şi a prezentat itinerariul vizitei sale efectuate în Guangzhou, Kashgar şi Urumqi. Înaltul Comisar nu a adus critici dure Chinei aşa cum unele guverne occidentale şi-ar fi dorit, înfuriindu-i şi agitându-i pe cei care au încercat să folosească vizita acesteia drept pretext pentru exagerarea „problemei Xinjiang-ului”.

În seara zilei de 28 mai, ora locală a Chinei, secretarul de stat al SUA, Blinken, a emis în grabă un comunicat, declarând că Statele Unite „rămân preocupate” de vizita lui Bachelet şi a echipei sale în China, precum şi de „eforturile Chinei de a restricţiona şi manipula vizita acesteia”. Este a treia oară în mai puţin de 10 zile când SUA s-au pronunţat împotriva vizitei lui Bachelet în China, ceea ce denotă „îngrijorarea” lor. În timpul interviurilor din data de 28 mai, viceministrul chinez de externe Ma Zhaoxu a oferit informaţii cu privire la vizita specială a lui Bachelet în China. Acesta a declarat că precum norii întunecaţi nu pot acoperi soarele, aşa şi toate minciunile şi zvonurile legate de Xinjiang vor ieşi la lumină în cele din urmă. „Având scopuri politice ulterioare, unele ţări occidentale nu au cruţat niciun efort de a perturba şi sabota vizita Înaltului Comisar în China, însă încercările lor au eşuat”.

Bachelet vizitează Guangzhou, Kashgar şi Urumqi

Bachelet a vizitat China în perioada 23-28 mai. Potrivit lui Ma Zhaoxu, aceasta este prima ei vizită în China de la preluarea mandatului de Înalt Comisar pentru Drepturile Omului şi, de asemenea, este prima dată când China primeşte o vizită de la Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului în ultimii 17 ani. În data de 25 mai, preşedintele Xi Jinping a avut o întâlnire în format online cu Înaltul Comisar Bachelet. Consilierul de stat şi ministrul de externe Wang Yi, precum şi funcţionari din diverse departamente, inclusiv Curtea Populară Supremă, Procuratura Populară Supremă, Ministerul Afacerilor Externe, Comisia pentru Afaceri Etnice de Stat, Ministerul Securităţii Publice, Ministerul Resurselor Umane şi Securităţii Sociale şi Federaţia Femeilor din China s-au întâlnit şi au discutat cu Bachelet. În Guangzhou, Bachelet a vizitat locaţii şi s-a documentat cu privire la democraţia la nivelurile de bază ale Chinei, reducerea sărăciei, protecţia judiciară, protecţia mediului, garantarea condiţiilor de viaţă ale oamenilor, asigurarea drepturilor unor comunităţi special desemnate şi educaţia privind drepturile omului. În timpul şederii sale în Xinjiang, partea chineză i-a prezentat pe larg măsurile şi realizările Xinjiangului în combaterea terorismului şi în de radicalizarea dezvoltării economice şi sociale, protecţiei etnice şi religioase precum şi a drepturilor muncii. Bachelet a făcut, de asemenea, vizite pe teren în Kashgar şi Urumqi, discutând cu o serie de persoane din diferite categorii sociale, cum ar fi minorităţile etnice, experţi şi cercetători.

Conferinţa de presă a lui Bachelet a atras atenţia presei străine, iar Reuters, AFP etc. au raportat totul de la prima oră. Potrivit unor analişti, declaraţiile făcute de Bachelet au dezminţit informaţiile false răspândite de Occident în privinţa regiunii Xinjiang, fiind, o lovitură pentru Statele Unite şi unele ţări occidentale, precum şi mass-media şi forţele lor anti-China.

Ma Zhaoxu oferă informaţii cu privire la vizita specială a lui Bachelet

În timpul unor interviuri din data de 28 mai, viceministrul de externe Ma Zhaoxu a oferit informaţii cu privire la vizita specială a lui Bachelet în China. Acesta a declarat că, prin eforturile comune ale ambelor părţi, vizita a înregistrat rezultate pozitive şi pragmatice, precum îmbunătăţirea înţelegerii căii de dezvoltare a drepturilor omului din China; clarificarea propunerii Chinei de a promova guvernarea globală a drepturilor omului; consolidarea cooperării dintre China şi Oficiul Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR); precum şi înţelegerea adevăratului Xinjiang prin propria experienţă.

Ma Zhaoxu a mărturisit că, de la o vreme, sub pretextul drepturilor omului, unele ţări occidentale şi forţe anti-China au fabricat şi au promovat minciuni cu privire la aşa-numitele probleme legate de Xinjiang pentru a le servi planului politic de „folosire a Xinjiangului pentru controlarea Chinei”. Partea chineză a subliniat că problema Xinjiang nu este deloc o problemă a drepturilor omului, ci o problemă majoră de protejare a suveranităţii naţionale, a securităţii şi a integrităţii teritoriale.

Înaltul Comisar Bachelet a vizitat oraşul antic Kashgar, precum şi câmpurile de bumbac, unde a avut parte de o mai bună înţelegere a progreselor pe care le-a făcut Xinjiangul în protejarea culturii tradiţionale a minorităţilor etnice şi a mijloacelor de trai ale populaţiei locale. Vizita sa la

o expoziţie cu tematică anti-terorism şi de radicalizare, i-a conferit lui Bachelet detalii despre legile şi politicile în vigoare din Xinjiang, precum şi pragmatismul şi eficacitatea acestora.

Înaltul Comisar a discutat, de asemenea, faţă în faţă cu personalităţi religioase despre libertatea de religie a musulmanilor şi protecţia conform legii drepturilor şi libertăţilor lor în Xinjiang. În timpul discuţiei cu oamenii din diferite categorii sociale ale Xinjiangului, Bachelet a ascultat opiniile reprezentanţilor civili din domenii precum sănătate, justiţie, muncă, precum şi reprezentanţi ai femeilor.

„Ca răspuns la politizarea şi instrumentalizarea instituţiilor multilaterale pentru drepturile omului, cum ar fi Consiliul pentru Drepturile Omului al Naţiunilor Unite, în ultimii ani, China a subliniat faptul că anumite ţări occidentale au un trecut nefavorabil în problematici privind drepturile omului. Platforme multilaterale pentru drepturile omului răspândesc minciuni şi zvonuri, amestecându-se în afacerile interne ale altor ţări sub pretextul problematicilor legate de drepturile omului şi atacând şi defăimând alte ţări, transformând instituţiile multilaterale pentru drepturile omului în arene pentru „nume şi umilire” şi „confruntări de grup”. Această situaţie a otrăvit atmosfera cooperării internaţionale în domeniul drepturilor omului, lucru care trebuie să fie luat în serios şi schimbat”, a declarat Ma Zhaoxu.

Statele Unite ale Americii au sărit din nou în a-şi exprima îngrijorarea

Statele Unite obişnuiau să fie cea mai puternică voce care cerea Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului să viziteze Xinjiangul, dar odată cu vizita lui Bachelet din China, SUA au început să obiecteze necontenit. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Price, a declarat atât în data de 20, cât şi în 24 mai că este „profund îngrijorat” de vizita lui Bachelet în China, spunând că SUA nu cred că Republica Populară Chineză îi va permite Înaltului Comisar să efectueze o „evaluare amplă, independentă şi nemanipulată a drepturilor omului în Xinjiang”, numind acordul lui Bachelet de a vizita China în aceste circumstanţe „o mişcare greşită”. După ce Bachelet şi-a încheiat vizita şi a susţinut o conferinţă de presă, Departamentul de Stat al SUA a emis în grabă o declaraţie pe 28 mai, spunând: „Suntem îngrijoraţi de faptul că, în timpul acestei vizite, condiţiile impuse de autorităţile de la Beijing nu au putut permite o evaluare completă şi independentă a situaţiei drepturilor omului din China”, aruncând încă o dată cu calomnii, spunând că „genocidul şi crimele împotriva umanităţii continuă în Xinjiang”.

De ce sunt Statele Unite atât de schimbătoare? Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe Wang Wenbin a declarat pe 25 mai că răspunsul este unul simplu: pentru a acoperi minciunile, trebuie create mai multe minciuni. SUA se tem că minciunile lor despre „genocidul” şi „munca forţată” din Xinjiang vor fi descoperite de comunitatea internaţională, aşa că nu ezită să fabrice mai multe minciuni pentru a defăima China şi a induce în eroare comunitatea internaţională.

Potrivit unor experţi chinezi şi străini intervievaţi de un reporter de la Global Times, vizita lui Bachelet a scos la iveală minciunile vechi de mai bine de un secol ale Statelor Unite şi ale Occidentului împotriva Xinjiang-ului. În continuare, SUA şi forţele anti-China vor creşte presiunile asupra lui Bachelet şi se vor pregăti să fabrice minciuni. Profesorul Zhu Ying de la

Institutul de Studii Strategice Bai Fan de la Universitatea de Ştiinţe Juridice şi de Drept de Sud-Vest a declarat unui reporter Global Times pe 28 mai că raportul Oficiului pentru Drepturile Omului al ONU privind Xinjiang este în curs de finalizare, aşa că recentul atac a fost deosebit de violent.

Jeffrey Sachs, profesor de economie la Universitatea Columbia din New York şi consilier principal al Naţiunilor Unite, a declarat pentru Global Times printr-un e-mail că este „mulţumit” de vizita lui Bachelet, care nu ar trebui atacată sau criticată de guvernul SUA. El a spus că problemele legate de drepturile omului stipulate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului ar trebui rezolvate prin procesul ONU şi nu folosite pentru a declanşa tensiuni geopolitice. El şi-a exprimat speranţa pentru un raport cuprinzător legat de Xinjiang, care să promoveze bunăstarea oamenilor din regiunea Xinjiang şi să discute aceste probleme pe baza faptelor.

Ambasada Rusiei în China a publicat o declaraţie pe reţelele de socializare în seara zilei de 28 mai, subliniind că afacerile Xinjiang-ului sunt afaceri pur interne ale Chinei şi orice formă de amestec a comunităţii internaţionale este inacceptabilă. „Am dori să atragem tuturor atenţia asupra faptului că problema protecţiei drepturilor omului în Xinjiang nu este oficial pe agenda Consiliului pentru Drepturile Omului sau a altor platforme multilaterale pentru drepturile omului deoarece nu există o rezoluţie sau o decizie în această problemă. Restul sunt doar cuvinte, emoţii, retorică cu prejudecăţi etc.”. „Sperăm că Înaltul Comisar Bachelet va primi răspunsuri la toate întrebările în timpul vizitei sale în Xinjiang şi că majoritatea problemelor nu mai reprezintă acum o dilemă”. Sursa: aici, 30 mai 2022.

3. Wang Yi: Atmosfera actuală a relaţiilor dintre China şi Statele Unite ale Americii (SUA) este departe de a fi una normală, iar îngrijorarea excesivă a părţii americane este total inutilă.

   Foto: Consilierul de Stat şi Ministrul chinez al Afacerilor Externe, Wang Yi, Sursa: Global Times (GT)

Pe data de 31 mai 2022, Consilierul de Stat şi Ministrul de externe, Wang Yi a fost invitat să susţină un discurs în cadrul seminarului online pe tema „Kissinger şi Relaţiile sino-americane”.

Wang Yi a apreciat preocuparea şi sprijinul pe termen lung în ceea ce priveşte dezvoltarea relaţiilor sino-americane venite din partea prietenilor din toate categoriile sociale din Statele Unite reprezentaţi de Kissinger. Acesta a declarat că, în urmă cu jumătate de secol, preşedintele Mao Zedong, premierul Zhou Enlai, preşedintele Nixon, Kissinger şi alţi lideri chinezi şi americani de rang înalt, prin viziunea lor extraordinară, curajul politic şi înţelepciunea diplomatică, au spart gheaţa confruntării între cele două ţări şi au realizat „strângerea de mână peste Pacific” care a şocat lumea, deschizând astfel un nou capitol în relaţiile sino-americane. În ultimii 50 de ani, Kissinger a efectuat aproximativ o sută de vizite în China, determinând administraţiile succesive ale SUA să urmeze o politică activă faţă de China, iar angajamentul său faţă de dezvoltarea relaţiilor sino-americane a devenit unul dintre cele mai magnifice capitole din cariera sa diplomatică.

La seminar online pe tema „Kissinger şi Relaţiile sino-americane” au participat invitaţi de prestigiu (vezi foto de la începutul materialului, de la stânga la dreapta): Qiu Yuanping, membru al Comitetului Permanent al Comitetului Naţional al Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez; Cui Tiankai, consilier în cadrul Institutului de Diplomaţie al Poporului Chinez şi fost ambasador al Chinei în SUA; Wang Jisi, profesor la Şcoala de Studii Internaţionale şi preşedinte al Institutului de Studii Internaţionale şi Strategice de la Universitatea Beijing, Tian Wei, crainic China Global Television Network (CGTN); Wang Chao, preşedinte al Institutului de Diplomaţie al Poporului Chinez; Henry Kissinger, fost secretar de stat al SUA şi consilier pe probleme de securitate naţională în timpul lui Richard Nixon şi a lui Gerald Ford; Robert Zoellick, fost guvernator al Băncii mondiale şi fost secretar de stat adjunct al SUA; Stapleton Roy, fost ambasador al SUA în China; Richard Haas, diplomat american şi fost preşedinte al Consiliului pentru Relaţii Externe al SUA.

Sursa: Institutul de Diplomaţie al Poporului Chinez.

Wang Yi a subliniat că edificarea unei lumi interconectate, diverse, incluzive, cu o securitate comună, reprezintă o responsabilitate şi o obligaţie pe care atât China, cât şi SUA, trebuie să şi le asume. Dacă Statele Unite şi China vor fi capabile să îşi gestioneze bine relaţiile reprezintă întrebarea secolului, la care cele două ţări trebuie să ofere un răspuns pozitiv.

Promovarea „eşecului interacţiunilor” dintre China şi SUA, exagerarea „inutilităţii dialogului” şi pretinderea că „cooperarea de tip câştig-câştig” este doar un slogan politic, sunt argumente care nu respectă faptele istorice şi nici nu corespund realităţii.

Wang Yi a subliniat, de asemenea, că relaţiile dintre China şi SUA întâmpină din ce în ce mai multe provocări, că naraţiunea istorică a relaţiilor sino-americane a fost distorsionată în mod artificial, iar direcţia de dezvoltare riscă să o ia pe un drum greşit. Dacă în problema Taiwan, SUA vor continua mişcarea în marşarier, vor submina în mod fundamental pacea în strâmtoarea Taiwan şi, în cele din urmă, totul se va răsfrânge asupra lor. Nu putem lăsa relaţiile dintre SUA şi China să se deterioreze şi mai rău, de aceea trebuie să facem alegerea corectă: este necesară corectarea cunoaşterii strategice şi abandonarea mentalităţii Războiului Rece; consolidarea fundaţiei politice şi gestionării corecte a diferenţelor; renunţarea la ideea de competiţie şi îmbunătăţirea schimburilor şi cooperării.

Wang Yi a spus că atmosfera actuală a relaţiilor sino-americane este departe de a fi una normală şi că anxietatea excesivă a părţii americane este total inutilă. Principala sarcina a Chinei este de a se concentra pe propria-i dezvoltare şi pe satisfacerea aspiraţiilor oamenilor pentru o viaţă mai bună. Dacă SUA insistă să definească relaţiile sino-americane prin termeni de competiţie şi să-şi asume drept obiectiv politic orientarea prin care „ eu câştig, tu pierzi”, nu vor face decât să împingă China şi SUA spre confruntare şi conflict, iar lumea spre divizare şi instabilitate.

Domnul Kissinger a spus că trebuie să existe o „filozofie a diplomaţiei” şi să nu tratăm diplomaţia doar ca pe o „chestiune administrativă”. Într-o epocă de schimbări turbulente, omenirea are nevoie de o nouă filozofie a diplomaţiei care să pună accentul pe coexistenţa paşnică şi pe cooperarea reciproc avantajoasă. Sper că oamenii cu viziune din SUA nu vor mai ezita şi vor demara acţiuni de a aduce energie pozitivă în relaţiile sino-americane. Sper că oamenii din toate categoriile sociale din China şi SUA vor renunţa la a mai rămâne tăcuţi, aducând noi speranţe celor două popoare, a declarat Wang Yi.

Seminarul „Kissinger şi relaţiile sino-americane” a fost organizat de Institutul de Diplomaţie al Poporului Chinez prin intermediul video-conferinţei, cu ocazia celei de-a 99-a aniversări a fostului secretar de stat american, Henry Kissinger. În cadrul seminarului, au fost trecute în revistă eforturile pozitive ale lui Kissinger de a promova dezvoltarea relaţiilor sino-americane şi au fost dezbătute problemele existente în relaţiile dintre SUA şi China. Sursa: aici , 31 mai 2022.

4. Ambasadorul Chinei în Japonia, Kong Xuanyou: Japonia nu trebuie să accepte să meargă pe calea alianţei Japonia-SUA până la ultimele consecinţe nefaste

Foto: Ambasadorul Kong Xuanyou la Conferinţa de schimb a Asociaţiei Japonia-China, Sursa: Global Times (GT)

Pe data de 1 iunie, ambasadorul Chinei în Japonia, Kong Xuanyou, a fost invitat să participe la Conferinţa de schimb a Asociaţiei Japonia-China, unul dintre cele şapte grupuri de prietenie dintre Japonia şi China şi a ţinut un discurs pe tema „Comemorarea a 50 de ani de la normalizarea relaţiilor diplomatice şi reflectarea asupra temei unei epoci de pace şi de dezvoltare”. Ambasadorul Kong a făcut apel la partea japoneză să îşi menţină autonomia strategică, să dea dovadă de viziune şi de înţelepciune, în special în gestionarea echilibrată a relaţiilor cu China şi cu Statele Unite şi să joace un rol mai activ în promovarea dezvoltării regionale şi mondiale.

Ambasadorul Kong a declarat că Asia este spaţiul comun unde China, Japonia şi celelalte ţări din regiune s-au stabilit şi îşi împlinesc aspiraţiile. În faţa opţiunii istorice pentru unitate sau dezbinare, cooperare sau confruntare, judecata sănătoasă a majorităţii covârşitoare a ţărilor nu înclină spre alegerea încolonării alături de SUA sau de China, tendinţa principală fiind aceea de a trăi în armonie şi de a coopera în scopul unui câştig reciproc.

Poziţiile ţărilor asiatice ar trebui respectate pe deplin, iar vocile lor ar trebui să se facă ascultate mai mult. Fiind vecină a Chinei, aliat al SUA şi membru al Asiei, poziţia Japoniei a atras atenţia ţărilor asiatice şi a comunităţii internaţionale.

„Mulţi dintre prietenii mei japonezi îmi spun că îşi amintesc cu nostalgie perioada anilor 1970-1980, când era în vigoare Doctrina Fukuda. În vremea aceea, deşi Japonia era un aliat al SUA, acest lucru nu a împiedicat-o să încheie un tratat de pace şi prietenie cu China, aducând relaţiile sino-japoneze la un nou nivel, precum şi înregistrarea unui mare succes în ceea ce priveşte „diplomaţia asiatică” între ţările din Asia de Sud-Est, în care ţările din regiune au avut încredere. Acest lucru ar putea fi o sursă de inspiraţie pentru actualul guvern japonez, care ar putea demonstra că diplomaţia sa cu China, SUA şi Asia nu este contradictorie sau incompatibilă, ci poate fi complet echilibrată. Le reamintesc adesea prietenilor mei japonezi că relaţiile cu SUA nu reprezintă întreaga diplomaţie japoneză şi că Japonia nu trebuie sa accepte să meargă pe calea alianţei Japonia-SUA până la ultimele consecinţe nefaste şi nici să se împrietenească doar cu câteva ţări „partenere”. Sper că Japonia îşi va menţine autonomia strategică, că va da dovadă de viziune şi de înţelepciune, în special în ceea ce priveşte gestionarea relaţiilor cu China şi SUA într-o manieră echilibrată, îmbunătăţind şi dezvoltând în acelaşi timp, în mod activ relaţiile cu vecinii săi şi că va îmbrăţişa marea comunitate asiatică. Numai în acest fel Japonia îşi poate permite o cale pe care să avanseze.

Atât China, cât şi Japonia sunt ţări importante în Asia, dar şi în lume. Dacă ne deschidem orizonturile şi perspectivele, şi privim dincolo de contradicţiile şi diferenţele noastre şi ne situăm la nivelul situaţiei generale din regiune şi din lume, vom descoperi că există multe interese şi preocupări comune extinse între China şi Japonia, fie că este vorba de promovarea redresării economiei mondiale, a deschiderii şi a integrării regionale, de rezolvarea problemelor de interes regional sau de abordarea diverselor probleme globale. Ambele părţi pot şi ar trebui să facă multe, iar urgenţa cooperării este foarte puternică. Sperăm că Japonia, împreună cu China, va răspunde cu seriozitate aşteptărilor ţărilor din regiune, va consolida comunicarea, coordonarea şi cooperarea în afacerile multilaterale regionale şi internaţionale şi va răspândi mai multă energie pozitivă.”, a declarat Ambasadorul Kong. Sursa: aici, 1 Iunie 2022.

Echipa de traducători: Paula Toma (coordonator proiect China la zi), Diana-Maria Ghinea şi Yu Zhan