Jihadiştii vor să-şi extindă califatul până în Balcani, inclusiv în România

Jihadiştii vor să-şi extindă califatul până în Balcani, inclusiv în România

Jigadiştii din gruparea Statul Islamic în Irak şi Levant, defilând pe străzile oraşului sirian Raqqa FOTO Reuters

Islamiştii radicali din Irak şi Siria au anunţat instaurarea unui califat în regiunile pe care le controlează. Potrivit unei harţi răspândite pe reţelele de socializare de membrii SIIL, grupul islamist îşi propune să-şi extindă graniţele până în 2020 şi în Europa. Statul Islamic vrea să preia controlul şi asupra ţărilor balcanice , inclusiv asupra Greciei, României, Bulgariei, dar şi a Spaniei.

Ştiri pe aceeaşi temă


În cursul unei reuniuni, Shura (consiliul) grupării Statul Islamic în Irak şi Levant (SIIL) a decis să anunţe instaurarea unui califat islamic şi să desemneze un calif pentru Statul musulmanilor. Gruparea a anunţat că se va numi de acum încolo doar „Statul islamic“, iar liderul organizaţiei, Abu Bakr Al-Baghdadi, a fost numit „calif“ şi „lider al musulmanilor de pretutindeni“. Abu Mohammad al-Adnani, purtătorul de cuvânt al SIIL, a precizat că Al-Baghdadi „a acceptat această desemnare şi a devenit astfel calif al musulmanilor de pretutindeni“. Adnani i-a avertizat pe musulmani că „sunt datori să jure credinţă acestui califat“, precizând că teritoriul care este acum sub control Statului Islamic se întinde de la Alep la Diyala.

Tările din Balcanii, în vizor

 În urma unei ofensive-fulger, lansată pe 9 iunie în Irak, acest grup jihadist a ocupat oraşul Mosul, un mare teritoriu al provinciei Ninive (nord), precum şi regiuni ale provinciilor Diyala (est), Salaheddine, Kirkuk et Al-Anbar (vest), aflându-se în prezent la distanţa de aproximativ o sută de kilometri de Bagdad. În Siria, grupul controlează marea parte a provinciilor Ar-Raqqah (nord) şi Deir Ezzor (est), situate la frontiera cu Irakul.

Potrivit unei harţi răspândite pe reţelele de socializare de membrii SIIL, grupul islamis îşi propune să-şi extindă graniţele până în 2020 şi în Europa. Statul Islamic vrea să preia controlul şi asupra ţărilor balcanice, inclusiv asupra Greciei, României, Bulgariei, dar şi a Spaniei.

 Teodor Karasik, expert de la Institutul rus de Analiză Militară din Orientul Mijlociu, consideră că după instaurarea califatului rândurile Statului islamic se pot completa cu mulţi voluntari şi un număr şi mai mare de oameni va încerca să adere la această organizaţie-stat.

De asemenea, expertul în domeniul grupărilor islamiste armate, Hassan Abu Haniya, consideră că excluderea denumirilor Irak şi Levant din denumirea SIIL atestă faptul că gruparea intenţionează să-şi extindă influenţa şi asupra altor regiuni, în afară de Irak şi Levant.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, este îngrijorat de faptul că jihadiştii care capătă experienţă de luptă în Siria şi Irak şi care deţin paşapoarte europene pot deveni o ameninţare serioasă la securitatea statului, deoarece ei nu au nevoie de vize pentru Statele Unite.

În legătură cu aceasta, el a propus să fie intensificată activitatea serviciilor de informaţii. Potrivit presei, administraţia preşedintelui planifică să consolideze măsurile de securitate pe toate aeroporturile din SUA.

Ca răspuns la temerile lui Obama, congresmanul republican Peter King a menţionat că ar trebui să fie îngrijorat nu atât de extremiştii europeni, cât de sutele de cetăţeni americani care luptă în Siria de partea insurgenţilor.


Din punct de vedere demografic, în Irak, suniţii sunt în inferioritate, ei reprezintǎ 25 la sutǎ din populaţie. Pe de altǎ parte, şiiţii irakieni sunt sprijiniţi de marea putere vecinǎ, de Iran. Este greu de imaginat cǎ Iranul ar permite în Irak revenirea la epoca lui Sadam Hussein, altfel, spus preluarea controlului statal de cǎtre comunitatea sunitǎ.

Pe de altǎ parte, însǎ, capacitatea jihadiştilor de a destabiliza o vastǎ zonǎ şi chiar ţǎri precum Iordania sau Algeria este realǎ. In plus, jihadiştii sunt sprijiniţi de foşti ofiţeri ai lui Sadam Hussein. De partea lor luptǎ în prezent un înalt fost demnitar, Ezzat Ibrahim Al-Douri, despre care se spunea cǎ era „mâna dreaptǎ“ a lui Sadam Hussein.

El a reuşit sǎ fugǎ dupǎ intervenţia americanǎ în Irak şi sǎ rǎmânǎ ascuns în ciuda unei recompense de 10 milioane de dolari promisǎ de Washington. Ori, iatǎ-l acum asociat insurecţiei jihadiste. Cu ce planuri? Fǎrǎ îndoialǎ motivat de o intenţie de revanşǎ, dat fiind cǎ armata americanǎ s-a retras din Irak. „Le Monde“ scrie cǎ noul spaţiu geopolitic din Siria şi Irak a devenit un fel de joc de poker gigantic. Şi cǎ în aceastǎ configuraţie Ezzat Ibrahim Al-Douri ar putea juca rolul de…„joker“.

Evoluţia evenimentelor în regiune pune în luminǎ într-adevǎr faptul cǎ toatǎ lumea practicǎ acolo jocuri complicate. Preşedintele sirian Bachar al-Assad, de exemplu, în acest moment pare sǎ fi intrat într-un fel de eclipsǎ profitabilǎ pentru el. Timp de aproape doi ani el a fost  desemnat ca fiind mare "monstru" regional. Ori, s-ar pǎrea cǎ prin diverse manevre el a reuşit sǎ-i facǎ pe jihadiştii suniţi sǎ-şi asume ei rolul de inamic numǎrul unu. Comentatorii avizaţi spun cǎ autoritǎţile de la Damasc au favorizat în mod intenţionat constituirea Statului islamic în Irak şi în Levant, deşi aceste forţe luptau împotriva dictatorului de la Damasc.



Misteriosul calif Abu Bakr Al-Baghdadi

„Califul“ este şeful SIIL, Abu Bakr Al-Baghdadi, o personalitate misterioasă. Născut în 1971 în Samara, el s-a alăturat insurgenţilor din Iark la scurt timp după invazia condusă de SUA în Irak în 2003 şi a stat patru ani într-o închisoare din Statele Unte de unde a fost eliberat. Moartea sa a fost anunţată în 2005, dar a reapărut, bine sănătos, iar în 2010 era şeful SIIL, după moartea în urma unui raid al armatei americane a doi dintre liderii grupării.

Califul a apărut după moartea Profetului Muhammad ca succesor al său  „emir a credincioşilor“ în lumea musulmană. După primii patru califi care au condus după moartea profetului, califatul a cunoscut „epoca de aur“ în timpul Omeiazilor (661-750) şi Abbasizilor (750-1517), înainte de a dispărea odată cu Imperiul Otoman, în 1924.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: