Este vorba despre un exponat din cadrul expoziţiei „Bunuri Sacre“ deschise în cadrul Muzeului de artă din Haifa, sculptura intitulată „McJesus“ realizată de finlandezul Janei Leinon şi care reia tema crucificării cu un Iisus în chip de clovn Ronald McDonald, mascota binecunoscută a gigantului fast-food. Dar expoziţia are ca temă „sacralizarea bunurilor de consum“, au argumentat imediat adepţii acestei formă de artă, subliniind că ce poate fi mai potrivit ca un asemenea tip de imagine pentru a atrage atenţia asupra procesului masiv de desacralizare din lumea occidentală care duce la pierderea multora dintre reperele spirituale ale civilizaţiei noastre. Pentru a fi foarte exacţi, opera nu este nouă, figurează din 2015 la Kiasma Museum of Contemporary Art. Doar şocul este foarte mare acum, tocmai datorită locului unde este organizată expoziţia respectivă.

Unde ar fi ofensa, s-a spus, atâta timp, cât un asemenea „produs artistic“ va putea figura nu numai în asemenea expoziţii, ci şi pe standurile oricărui magazin de suvenire pentru turişti. Sau, de ce nu, la raioanele de jucării, vândute alături de orice altă jucărie în scop educativ şi care să ridice nivelul artistic, cultural şi să deschidă orizontul spiritual al copilului. Drept care, deja, întregul univers al Bibliei este transformat în sursă de venituri, personajele importante fiind deja transformate în păpuşi din linia Ken & Barbie. Introducând astfel noi personaje în universul culturii pop:

În mod firesc, scandalul izbucneşte imediat, iar reacţiile comunităţilor religioase creştine subliniază potenţialul conflictual pe care-l pot dezvolta exponate de tipul McJesus, cerând comunităţilor lor să se abţină la viitoare acte violente de retaliere, solicitând în acelaşi timp şi autorităţilor să ia măsurile cuvenite. Astfel, Rev. Archimandrit Agapious Abu Sa’ada al Arhiepiscopiei greceşti melekite catolice din Acra declara pentru Haaretz: „Condamnăm expoziţia şi ofensa adusă celui mai înalt simbol al creştinităţii de către o instituţie despre care se presupune că ar trebui să fie în slujba tuturor religiilor“. Adăugând că mesajul ce încearcă să fie transmis vine din partea „unui artist care este el însuşi un creştin practicant dar, cu toate astea, ceea ce este potrivit pentru Europa şi creştinii din Finlanda nu este potrivit cu comunitatea noastră şi nu poate corespunde tipului nostru de viziune“. Comunicatul dat de Biserica respectivă subliniază faptul că respectă pe deplin libertatea de expresie şi recunoaşte faptulo că expoziţia are ca scop critica societăţii capitaliste care venerează banii şi bunurile materiale. Ca atare, Biserica suportă să i se aducă critici, dar nu acceptă şi desacralizarea celui mai înalt simbol al creştinătăţii.

O scrisoare de protest a fost adresată autorităţilor, iar Miri Regev, ministrul israelian al culturii a transmis o misivă către directorul general al muzeelor din Haifa, cerând ca opera de artă subiect de controversă să fie scoasă din expoziţie: „dispreţul pentru simbolurile sacre ale religiei şi credincioşilor din întreaga lume ca o formă de protest artistic este ilegitim şi nu poate fi prezent într-o instituţie finanţată de stat“. Mai departe? Nissim Tal, directorul muzeului din Haifa zice că a studiat problema, s-a întâlnit cu liderii comunităţilor religioase din oraş şi a luat măsuri în consecinţă: sculptura respectivă rămâne în expoziţie, dar că a pusşi un avertisment la intrarea în expoziţie pe care scrie că există opere de artă care pot fi ofensatoare pentru anumite persoane.

Disputa continuă, deoarece Leinon a spus că opera sa este o critică a modului în care societatea noastră de consum a transformat un personaj precum clovnul Ronald McDonald într-un simbol cultural, afirmaţie susţinută şi de reprezentanţii muzeului care explică cum opera „McJesus“ este doar o parte a unei expoziţii menite să critice modul în care societatea de consum foloseşte imagini religioase şi le coboară la nivelul şi standardele joase consumerismului. Condamnând astfel „folosirea cinică a simbolurilor religioase“.

Este o variantă posibilă de interpretare a situaţiei. Alta ar putea vorbi despre uşurinţa din ce în ce mai mare cu care sunt luate în derâdere simbolurile religioase, simbolurile tuturor religiilor, fără ca cineva să-şi mai pună întrebarea dacă într-o parte a lumii ceea ce poate părea o glumiţă (proastă) artistică şi care de fapt nu înseamnă nimic, în altă parte poate produce tragedii. Iar unii, la o asemenea bătaie de joc, ofens este spălată doar în sânge.

În fine, poate semnificativ pentru descifrarea situaţiei de la Haifa, este şi faptul că cei care au ieşit să protesteze împotriva batjocurii faţă de imagnea simbolică cea mai preţioasă a lumii creştine au fost câteva sute de membri ai comunităţii de creştini arabi din zonă.