Cum ajung oamenii să creadă în teorii ale conspiraţiei cu privire la coronavirus. Folclorul danez ar putea furniza o explicaţie
0
Cercetătorii de la UCLA şi Berkeley au folosit inteligenţa artificială şi folclorul danez al vrăjitoarelor pentru a identifica elementele narativelor conspiraţioniste legate de pandemie, vaccinuri şi răspândirea COVID-19, relatează The Guardian.
Cercetătorii au identificat elementele de legătură din istoriile conspiraţioniste despre coronavirus explicând de ce personajul negativ este Bill Gates mai degrabă decât Jeff Bezos şi cum toate au la bază acelaşi raţionament al conexiunilor logice laxe.
Bill Gates lucrează în domeniul tehnologiei, a finanţat centre de cercetare medicală şi s-a implicat în programe de vaccinare în ţările din Africa.
Bill Gates este un „mare ticălos” în lumea conspiraţionistă potrivit căreia un singur om e responsabil de prezenţa computerelor în toată lumea, lansează programe sanitare în Africa şi promovează vaccinurile anti-coronavirus, explică Timothy Tangherlini, specializat în folclorul danez din secolele XVI şi XVII şi unul din autorii studiului.
În trecut, vrăjitoarele erau acuzate de crearea unor poţiuni ce provoacă avortul - raţionamentul e valabil şi în prezent: Gates foloseşte vaccinuri pentru a steriliza oamenii.
O temă recurentă în narativele anti-vaccin este tehnologia 5G care, prin undele radio de frecvenţă înaltă, este considerată periculoasă pentru sănătate. La bază se află însă spaima de tehnologie asociată cu controlul minţii.
Teoria exista înainte de pandemie fiind doar întărită de apariţia acesteia şi favorizând o seamă de alte legături cu fondatorul Microsoft şi originea virusului. Coronavirusul ar fi transmis prin aceste reţele sau prin vaccin Gates ar urmări să infecteze un număr şi mai mare de oameni.
Un element al narativei conspiraţioniste sunt şi cercetările experimentale defectuoase care au intrat în legătură cu răspândirea globală a tehnologiei şi vaccinarea populaţiilor inclusiv din Africa care ar deveni cobai.
O altă afirmaţie este că Gates este obsedat de depopulare şi de asta se implică în programe sanitare.
Pandemia cauzată de infecţia cu coronavirus a creat panică care s-a adăugat peste spaima de tehnologie şi teorii conspiraţioniste legate de oameni influenţi precum Bill Gates.
Ideea virusului scăpat din laborator sau folosit ca armă biologică a fost conectată cu cercetările finanţate de Bill Gates născând teoria că injectează oamenii cu virusul.
De ce Gates e vinovat pentru tot?
El are informaţiile, puterea tehnologică şi mai mulţi bani decât oricine, iar oamenii au tot felul de idei despre unde ajung aceşti bani şi cum funcţionează fundaţiile lui, poate că de fapt vrea doar să preia controlul asupra lumii, dictându-i ce să facă, explică Tangherlini.
„Are o fundaţie care e o cutie neagră” ce poate fi capabilă de orice şi iniţiativele filantropice din Africa miros a colonialism - de ce ar ajuta populaţii sărace şi de culoare?
„Bill Gates e în Africa, e în casele tuturor pentru că toţi avem computere, şi apoi vine şi promovează aceste vaccinuri”, spune specialistul, precizând că iniţiativa lui a venit pe fondul teoriilor anterioare că vaccinurile sunt periculoase şi suspecte, fiind aduse din afară.
Istoriile din jurul lui Gates şi a maliţiozităţii din spatele vaccinurilor seamănă cu fricile de vrăjitoare care otrăveau fântâni sau de străinii care răspândeau boli.
De regulă motivele din centrul acestor istorii sunt „interşanjabile”.
De ce nu Jeff Bezos
Tangherlini spune că poveştile conspiraţioniste sunt create în jurul unui singur personaj negativ sau ticălos principal vinovat de toate.
Bill Gates apare în centrul mai multor iniţiative, dar şi în paginile de scandal din cauza legăturilor cu miliardarul pedofil Jeffrey Epstein.
În plus, istoriile sunt create pe baza zvonurilor ce merg din om în om, şi care pornesc de la o sursă originală devenită autoritară prin faptul că a spus prima o poveste închegată.
„În folclor avem această lege a autocorecţiei. Dacă ceva nu se potriveşte, te întorci la povestea auzită de alţi 15 oameni. Aş putea să-l introduc pe Jeff Bezos. Dar dacă mai mulţi oameni spun că e Gates atunci aşa rămâne”, spune folcloristul.
De ce cred oamenii în teorii lipsite de logică
Teoriile conspiraţiei apar după evenimente catastrofice sau neobişnuite şi înfloresc în mediile unde lipsesc informaţiile de încredere.
În secolele XVI şi XVII, Danemarca s-a confruntat cu mai multe dezastre - inundaţii, intoxicaţii cu alge - dar şi cu schimbări masive la începuturile industrializării. Populaţia care trăia la ferme izolate nu avea acces la surse sigure de informare şi astfel au prins teren poveştile cu vrăjitoare.
Situaţia se repetă azi în cazul pandemiei declanşate de infecţiile cu coronavirus deşi problema este dată de supraîncărcarea informaţională care compromite sursele de încredere.
Totuşi fundamentul unor astfel de poveşti conspiraţioniste este frica care îi determină pe oameni să creeze fire narative pe baza unor raţionamente laxe.
În plus, poveştile au o putere mai mare asupra oamenilor.
Poveştile cu vrăjitoare din prezent îl au în centru pe Bill Gates dar structura lor e similară.
Acesta produce tehnologii ca microcipuri cum vrăjitoarele lucrau cu poţiuni şi mături - foloseşte vaccinuri să le implanteze şi le activează prin reţelele 5G/vrăjitoarele aveau puteri supranaturale malefice şi zburau pe mături - scopul lui Gates, ca şi al vrăjitoarelor, e dominaţia lumii, ambii servind forţe ale răului.
O altă teorie conspiraţionistă e mai elaborată şi implică o cabală din care fac parte Gates, Fauci (consilierul ştiinţific al administraţiei SUA) şi guvernul chinez, care finanţează cercetări de arme biologice în China cu scopul de a distruge SUA.
Vrăjitoarele făceau şi ele parte dintr-o cabală satanică care includea preoţi, stăpâni şi străini care urmăreau să nimicească lumea creştină.
Într-o altă variantă, Gates foloseşte vaccinurile nu ca remediu ci pentru sterilizarea şi astfel uciderea oamenilor.
În mod similar, vrăjitoarele amestecă otrăvuri şi fac farmece ducând la pierderea sarcinilor şi îmbolnăvind animalele.
Oamenii ar putea fi scoşi din sistemele conspiraţioniste printr-o prezentare a elementelor care compun poveştile închegându-le într-o naraţiune cu capacitatea de a se răspândi rapid.
În faţa întregului tablou conspiraţionist oamenii pot avea un moment de revelaţie în care să înţeleagă că o anumită ipoteză este problematică pentru ei, un pas în destructurarea unui ansamblu slab susţinut logic între idei şi domenii.
Danezii au încetat să mai creadă în poveşti cu vrăjitoare abia la începutul secolului XX odată cu accesul la tratamente şi înţelegerea modului cum funcţionează medicamentele, bolile, dar şi cu apariţia unor surse de informare precum radioul.
Se încarcă comentariile...
