Cum şi-a perfecţionat Mossadul arta eliminării inamicilor

FOTO Shutterstock

Încă de la fondarea sa, acum mai bine de şapte de decenii, Israelul este suspectat că se dedă unor asasinate ţintite împotriva rivalilor săi. Şi aproape de fiecare dată, degetele acuzatoare sunt îndreptate către Mossad, serviciul responsabil de informaţii şi operaţiuni externe.

Înfiinţat într-un context tulbure şi într-un teritoriu disputat de mii de ani, Israelul s-a văzut nevoit încă din prima sa zi, 14 mai 1948, să pună accent pe securitate. S-a dotat de-a lungul timpului cu o armată puternică, deja renumită pentru victorii de răsunet, cum a fost cea din Războiul de Şase Zile (5-10 iunie 1967), dar şi cu servicii secrete mereu în alertă şi pregătite de diverse tipuri de operaţiuni. Unul dintre aceste servicii este Mossad, sau „Instituţia”, care operează în străinătate şi răspunde direct în faţa premierului. Fondat la 13 decembrie 1949, ca Institutul Central pentru Coordonare, Mossadul a devenit unul dintre cele mai populare servicii de spionaj din lume.

Dând impresia că este capabil de orice, agenţia israeliană de informaţii externe a captat mereu atenţia. A devenit un subiect căutat, inspirând numeroase legende urbane, materiale de presă, producţii literare şi cinematografice. Dar se spune că unele dintre operaţiunile lor întrec chiar şi imaginaţia regizorilor celebrului spion fictiv James Bond, cunoscut cu numele de cod 007, remarcă jurnalistul Tom Leonard într-un articol publicat în Daily Mail în contextul asasinării omului de ştiinţă iranian în domeniul nuclear Mohsen Fakhrizadeh.

Umbra Mossad-ului planează şi în cazul acestui asasinat comis la 27 noiembrie, lângă Teheran. Suspiciunea a fost alimentată atât din Iran, al cărui regim vede în eliminarea lui Fakhrizadeh mâna duşmanului său de moarte „sionist”, cât şi din Israel. Ori premierul israelian Benjamin Netanyahu îl considera pe Fakhrizadeh drept directorul programului nuclear iranian, căruia i se opune cu înverşunare. „Ţineţi minte acest nume, Fakhrizadeh”, spunea liderul israelian acum câţiva ani cu ocazia unui briefing în care informa că agenţii săi au pus mâna pe materiale de arhivă despre programul nuclear iranian depozitate la Teheran. În plus, Fakhrizadeh era ofiţer al Gardienilor Revoluţiei, corpul armat de elită al regimului de la Teheran, desemnat de Statele Unite drept organizaţie teroristă.

Operaţiunea de eliminare a omului de ştiinţă

„Nimeni din cercurile de informaţii nu are niciun dubiu că Mossad este responsabil de asasinarea lui Mohsen Fakhrizadeh, creierul programului secret al armelor nucleare iraniene. Ingenios, îndrăzneţ şi înspăimântător de eficient, Mossad-ul are toate semnele distinctive ale unei organizaţii de temut, deşi numele său e cât se poate de paşnic, «Instituţia»”, scrie Tom Leonard.

În timp ce maşina lui Fakhrizadeh, urmată de bodyguarzi, se apropia de un sens giratoriu, la aproximativ 65 de kilometri în afara Teheranului, o mitralieră automată, ascunsă într-o camionetă parcată în apropiere, a început să tragă în direcţia ei. Camioneta, plină cu explozibili, a fost apoi detonată de la distanţă, doborând o linie electrică. Atunci câţiva oameni înarmaţi au sărit dintr-o altă maşină parcată în apropiere, alţii au sosit în goană pe motociclete, iar restul echipei a deschis focul din puşti cu lunetă.

Ţintit de cel puţin trei ori, omul de ştiinţă s-a prăbuşit pe loc. Camerele de pe marginea drumului erau dezactivate, iar cel mai apropiat spital avea în acel moment o pană de curent, probabil din cauza liniei electrice doborâte. Evacuat tocmai la Teheran, Fakhrizadeh a fost declarat mort la intrarea în spital. Între timp, ucigaşii dispăruseră fără urmă. „A fost ca un film de acţiune de la Hollywood”,  a declarat un martor.

Asasinarea lui Fakhrizadeh ar putea fi doar ultima din acţiunile legendare „de tip Hollywood” ale Mossad. O confirmare la nivel oficial a acestei operaţiuni încă nu s-a făcut, deşi presa israeliană preia pe larg poze de la Teheran cu mesaje precum „Mulţumim Mossad” apărute pe străzi la câteva zile după eliminarea omului de ştiinţă.

Printre ape tulburi

De-a lungul timpului, oamenii „Instituţiei” au fost implicaţi în fel şi fel de misiuni devenite istorice, de la „asasinate comandate de guvern” la „sabotaje de înaltă tehnologie”, relevă Tom Leonard. „Au construit dispozitive letale şi au dat lupte crâncene”, adaugă el. Mijloacele folosite împotriva adversarilor au fost dintre cele mai ingenioase, de la pastă de dinţi otrăvită, la telefoane explozive sau toxine letale.

În prezent, „băiatul rău” este regimul islamic al Iranului, al cărui ayatollah - lider suprem - repetă întruna „moarte Israelului, moarte Americii”. Dar, până la oamenii regimului de la Teheran, ţintele sale au fost la început palestinienii extremişti şi fugarii nazişti.

De fapt, vânătoarea de nazişti i-a adus în atenţia întregii lumi, mai ales prin capturarea lui Adolf Eichmann, nazistul care a condus şi a organizat soluţia finală, exterminarea a circa şase milioane de evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Capturat în 1960 în Argentina de un comando Mossad, Eichman a fost condamnat la moarte şi executat prin spânzurare doi ani mai târziu în Israel.

Vânătoarea de nazişti a fost urmată de cea de terorişti. „Abia după uciderea celor 11 sportivi israelieni de către terorişti palestinieni la Jocurile Olimpice de la Muenchen din 1972 programul israelian de asasinate a devenit serios”, subliniază Tom Leonard. Timp de două decenii, Mossad-ul a ucis 11 suspecţi în întreaga Europă în legătură cu acest act sângeros. A dat şi greş, precum uciderea unui chelner marocan în 1973, la Lillehamer, Norvegia, confundat cu creierul atacului terorist de la Muenchen, Ali Hassan Salameh.

Acum una dintre ţintele Israelului este să pună capăt programului nuclear al Iranului, pe care îl vede drept o ameninţare pentru existenţa sa, şi foloseşte toate mijloacele în atingerea acestui scop, de la negocieri diplomatice şi presiuni politice până la operaţiuni de sabotaj. Departamentul „Baionetă” al Mossadului vizează de mai bine de un deceniu oameni implicaţi în programul nuclear al Iranului.

Cazul Fakhrizadeh este doar cel mai cunoscut. S-a întâmplat ca unii cercetători iranieni în domeniul nuclear să-şi piardă viaţa din cauza unui gaz otrăvitor eliminat de pe un dispozitiv ascuns într-o motocicletă parcată lângă casă sau din cauza unor mine uşoare ataşate pe maşina lor de către motociclişti care s-au făcut nevăzuţi în trafic.

Potrivit jurnalistului israelian Ronen Bergman, autor al unei cărţi despre asasinatele Mossad, agenţia israeliană a operat 2.700 de operaţiuni de eliminare în şapte decenii. Un număr care probabil a crescut în ultimii doi ani.

Cu un buget anual de circa 2 miliarde de euro şi 7.000 de angajaţi, Mossad este considerată a doua cea mai mare agenţie de spionaj din lume după CIA.

Este deopotrivă criticată şi apărată de opinia publică. În timp ce unii spun că manifestă, prin metodele sale, o aroganţă periculoasă, alţii afirmă că nu are de ales ţinând cont de faptul că Israelul se află mereu printre ape tulburi.

Fakhrizadeh, decorat post-mortem

La două săptămâni de la asasinat, Mohsen Fakhrizadeh a fost decorat cu prestigioasa medalie de primă clasă a ordinului Nasr („Victorie”). Panglica decoraţiei şi un certificat semnat de ayatollahul Ali Khamenei au fost înmânate solemn văduvei cercetătorului de către generalul de divizie Mohammad Baqeri, şeful Statului-Major al Armatei Iraniene.

„Aceasta este o decoraţie ce onorează fiinţele noastre dragi ce au apărat Revoluţia Islamică, precum şi integritatea teritorială şi independenţa Iranului”, a declarat generalul Baqeri în marja ceremoniei.

Israelul încă nu a reacţionat oficial la acuzaţiile Iranului precum că l-ar fi ucis pe Mohsen Fakhrizadeh.