Alegeri parlamentare în Irak într-un climat de neîncredere, dominat încă de reprimarea mişcării de contestare

FOTO EPA-EFE

Aproximativ 25 de milioane de irakieni sunt chemaţi duminică la urne în cadrul unui scrutin legislativ anticipat prezentat de puterea de la Bagdad ca o concesie în faţa mişcării de contestare. Aceştia din urmă au făcut apel la boicot.

Irakul organizează alegeri legislative cu câteva luni mai devreme decât ar fi trebuit în mod normal. Scrutinul de duminică are loc în baza unei noi legi electorale, care instaurează un vot uninominal şi creşte numărul circumscripţiilor electorale, pentru a încuraja în teorie candidaţii independenţi. Deşi noua lege este un răspuns la protestele antiguvernamentale din urmă cu doi ani, numeroşi analişti sunt de părere că nu vor exista schimbări în privinţa aleşilor.

Cel puţin 167 de partide şi peste 3.200 de candidaţi s-au înscris în confruntarea electorală pentru cele 329 de mandate ale Parlamentului irakian.

Urnele de vot s-au deschis la ora locală 07.00 şi se vor închide la ora locală 18.00 (18.00 ora României).

Premierul Mustafa al-Kadhimi s-a numărat printre primii oficiali care şi-au exprimat votul la scurt timp după deschiderea secţiilor de votare. „Este o oportunitate pentru schimbare”, a declarat el, insistând cu îndemnurile la vot.

Însă mesajul său nu este suficient de convingător pentru irakieni. Experţii prezic deja un absenteism record.

Descriind contextul ca fiind antidemocratic, militanţi ai mişcării de contestare, reprimată în sânge acum doi ani (600 de morţi şi 30.000 de răniţi), insistă la rândul lor pentru boicotarea alegerilor. „Nimic nu se va schimba, acestei alegeri vor fi câştigate de aceleaşi facţiuni împotriva cărora poporul a manifestat”, a declarat pentru AFP Bagdad Mohammed Kassem, 45 de ani.

Rezultatele preliminare sunt aşteptate la circa 24 de ore după închiderea urnelor, iar cele finale în aproximativ zece zile.

Curentul sadrist este dat mare favorit. Liderul său, sulfurosul Moqtada al-Sadr, cunoscut mai ales pentru retorica sa anti-americană, are deja cea mai mare facţiune din Parlament. Dar el ar urma să fie nevoit să se alieze cu marii rivali pro-Iran Al-Hashd Al-Sha'bi, intraţi în Parlament pentru prima dată în 2018 propulsaţi de victoria împotriva jihadiştilor din Statul Islamic.

În timp ce scena politică rămâne polarizată pe aceleaşi dosare sensibile - prezenţa trupelor americane, influenţa marelui vecin iranian etc. -, partidele vor începe luni lungi negocieri pentru a găsi un nou premier, un post care revine în mod tradiţional unui musulman şiit.